Page 6 - Calauza_2003_699

( Ij X B ^ oCo) Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor' pJ)

Consulatul General

I al Republicii Federale Ce mai cenzori, doamna Andronache?
Dezbateri privind asociaţiile de proprietari
Germania - Sibiu
COMUNICAT DE - urm are d in pag. 1 - încasat de la locatari drept taxe com une şi
„Sunt una din persoanele care pentru a trăi spălătoria pe m otiv că nu i-a spus preşedintele
PRESĂ mai bine, în loc să întind mâna la stat, muncesc, că a vândut-o, deşi trecuse mai mult de un an
pentru a-mi completa pensia", ne declară con­ de la producerea faptei, pe care îm i permit să o
In s titu tu l p e n tru c u ltu ră m u z ic a lă form p ro ve rb u lu i în tra d u c e re din lim ba numesc „infracţiune”.
germană din Europa de Est (IME) din Bonn franceză: „Cine se scuză se acuză”!? Apoi a dispus ca noi, locatarii, s-o plătim
o rg a n ize a z ă tn c o la b o ra re cu M u ze u l Atât de mult muncesc unii administratori pe contabila asociaţiei lunar cu suma de 500
National Brukenthal din Sibiu şi cu amabilul (preşedinţi ai asociaţiilor de proprietari), încât de euro în prezenţa a circa 7-8 locatari la
şedinţă în faţa blocului, deşi blocul are 30 de
sprijin al Forumului Dem ocrat al Germ anilor fac aplicarea legilor după bunul lor plac şi familii!
din R om â n ia (F D G R ), al A m b a sa d e i încalcă cele mai elementare norme în interes N e m u lţu m ire a c o n ta b ile i a s o cia ţie i a
României la Berlin, al Am basadei Republicii personal probabil şi, voi exemplifica sumar. crescut şi mai mult când majoritatea locatarilor
Un preşedinte de asociaţie din Deva şi-a
Federale Germ ania la Bucureşti, al Primăriei p erm is să vândă unui p ro p rie ta r al unui scării B şi-au montat apometre pe speze proprii
Sibiu, al com unităţii evanghelice din Sibiu, al apartament partea comună a scării, respectiv pentru apă caldă, pe motiv că dânsa, pe cine
Filarm onicii din Sibiu, al Societăţii pentru spălătoria comună, cu o sumă necunoscută de mai calculează pierderile, numai pe cele două
C ultura M uzicală G erm ană !n sud-estul cei ce nu i-au sem nat că sunt-de acord cu familii care nu şi-au m ontat apometre, din care
Europei din Munchen, al Universităţii din Sibiu vânzarea acesteia, inducând în eroare locatarii una din fa m ilii d e s ig u r era a d o m n u lu i
precu m şi al C o n s u la tu lu i G e n e ra l al scării că şi celelalte două scări, respectiv A şi preşedinte al asociaţiei!?
Apoi, deşi susţinea că-i contabilă numai la
R epu b licii F ederale G erm ania la S ibiu, C au vândut-o, ca să constat că-i irealitate acest bloc, a greşit şi a declarat că mai ţine
S im p o z io n u l In te rn a ţio n a l ş t iin ţ ific vânzarea acestei părţi com une pe celelalte evidenţa la încă două, trei blocuri şi pierderile
m uzical „C u ltu ra m uzicală şi dive rsita te a scări; mai mult a mai cerut o sumă de bani de totale după toate blocurile le îm parte uniform
etnică în su d -e stu l E uropei In secolele 19 la locatarii scării B pe motiv că nu au ajuns banii pe toţi locatarii, indiferent că şi-au montat sau
ş i 20 - in flu e n ţe le m u z ic ii g e rm a n e ” . încasaţi pe partea com ună pentru izolarea nu apometre pentru care-i dau factura la citire
Manifestarea se va desfăşura în perioada 06 acoperişului acestei scări, apoi alţi bani pentru la întreprinderea care le-a montat, pentru care
până 09 septem brie 2003 la Sibiu. interfon care a funcţionat numai două luni şi uşa citire proprietarul plăteşte o taxă?!
stă to t d e sch isă şi la d is p o ziţia c â in ilo r Mai mult, dacă nu stă nici o persoană,
vagabonzi ca şi anterior instalării interfonuluil? ob ligatoriu este pusă una la plata taxelor
^ P Ă t t E B E Â T lN in B A S A R A B E A N ) Mă întreb o fi scos lucrările la licitaţie, o fi comune deşi legea parcă scrie altfel în acest
avut trei ofertanţi şi, ca totul să fie „ca la noi la sens. Ce mai cenzori doamnă Andronache?
nimenea", după ce a vândut partea comună Dar comisiile primăriilor ce fac în acest sens al
„ Z A N A Ş I A Z Î K ! ” locatarului, calculatoarea facturilor asociaţiei a elim inării jecmănelilor?!
- urm are d in pag. 1 - acolo - după 45 de ani de activitate
Ăsta mi-a fost visul de când mă din care 25 în medicina nocivă de D O U Ă C IT A T E D I N P E T R E
ştiu. radiolog - m-am ales cu... un semn
Ne-am stabilit, deci, cu soţia în de exclam are şi două găuri de ŢUŢEA ŞI M A R I A TEREZA
municipiul Deva, unde avem nişte covrig, adică 100 leuţi, ca mai toţi
rude şi unde ne-a atras însăşi bugetarii ţărişoricuţei. - u rm a re d in p ag. 1 -
urbea de la p o a le le C e tă ţii „Basarabie, Basarabie, furată, Şi cine au fost prim ii nem ulţum iţi de iudaism ? Evreii. Şi au inventat
medievale, în preajma Mureşului, trădată m ereu! B asarabie, eşti creştinism ul. Şi cine au fost prim ii nem ulţum iţi de creştinism ? Evreii.
C a rp a ţilo r M e ta life ri şi lacrima neamului meu”, îndurerat Şi au inventat m arxism ul. Şi cine au fost prim ii nem ulţum iţi de
Sarmisegetusei bimilenare. Adică zice poetul Dumitru M atcovschi. m arxism ? Evreii. Şi acum aşteptăm să vedem ce mai inventează".
chiar în inima ţării. Păm ânt strămoşesc, care azi nu Eu zic că au inventat holocaustul.
în timp de un an, cutreierând aparţine urm aşilor urm aşilor lui Nu trec 2-3 zile şi apar, fie în presa scrisă sau la radio - televiziune,
străzile, mai mult pe jos (că-i şi Ştefan, ci străinilor. Azi sfârtecată diferite m ateriale pe tem a holocaustului în ţara noastră.
sănătos!) - am reuşit să cunosc de Rusia şi Ucraina, iar la anul Vineri 15.08. a.c. am urm ărit la R ealitatea TV em isiunea „Of,
binişor topografia Devei, d ar şi federalizată cu ajutorul tacit la presa m ea”, având ca tem ă „holocaustul ca subiect de presă”, fiind
împrejurimile, care m-au cucerit... S U A . Să nu le a ju te D -zeu! o înregistrare a unei conferinţe de presă, în care principalul personaj
prin contraste, furându-mi o parte Basarabie înstrăinată, care la 27 a fost istoricul A . O iştea nu, care a profitat de ocazie, atacându-l pe
din inim ă. Partea dreaptă - cu august îşi marchează anual ziua... preşedintele I. Iliescu, în tim p ce noi, cetăţenii de rând ai Rom âniei,
auricul şi Ventricul - de acum redependenţei, semnată la Alma- nu ne putem exprim a poziţia asupra unor evenim ente petrecute în
înainte şi înainte până la finiş va Ata de Mircea cel Bleg. trecut.
aparţine părţii drepte a... Prutului. S u v e ra n ita te a R e p u b licii în prezent Israelul nu respectă rezoluţiile ONU, com ite acte de
(Nu ascund: cea stângă a rămas M o ld o va , d e c la ra tă la M area terorism în teritoriile palestiniene, nu extrădează cetăţenii care sunt
„florii de dor a Basarabiei” - locului Adunare Naţională în 1989 este ca urm ăriţi penal şi m ulte altele.
unde m-am născut şi am crescut, o ficţie, pentru că de facto nu se Personal cred că a fost holocaust în Rom ânia, dar în mai mică
activând până la ninsorile tâmplei). respectă. La fel, în aceeaşi situaţie m ăsură ca în alte state europene.
Când cineva mă întrabă cum se află azi, după 14 ani de la închei cu un citat din M aria Tereza: „Nu cunosc o plagă mai rea
m-am acomodat, îi răspund: relativ d e c la ra ţie , şi lim b a rom ână. pentru Stat decât Evreii, această rasă de înşelători". NO COMMENT.
uşor; deşi nu am translator când A lolingvii nu vor s-o vobească,
intru în librărie, m agazin sau la sfidător neglijând Legea. b ă ştin a ş, pe care o num esc M arii Adunări N aţionale... Şi cu
piaţă. Noroc mare că s-a găsit un Am auzit că recent guvernarea română doar scriitorii şi (nu toţi) asta s-a terminat. A doua zi lumea
Vasea S tati, care ne-a lum inat de la C hişin ău, „în g rijo ra tă " a Intelectualii. 31 august este de o dă uitării: în troleibuz, la piaţă,
cu... cu... cuvântelnicul său oribil, hotărât să redeschidă cursurile obicei zi liberă şi lumea se adună pe stradă predom ină net lim ba
moldo-român! gratuite pentru studierea limbii „de în p arcuri (pie ţe) din centrele veneticilor, fără să deranjeze pe
intr-adevăr, ne sim ţim bine stat... şi de şezut" (expresia lui N. ra io n a le , unde po t c o n su m a cineva până la 31 august viitor.
Librăriile, chioşcurile sunt inundate
a ici, căci (vo rb a lu i N ich ita Dabija). De la care putem aştepta băuturi alcoolice, frigărui - limbă de literatură (ziare) ruseşti iar
Stănescu, când prin anii 80 a vizitat acelaşi rezultat - 0,1, ca şi în 1991 k friptă pe grătar! Şi spre sfârşite se aceste „floricele” cândva vor da şi
ReSeSeMe-ul) am venit de-acasă - 94. Mai mult ca atât, la Chişinău, toastează: „Za naş iazâk!" (Pentru rod!
acasă. Iar fiica şi feciorul sunt pare-se dizolvat D epartam entul limba noastră!). Am spasme la coronare când
dom iciliaţi de m ult în Rom ânia. Limbilor, odată cu venirea la putere în capitală situaţia-i de altă mă gândesc.
Anume în România îşi văd ei rostul a comuniştilor, care au în program natură. Acolo-s scriitorii cei care au D e sp re T ra n s n is tria n ici
vieţii în viitor. introducerea obligatorie a lim bii pornit lupta pentru limbă, alfabet n-avem ce discuta. Acolo situaţia
Bineînţeles, ca la orice început ruse în şcoli, promovându-o ca a la tin . „D e ş te a p tă -te rom âne ", m o ld o v e n ilo r e s im ila ră cu a
de cale nouă, după „divorţ" avem doua limbă de stat! drapel şi stem ă cu zim bru. Se rom ânilor din judeţele Harghita,
depun flo ri la m o n u m en tu l lui
greutăţi de tip material, însă nu e Oricum, deocamdată la 31 au­ Ş te fa n cel M are şi S fâ n t, se Covasna. Aborigenii sunt pur şi
cazul să ne plângem, oricum am gust în R. M oldova este mare s im p lu , p e rs e c u ta ţi - sub
devenit milionari aici (pensia mea „sărbătoare". Unicul caz în lume: organizează târg de cârte română a c o p e rire a s a tra p u lu i ş o vin ,
Smirnov.
(care-i puţină, com parativ cu cea
e de 2 m ilioane ROL), pe când se o m a g ia z ă lim b a p o p o ru lu i
rusă), se dau concerte în Piaţa - va urm a -
LQÂliAVLZA N O A S TR Ă - SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT IN SLUJBA TUTUROR OAM ENILOR