Page 7 - Calauza_2003_699
P. 7

DO(S(SG& 0d^B  o s @ @ s p g ^ 9n Săptămânal independent aflat în slujba tuturor oamenilor


             C A S A  G R O Z A .  M Ă R TU R II  Şl  D O C U M E N T E   IN E D IT E
                                           DIN ARHIVA CASEI GROZA
          R edăm  m a i jo s  s c ris o a re a  de  ră s p u n s  a D o m n u lu i Dr. P e tru    agravându-se  tot  m ai  m ult  şi  având  tem erea  că  m ai  târziu  s-ar
       G roza c ă tre  I.C .B ră tia n u :                im pune o lege şi m ai radicală încă. A ceste silinţe însă nu exclud o
                                         16 m artie  1945  studiere  tem einică  a  chestiunii  în  toate  laturile  ei,  -   ceea  ce  şi
          D om nule  Brătianu,                            actualm ente facem  zi şi noapte. Nu m ai avem  însă tim pul necesar
          Am   prim it  aseară  scrisoarea  D -voastră  fără  dată,  referitor  la   de  a constitui  un  organ  consultativ sau  o com isiune agrară,  de  a
       reform a agrară, cu preţioase indicaţiuni.  U rm ează să vedem  în ce   repeta deci  experienţa  unei  lungi  discuţii  ce vor duce  la  rezultate
       m ăsură vom   putea ţine  seam ă de  ele în  situaţia de fapt,  care s-a   negative.
       creiat  pe  tot  întinsul  ţării  şi  care  reclam ă  o  grabnică  soluţie.  Nu   în nădejdea că tim pul va justifica necesitatea acestei operaţiuni
       este  vina  noastră  -  şi  în  deosebi  nu  a  m ea -  că  reform a  agrară   -   recunoaştem   dureroasă,  pentru  o  pătură  a  societăţii  noastre
       n-a putut fi legiferată în toam na anului trecut şi nici m ăcar în iarna   ro m â n e ş ti  -   s p e ră m   c ă   n e a m u l  ro m â n e s c ,  cu  p lu g a rii  lu i
       trecută.                                           îm proprietăriţi, va face un pas înainte pe drum ul propăşirei.
          Am  insistat zilnic -  în tot acest tim p -  pentru a se realiza legal   Trebuie să ne luăm  răspunderea pentru legiferarea în această
       această  m are  reform ă,  care  este  în  prim ul  rând  şi  o  im ediată   m aterie.   r y ,
       necesitate  socială,  în  condiţiunile  obiective  de  astăzi.  Am   făcut   •   •  J   / * •' ■  ' i i  / j r./p
       aceasta,  prevăzând  că  în  caz  con trariu  plug ărim e a  va  deveni
                                                                 (D o c u m e n t p u s  la  d is p o z iţia  re d a c ţie i n o a s tre
       neîncrezătoare  şi  n e liniştită   şi  va  păşi  ea  însăşi  la  îm pă rţirea    d e  d l L iv iu  G roza)
       m oşiilor.  Am   oferit  deci  leacul  precis,  pentru  a  se  preveni  boala;
       dar el  a fost  refuzat categoric,  pe  m otivul  că această  reform ă nu   Din arhivele secrete ale Direcţiei de
       trebuie  făcută  decât  îm p reu nă  cu  P artidul  N aţional-Liberal;  iar
       Partidul  N aţional Ţărănesc,  care  a  afişat tim p îndelungat  un  pro­  Informaţii Externe:
       gram   a p ro a p e   id e n tic   cu  p ro g ra m u l  n o stru ,  a  s a b o ta t  form al
       legiferarea  acestei  problem e,  prin  dârza  rezistenţă  a  d-lui  prof.   C Ă U T A Ţ I, A R E STAŢI!
       H udiţă,  m inistrul  său de agricultură şi dom enii.  Pe  D -sa,  de altfel,   -  u rm are  din.  nr.  698 -
       l-am  im plorat şi personal, în nenum ărate rânduri, să nu întârzie cu   N icolae  H odoş,  născut  la  18  aprilie  1904,  în  Bucureşti,  fiul  lui
       depunerea unei atari legi, care cădea în  sarcina D epartam entului   Nerva şi al Alexandrinei, cu ultim ul dom iciliu în Bucureşti, str. Dionisie
       său. Nu s-a făcut însă nim ic.  B oala s-a declarat şi acum  ni se cere   Lupu  nr.65,  m edic.  A  fost  m em bru  în  com itetul  de  conducere  al
       să o tratăm  ulterior. Nu este lucru uşor şi ne dăm  toată silinţa să nu   organizaţiei  subversive  M N R   şi  prim   co laborato r  al  legionarului
       întârziem  cu o zi m ăcar aducerea legii de  reform ă agrară,  situaţia  Gheorghe  M ânu. în  1948, a plecat cu paşaport în  Franţa,  iar soţia a
                                                          plecat odată cu ex-regina Elena, a  cărei secretară era.  In străinătate,
                                                          s-a alăturat acţiunii duse îm potriva ţării noastre de Vintilă Brătianu  şi
                  DORIŢI SĂ-I SCRIEŢI?                    dr. Alexandru  M oruzzi. în caz de identificare, să fie reţinut.
               ION ILIESCU, preşedintele României:           Ion  M ânzatu,  zis  Nello  M anzatti,  născut  la  5  februarie  1902,  în
       Palatul  C otroceni,  Bd.  G eniului  nr.  1 —3,  Bucureşti.   Bucureşti,  fiul  lui Anton şi al  M ăriei, cu  ultim ul dom iciliu în  Bucureşti,
      Tel.  021/410 0 5 8 1 ,0 2 1 /4 1 0   1199, fax 021/312  1179.   strada  Vasile  Alecsandri,  Nr.  7,  de  profesie  com pozitor.  în  ţară  a
             Adresa de  Internet:  w w w .presidency.ro   desfăşura^ o  activitate  legionară.  A  com pus  m ajoritatea  cântecelor
                                                          legionare. în anul 1947 a fugit din ţară în Austria, iar ulterior a trecut în
      r       Cum sunt percepute cărţile                  Franţa.  în  prezent  se  află  în  Argentina^  în  străinătate  desfăşoară
                editate la „CĂLĂUZA”?                     activitate duşm ănoasă îm potriva  R.P.R.  în caz de  identificare  să fie
                                                          reţinut.
         Iubite Părinte Profesor Rudeanu,                    V asile  la ş in s c h i,  fiul  lui  C osm a  şi  al  Eufrosinei,  născut  la  17
         Mi-aţi  făcut o mare  surpriză  cu trim iterea  exemplarului „ Istorie şi   decem brie  1892,  în  com una  Volovăţ,  satul  Burla,  raionul  Rădăuţi,
      spiritualitate în Bizanţul tim puriif, o carte de mare valoare ce poartă şi   regiunea Suceava, cu ultim ul dom iciliu în Bucureşti, str. Oltarului,  nr.
      binecuvântarea  P.S.Timotei  semnând „Prefaţă” în  care  a  apreciat  la   12.  De  profesie  farm acist.  în  anul  1927,  se  încadrează  în  M işcarea
      superlativ  apariţia  cărţii  precizând  că  „ Părintele  Profesor  Dr.  loan   Legionară.  în  tim pul  guvernării  legionare,  a fost  m inistrul  sănătăţii  şi
       Octavian Rudeanu işi înscrie cu cinste num ele în şirul bizantinologilor   prevederilor sociale şi şeful Garnizoanei Legionare Bucureşti. Participă
      români, care împreună îşi vor da partea cuvenită la prestigiul respectivei   activ la rebeliune şi este condam nat în lipsă la 25 de ani m uncă silnică,
      ştiinţe pe plan m ondial”.
         Pentru  mine,  invocarea ce  aţi făcut-o cu  privire  la  Prof.  Dr.  Alex.   întrucât fuge în  G erm ania.  în  1944,  la Viena,  ia  parte  la constituirea
      Elian,  este  o  deosebită  plăcere  ca  cel  ce  l-am  avut  profesor  de   guvernului „naţional -  rom ân”, fiind num it vicepreşedintele acestuia. A
      bizantinologie şi mi-a fost unul din cei mai apropiaţi, profesori de suflet.  luat  legătura  cu  CIC  şi  a  propus organizaţiei  legionare crearea  unui
         A pre cie rea   fă cu tă   de  M in istru l  C u ltu rii,  Dl.  acad.  R ăzvan   serviciu  de  spionaj  al  acesteia  care  să colaboreze  cu  CIC  prin  Kurt
      Teodorescu, este de asemenea, o mărturie că P.C.Voastră sunteţi chiar   Auner  (fost şef al  servicului  de  spionaj  germ an  pentru  Rom ânia).  A
      primul cleric cu asemenea preocupări ştiinţifice.   ţinut la posturile de radio capitaliste discursuri contra RPR. Face parte
         Vă felicit din suflet pentru reuşita acestei cărţi, prin care aţi arătat   din  statul  m ajor  al  legionarilor  din  străinătate.  Se  află  îm preună  cu
      că şi clerul românesc este la înălţim ea chem ării lui.  fam ilia în Spania,  la Madrid. în caz de identificare, să fie reţinut.
                   Vă îm bră ţişez pă rinteşte, t   G heraslm   P utneanul      (va urm a)
      ^ ______________________________________________R ădăuţi, 26.02.2003\
                                                              V a  m a i  a d u c e ţ i a m in t e ?
            MESAJUL  UN UI  GREC  CE
          A   LO CU IT ÎN  HUNEDOARA                        „CELE  PATRU  SUTE  DE  LOVITURI"
         Cetăţeanul A.  Vuţuş locuitor al m eleagurilor hunedorene,  având   Vă scriu despre 2 filme care mi-au plăcut întrucât aţi vorbit de IOAN
      dublă cetăţenie, actualmente locuind în Grecia, venind în vizită la rudele   LA2ĂR.  în  cartea dvs „Generaţia  ‘80 precursori şi u r m a ş i-   18  mai
      sale  din  H unedoara,  m -a  rugat  din  inim ă  să  vă  trim it  scrisoarea   1959,  are  loc  la  Monte  Carlo,  premiera  filmului  „Cele patru sute  de
      dum nealui pentru a aproba publicarea sa în ziarul „Călăuza noastră".  lovituri” (regia  F ranţois  Truffant,  actori:  Jean  Pierre  Leoud,  Henri
                                              G he.Sperios  Decoe). Un băiat de 12 ani, nesupravegheat şi neînţeles nici de părinţi,
      Cu o ramură de măslin     Nici un fel de duşmănie    nici de profesori, ajunge delicvent. Intenţia lui Truffant -  aflat la primul
      Eu din ţara Păcii vin     în ţara în care trăiesc    său film -  a fost să realizeze „o com binaţie de neorealism cu realism
      Ridic paharul şi mă-nchin   Eu din inim ă doresc     pur  şi  sim plu  şi  cu  sentim ente  personale"  (G .Solochs).  în  ciuda
      Românilor de orice        Numai pace şi progres      numeroaselor  sale  virtuţi,  autenticitate,  sinceritate,  capacitate  de  a
                  naţionalitate  Poporului român primitor   portretiza şi de a surprinde esenţialul, filmul  nu reprezintă o revoluţie
      Le doresc eu ca la un frate   Voi fi veşnic eu dator   stilistică de tipul Resmnois sau Godord.
      Mult noroc şi sănătate    Şi pământul acesta sfânt      Introduce personajul Antoine Doinei, pe care regizorul îl va urmări
      Sub drapelul libertate    Voi avea mereu în gând     la diverse vârste (Dragoste la 20  de ani - 1962, Sărutări furate - 1968,
      Să trăiască, ca nişte fraţi   Fiindcă aici în această   Dom iciliul co n ju g a l- 1970)  şi marchează începutul colaborării dintre
      Ca şi munţii din Carpaţi               ţară          Truffant şi Leoud, care va deveni actorul său preferat, poate chiar mai
      Libertate, pace să fie    M-am născut a doua oară!   mult,  un fel de alter e'go al său.  Premiul de regie -  Cannes.
      între noi să nu mai fie                                                          SIL VIU DRON -  H unedoara
                                           A.VUŢUŞ, G ruia
      :  CĂLĂUZA NOASTRĂ -  SĂPTĂM ÂNAL INDEPENDENT AFLAT iN  SLUJBA TUTUROR OAM ENILOR
   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12