Page 5 - Calauza_2004_717
P. 5

DIALOG BLITZ                                        cărora le-am  oferit un program  de colinde în
                                                          interpretarea  grupului  fo lclo ric  P oieniţa  al
           ACŢIUNI  CARITABILE ÎN  DEVA                   C o le g iu lu i  N a ţio n a l  D e ce b a l,  c o n d u s  de
         -   Dle.  dr.  ION  ILIESCU,  sunteţi preşedintele  O rganizaţiei   doam na prof.  Niţescu O livia.
      municipale  DEVA  a  PSD.  Am  vrea  să ne faceţi o sinteză a  celor   F ie c ă re i  o rg a n iz a ţii  lo c a le ,  i-a u   fo s t
      mai reuşite acţiuni caritabile desfăşurate de organizaţia pe care o   distribuite pachete pentru a le oferi m em brilor
      conduceţi.                                          PSD şi altor persoane cu nevoi, din cartierele
        -  Pentru Organizaţia m unicipală Deva a PSD, a devenit o tradiţie   unde-şi desfăşoară activitatea.
      ca în  preajm a  m arilor sărbători  să fie  aproape  de  concitadinii  săi.   Toate  acestea  au  fost  posibile  datorită
      Ca în fiecare an şi în anul 2003, în preajm a sărbătorilor Crăciunului   efortului  organizatoric,  financiar  şi  a  dăruirii
                                                          s u fle te ş ti  a  u n o r  m e m b ri  de  p a rtid   d in
      şi  a Anului  Nou,  am organizat o paletă  largă de activităţi  prin care
                                                          o rg a n iz a ţia   n o a s tră ,  p rin tre   c a re   N e lu   |   __________
      am  dorit  să  facem   cunoscut  că  PSD  nu  a  uitat  că  trebuie  să  fie
      „mereu  aproape de oam eni”.  Am   avut în vedere în  prim ul  rând pe   Ardelean - vicepreşedintele organizaţiei, dar
                                                          şi  candidatul  PSD  Deva,  pentru  P rim ăria  m unicipală  şi  a  cărui-
      m em brii  noştri,  care  se confruntă cu o serie de greutăţi  m ateriale,
      oferindu-le pachete cu alim ente, dulciuri şi obiecte de îm brăcăm inte.   contribuţie organizatorică  şi  financiară a fost deosebită.  La aceste
      Nu i-am uitat nici pe cei vârstnici cărora, după posibilităţile pe care   acţiuni, mai trebuie să le adăugăm  pe cele organizate de organizaţiile
                                                          locale coduse de  Singer  Robert,  G herm an  Lucian,  Bulgărea C an­
      le-am   avut,  le-am   oferit  pachete  cu  alim ente  şi  dulciuri.  Am  avut
      grijă  şi  de  copiii  fără  o  fam ilie,  pe  care  i-am  bucurat  cu  cadouri   did,  loaneş  Corina,  Bogdan  Sever,  Hanzi  Stan,  M uzicaş  Mircea,
      constând în dulciuri şi articole de îm brăcăm inte. Totodată am acordat   Pârvănescu  M arinică.
      atenţie  copiilor  provenind  din  fam ilii  nevoiaşe  din  cartierele  Micro   Nu trebuie să uităm  contribuţia organizaţiei de fem ei care şi de
                                                          această  dată  a  ştiut  să  se  m obilizeze  şi  să  organizeze  acţiuni
      15, Gojdu, Viile Noi şi Dacia. Ca de obicei am  poposit cu daruri şi la
      Asociaţia pentru  Persoanele cu  H andicap  Locom otor din  Deva,  ai   deosebite. Rem arcăm  contribuţia deosebită a doam nelor A rd e le a n
                                                          M ărioara,  B orza  R o d ica , V a sile  T an ia , Ş te fa n   O rte n sia .
      căror copii şi adulţi au prim it în dar pachete cu alim ente şi dulciuri şi
                                                                                                   loan  VLAD
        CREŞTINISM SI BISERICI CREŞTINE LA HUNEDOARA                                    Au  intrat în
             HUNEDOREŞTH PROTECTORII BISERICII ORTODOXE A ROMÂNILOR                      Monitorul
                -  urmare din nr.  7 1 6 -  funcţie de pază au jucat-o mănăstirile de la Neamţ,   Oficial al
          în  perioada  cuprinsă  de  secolele  14  şi  15   Prislop, Pleşca Scorei (din Făgăraş), Kuvin şi Şiria
       românii  şi  credinţa  lor  erau  ameninţate  de  doi   din Arad şi altele.       României
       duşmani puternici, catolicismul papal şi islamismul   în  sânul  bisericilor  româneşti,  apar  şi  ctitori
       otoman.  Ei erau puşi în situaţia de a-şi pierde nu   români  din  Ardeal,  împotriva  tuturor  opreliştilor   •  O rdonanţa  de  urgenţă
       numai  identitatea  etnică,  dar  şi  existenţa  fizică.   maghiare. Apar şi biserici cneziale în secolul al XIV-   n r.  123  p riv in d   c re ş te rile
       Românii  avea  în  acest timp  un  liant  care  va  uni   lea, cele de la Râul de Mori (Condeştii), Sântămăria   s a la ria le   ce  se  v o r  aco rd a
       biserica  ortodoxă  în  jurul  căreia  şi-au  strâns   Orlea  (Condeşti),  Sălaşu  de  Sus  (cneazul  Jaru),   p e rs o n a lu lu i  d in   s e c to ru l
       rândurile  şi  au  biruit.  Răul  pe  care  l-au  construit   Ruşor (a cneazului Băsărabă) şi altele.  b u g e ta r:   M .O .   nr.   9 1 9 /
       regii maghiari şi regatul lor pentru românii ortodocşi   în  secolul  al  XV-lea  se  produce  o  adevărată
       l-a  exprim at  cel  mai  plastic  un  călător  străin,   explozie de biserici ortodoxe şi acest lucru este cu   22.12.2003.
       Antonio Verancsies, care scria: „Intr-acolo tindeau   atat mai important cu cât se aflau  la scurt timp de   •  N o rm e le   n r.  15  a le
       rom ânii  din  vrem ea  lui  Ludovic  cel  M are  şi   la  Consiliul  de  la  Florenţa,  unde  s-a  încercat  o   B ăncii  Naţionale a  Rom âniei
       S igism und  în câ t  sp uneau  că  stă p â n ire a    împăcare între catolici şi ortodocşi, o reconciliere.   p riv in d   lim ita re a   ris c u lu i  la
       ungurească  este  cea  mai  urâtă  decât  se  poate   Aceste biserici şi mănăstiri ca şi cele de la Remetea,   c re d itu l  de consum :  M.O.  nr.
       spune".                              BuGova,  Lunca  Cernii,  Răchjtova  şi  altele  erau   920/22.12.2003.
          Ura catolicilor împotriva românilor ortodocşi a   înzestrate cu pământuri, bani, odăjdii în cărţi sfinte   •  O rd in u l  n r.  5  574  al
       fost aşa de  mare,  încât papa Grigore al  9-lea i-a   de  către  cnezi,  boieri  şi  domnitori,  chiar  în  Ţara   m in is tru lu i  educaţiei,  cerce­
       aşezat în aceeaşi căruţă cu turcii, considerându-i   Românească. Tot acum apar biserici româneşti la   tă rii  ş i  tin e re tu lu i  p riv in d
       duşmani de moarte ai creştinităţii, cu toate că fără   Măceu, Plopi, şi Fărcădău pe Valea Someşului,  la   a p ro b a rea   M eto d o lo g ie i  de
       ei nu puteau fi  biruiţi turcii, iar victoriile româneşti   N ăsăud  şi  S angeorz.  De  asem enea  p ictu ra
       asupra  otom anilor  erau  m otive  de  glorie  ale   interioară din aceste  lăcaşuri este  plătită de  către   e v a lu a re   a  u n ită ţilo r   de
       Ungariei şi erau răsplătite cu perfidia apostolică şi   ctitori  ca  cele  de  la  Strei,  Ribiţa,  Criscior.  Dorinţa   învăţăm ânt p re u n ive rsita r în
       atacuri militare, cu distrugeri de biserici şi mănăstiri   Conciliului de  la  Florenţa de a converti  pe  români   vederea acordării autorizaţiei
       ortodoxe,  aşa  cum  au  procedat  cu  cele  de  la   la catolicism,  nu a fost de bun augur.  Ei nu numai   de  în c re d e re :  M .O .  9 2 5 /
       Hunedoara,  Dăbâca şi Hodoş.         că  nu  au  îmbrăţişat credinţa  romano-catolică,  dar   23.12.2003.
          în tre   rom ânii  o rto d o cşi  de  pe  ve rsa n ţii   au şi părăsit-o aşa cum s-a întâmplat la Haţeg şi la   •  O rdonanţa  de  urgenţă
       Carpaţilor răsăriteni, sudici şi cei din Ardeal a fost   Sântămăria Orlea,  unde franciscanii au pierdut pe   p riv in d    id e n tific a re a   şi
       liant credinţa. Aici erau mănăstiri, sihăstrii ortodoxe   toţi enoriaşii care s-au reîntors la ortodoxie.  Ei vor   în re g is tra re a    s u in e lo r,
       care constituiau  avanposturi  de veghe împotriva   fi baza puterii lui lancu de Hunedoara.  o v in e lo r  şi  ca p rin e lo r:  M O.
       catolicilor care trimiteau pe călugării iacoviţi teutoni   (va urma)
       şi apoi  pe  cei  franciscani,  împotriva  lor.  Această  prof. Ovidiu POPESCU  nr. 931/23.12.2003.

      SCRISOARE DESCHISĂ                                  încet (dar nesigur) investiţia va fi am ortizată (recuperată) şi datoria,
          IN  DISCUŢIE   -   TELECABINA                   treptat, treptat, va fi achitată creditorului extern.
                                                             3.
                                                                  Din lemnul rezultat prin tăierea arborilor de pe linia telecabinei,
          LIBERALĂ DE PE CETATE!!!                        recuperat, poate sute de m etri cubi, ce sum ă s-a realizat?
                                                             D-le  prim ar,  după  c'e  va  intra  în  funcţiune  telecabina  de  pe
                      -  urmare din pag.  1 -
                                                          cetăţuie, în câţi ani credeţi că se va am ortiza (aşa speraţi  Dvs.) din
      cu deosebit respect v-aş ruga,  pe aceeaşi cale, a-m i da răspuns la
                                                          încasări,  care  după  mine  vor  fi  infim e,  în  raport  cu  costul  lucrării
      urm ătoarele întrebări:
                                                          (investiţiei) şi din ai cui  bani va fi achitat creditul, dacă din încasări
         1.  înainte  de  a  întreprinde  m ăsuri  de  orice  natură  în  vederea
                                                          nu  se  vor  acoperi  nici  25-50% .  Cred  că  din  im pozitele  şi  taxele
      construirii  TELECABINEI  PE  CETATE,  de  ce  nu  aţi  organizat  un
                                                          suplim entate de la populaţie, aşa cum  fac şi edilii din Valea Jiului cu
      referendum  pe plan local, pentru a întreba şi supuşii  dvs (locuitorii
                                                          apa potabilă.
      m unicipiului Deva) ce cu onor îi conduceţi, aşa cum num ai dvs. ştiţi
                                                             D-le prim ar, în afară de problem a telecabinei, aş mai avea încă
      şi doriţi.
                                                          o întrebare şi anume:
        Se înţelege că odată organizat referendum ul,  populaţia trebuia
                                                             De  ce  a ţi  în c ă lc a t  le g e a   p riv in d   in s ta la re a   in d ic a to a re lo r
      să fie informată, ce costuri reclam ă respectiva lucrare, din ce fonduri
                                                          BILINGVE în localitatea CRISTUR, unde populaţia de etnie maghiară
      şi ce bancă străină creditează sum a respectivă şi  dacă creditul  se
                                                          e m ult sub procentul de 20% ?
      face cu sau fără garanţii de stat şi ce dobândă se percepe etc.?
                                                             Credeţi  că,  cu  ajutorul  câtorva  cetăţeni  din  Cristur,  o  să  mai
        D-le prim ar, în  răspunsul ce  mi-l veţi da, vă rog să vă referiţi  la
                                                          obţineţi un  nou, al treilea,  m andat?
      toate  întrebările  m enţionate  la  aliniatul  3,  cât  şi  la  întrebările  ce
                                                             M andatul  se  obţine  prin  m uncă,  cinste  şi  corectitudine,  nu
      urm ează:                •
                                                          încălcând legea ori favorizând amicii.
        2.  După  câte  cunosc,  angajam entul  Dvs.  e  că  pe  31.12.2003,
                                                             O ricum ,  eu vă doresc  un  nou AN  FERICIT,  LA MULŢI  ANI!
      lucrarea  va  fi  term inată,  deci  telecabina  va  fi  dată  în  funcţiune  şi
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10