Page 7 - Calauza_2003_679

DDC§âjGă}m^B rog>3> g ^ £ ^ p°Săptămânal. independent aflat în slujba tuturor oamenilor

C A S A G R O ZA. M ĂRTURII Şl D O C U M EN TE INEDITE
TATĂL MEU Şl LIBERALII
Relaţiile tatălui meu direct cu liberalii, aşa cum de fapt tatăl meu a româneşti şi vreme de două luni el a reuşit această administraţie.
făcut-o cu toate formaţiunile politice, după unire, adică după 1918, când Liberalii au cunoscut şi au apreciat aceste două laturi ale familiei
tata a intrat în Parlament şi apoi în guverne, au fost relaţii de cunoaştere noastre.
şi de tatonare reciprocă. în acel moment i-a cunoscut şi pe conservatorii însă contactele directe ale tatălui meu cu liberalii s-au petrecut
şi pe liberalii din Bucureşti. în Memoriile lui care au apărut de curând, între anii 1918-1920, preliminare intrării în guvern, căci în 1921 tata a
descrie şi primele contacte cu liberalii, între care, la vremea respectivă intrat în guvernul Averescu, guvern opus liberalilor. Liberalii erau cu
mai mare era Ionel Brătianu, şi Ionel Brătianu se Regele Ferdinand, ei dominau, se zice chiar că a fost
spune că ar fi făcut o vizită la Deva. Eu n-am găsit-o o dinastie a liberalilor şi de aceea erau când în opoziţie,
confirmată decât de Dan Amadeo Lăzărescu care când sprijineau guvernul Averescu. în perioada
■-apune că tata ar fi fost remarcat la trecerea lui aceasta principalii opozanţi ai tatălui meu erau cei din
Brătianu cu Regele Ferdinand prin Deva. Atunci, într- Partidul Naţional Român, pentru că tata s-a desprins
o masă Je ţărani l-a remarcat pe tata şi l-a invitat la o în 1918 la Alba lulia de Maniu şi de Partidul Naţional,
discuţie. Tata descrie însă altfel primele lui contacte dorind să evite intrarea directă în viaţa politică, ceea
directe cu liberalii mari. El spune că s-ar fi întâlnit cu ce a făcut şi în 1944, când nu s-a prezentat imediat
ei la Bucureşti în 1919. deşi avea in spate o susţinere puternică. Apoi, în 1922
Eu însă aş dori să fac un istoric mai vechi al Jtata a intrat în opoziţie faţă de guvernul liberal care s-
acestor relaţii ale familiei noastre cu liberalii. Si aş
a instalat, însă liberalii, pentru că tata avea deja o
începe cu timpul revoluţiei din 1848. Atunci, platformă politică foarte puternică, l-au numit
doi strămoşi de-ai mei, unul din partea mamei, 1947, Budapesta, Mia Groza cu tatăl său, cu primul în Comisia Superioară Agrară, forul suprem
care se numea Dimitrie Moldovan, un om de ministruungar Ferenc Nagy şi cu un ministru maghiar al aplicării Reformei Agrare, începută de
o mare suprafaţă intelectuală, care a ajuns guvernul Averescu şi aplicată practic de
consilier imperial la Viena, un inginer minier bogat care în Revoluţia liberali. Tata fiind în felul acesta susţinut şi atras de liberali. Tata explică
din 1848 era foarte aproape de lancu şi în momentul când au venit de asemenea cum a ajuns preşedintele Uniunii Generale a Industriaşilor
oaspeţi la Avram lancu în Munţii Apuseni, printre care era şi Bălcescu din România, în perioada liberală, „bătând” în alegeri pe un liberal de
ce vorbea în numele clasei politice româneşti, i-a vorbit acestui strămoş bază, Cerchez de la laşi. Deci a existat o colaborare în perioada 1922-
al meu şi de Brătieni. Bălcescu vorbeşte chiar şi el despre acest Dimitrie
Moldovan spunând că acesta ar fi trebuit să fie trimis un fel de ministru 1926, la reforma agrară, în Ardeal tata avea partener din partea
de externe, să facă propagandă pentru Revoluţia lui lancu în Apus. Un liberalilor pe numărul doi al liberalilor, după Ionel Brătianu, numitul
Constantinescu Porcul, care a fost şi ministru de Finanţe şi care a fost
alt strămoş de-al meu, Simion Groza,preot de ţară, din partea tatălui, a
des în acea perioadă la noi în casă. Avem şi fotografii şi relatări din
organizat rezistenţa moţilor în 1848-1849. Meritul lui e faptul că, deşi
izolat în munţi el a organizat o administraţie românească despre care presă cum tata, împreună cu Constantinescu parcurgea satele în care
Axente Sever spunea că era perfectă, deoarece fiind numai românii se făcea reforma. Bineînţeles că în aceste ieşiri ei agitau şi baza
între ei au reînviat nişte tradiţii şi au organizat pază, poliţie, justiţie. El electorală. Asta a fost şi o încercare de penetrare a liberalilor dincolo
era de ta Rovina, şi în tradiţia populară a locului a rămas ca un om de munţi, pentru că nu aveau prize în Ardeal. De fapt cred că atunci au
extraordinar de sever, adică nu admitea abateri de la legalitatea instalată început legăturile mai serioase ale liberalilor cu Ardealul.
(va urm a) Llviu GROZA
de el. Aşa că era un exemplu de om care a reluat tradiţiile vechi
în 1977, în urma examenului de admitere, am devenit doctorand la
, ATENŢIE Clinica din Timişoara, am susţinut toate colocvile apoi le-am abandonat.
Semnatarul articolului „Un altfel de război (pericolul iudaizării La timpul respectiv era doar o satisfacţie de orgoliu.
1 vRomâniei) este rugat să telefoneze la redacţie pentru unele informaţii | - Şl o ultimă întrebare pentru cine nu vă cunoaşte: cum acceptaţi
suplimentare, în vederea publicării materialului. (I.P.) o prezentare biografică?
I_________________________________________________________________ I - Sunt de pe meleagurile Albei-lulia, absolvent al Facultăţii de
Medicină din Cluj Napoca. Am început activitatea de medic într-o mare
NISTOR comună a regiunii Hunedoara, în raionul Sebeş, comuna Daia Romană,
INVITAT LA „CĂLĂUZA VIOREL, medic în 1964 după terminarea stagiului militar. După 2 ani m-am transferat
NOASTRĂ” pentru 1 an la Băcia. Pe vremurile acelea, se făceau obligatoriu cel puţin
primar, şeful 3 ani în mediul rural. Stagiul la ţară a fost poate pentru majoritatea
secţiei de Urologie Spitalul Judeţean Deva colegilor locul şi începutul activităţii de medic, care şi-a deschis orizontul
pentru întreaga carieră. A fost cea mai tristă dar şi cea mai plăcută
„MEDICUL POATE AJUTA LA ÎNDEPĂRTAREA perioadă. Acolo te-ai călit, în singurătatea meseriei te chinuiau rezolvarea
PIETREI DE PE MORMÂNT!” unor cazuri. Acolo era examenul vieţii tale. Am asistat peste 300 de
naşteri, făceam pansamente, suturam plăgi, făceam injecţii, conferinţe
- urm are din nr. 678 - de educaţie sanitară la cămin. Acolo, tot singur cu tratatele în sertar,
- Câte vieţi de oameni aţi salvat prin intervenţii de ultimă oră? veghezi la sănătatea unei colectivităţi. Păcat că azi tinerii absolvenţi
- E greu de contabilizat numărul lor. Poate majoritatea care au ajuns sunţ scutiţi de munca de la ţară.
pe masa de operaţie. Actul chirurgical încheie etapele de tratament în 1966 am susţinut concursul de secundariat în chirurgie pentru
medicamentos ineficient. Mecanismul biologic odată degradat trebuie spitalul Deva. în 1972-73 am urmat specialitatea în Urologie laClinica
readus în starea fiziologică anterioară. Aici intervine dibăcia meşteşugului. Panduri din Bucureşti, după care m-am întors la Spitalul Deva. în 1977
El poate doar să semnaleze organul bolnav, să-l readucă mai aproape am susţinut examenul de doctorat la Clinica Urologică din Timişoara, iar
de normal. Medicul nu poate să dea viaţă. Viaţa este dată doar de lisus în 1978 am devenit medic primar în Urologie, în urma concursului susţinut
Hristos. Mecicul poate ajuta la îndepărtarea pietrei de pe mormânt. la Clinica Fundeni din Bucureşti. După ce am dobândit a 2-a specialitate
- în secţia Urologiei se pretind bani pentru intervenţiile cea în Urologie, am încercat să înfiinţez o secţie de Urologie, la timpul
chirurgicale? respectiv în judeţ exista un compartiment de specialitate la spitalele din
- Şi cu această ocazie, întrebarea e bine venită. Vedeţi D-voastră, Hunedoara şi Petroşani, apoi la Deva, prin prezenţa mea.
trăim într-o societate în care diversiunea, invidia, răutatea dăinuieşte “ Actul de naştere al Secţiei de urologie (pot spune Secţia judeţeană
dm epoca trecută. Există o categorie a societăţii care a fost ridicată de Urologie) s-a semnat în 1984, odată cu darea în folosinţă a noului
deasupra ei şi care ponegreşte tot, jurist, medic, politician, profesor etc, spital. Singura secţie din judeţ cu 50 de paturi între timp s-au redus 5
toţi sunt corupţi. Toţi trebuie îndepărtaţi. Şi atunci rămâne vechea clasă... paturi, apoi încă 5 şi încă 5 rămânând doar 35 dar nu din motive de
care clădeşte societatea noastră. Nu am auzit de nici un coleg din spital ineficienţă. Acum, de multe ori bolnavul internat, aşteaptă să se elibereze
şi nici nu cred că se întâmplă să condiţioneze un act medical. E un pat să-l ocupe.
„recunoştinţa” unora de a-ţi arunca cu noroi. Aici la Deva am format un colectiv competent, sudat şi devotat care
-Despre activitatea Dvs ştiinţifică ne puteţi spune ceva? oricând completează lipsa mea.
- Sunt membru al Societăţii Naţionale de Urologie şi al Societăţii Când mă voi retrage din activitatea de medic urolog, sunt onorat că
Naţionale de Endourologie. am avut prilejul să înfiinţez şi să las această secţie, oraşului şi judeţului,
Pe lângă multiple cursuri de perfecţionare la clinici din Bucureşti, cărora le-am fost tot timpul dator că m-au primit.
Tg. Mureş, Timişoara, anual particip la 1-2 simpozioane sau congrese, lisus Hristos să ocrotească bolnavii urologiei!
care în ultimii ani sunt cu participare internaţională. Prof. loan VLAD

.C Ă LĂ U Z A N O A S T R Ă - S Ă P TĂ M Â N A L INDEPENDENT AFLAT IN SLU JBA TUTUROR O AM ENILO R ,j