Page 6 - Calauza_2004_717

l Săptămânal independent aflat in slujba tuturor oamenilor sg(S3^u&w ^pJ> ffîG X B & B i7d&g°

r INVITAT LA ^ E L E N A fost alături de asociaţie, multe din acţiuni fiind realizate împreună.
- Nu ştiu cât puteam realiza dacă dl primar al comunei Lelese m ar fi
CĂLĂUZA NOASTRĂ PĂ TRĂ U - - Colaborările externe sunt cu partenerii Asociaţiei pentru Promovarea
- Puteţi vorbi despre colaborări externe?
Egalităţii de Şanse din cantonul Jura-Elveţia: dna Karin Matin Gigone şi
m edic prim arv
dna Evelyne Fleury; şi cu parteneri ai Agenţiei de Dezvoltare Economică
la cabinetul PRAXIS, preşedinte al a judeţului Hunedoara: dl Xavier Belmond; care au participat la multe din
acţiunile noastre.
Asociaţiei „PĂDUREANCA” Hunedoara - Ce apreciaţi mai mult în activitatea asociaţiei?
- urmare din pag. 1 - - Spiritul de colaborare între membri. Oamenii din comuna Lelese au
Am absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie Tg. Mureş în 1994, fost foarte încântaţi când au văzut că cineva îi mai întreabă de cămeşile
am urmat rezidenţiatul în specialitatea medicina de familie la Cluj, în lor, de obiecte şi obiceiuri străvechi, de dansuri şi cântece tradiţionale. Au
perioada 1994-1998. Am lucrat un an de zile la Dispeceratul de întreprindere răspuns cu entuziasm invitaţiilor noastre de a ne ajuta.
din Teliuc, apoi din octombrie 1999 am încheiat contract cu Casa Judeţeană - Care vă este agenda de lucru pe 2004?
de Asigurări de Sănătate Deva, ca medic de familie. - Ne propunem în continuare să promovăm arta şi tradiţia populară
- Am înţeles că sunteţi olteancă, cum aţi ajuns preşedinte a unei prin participarea şi organizarea de expoziţii şi festivaluri. Să sperăm că
asociaţii pădureneşti? vom reuşit prin partenerii şi colaboratorii noştri să depăşim graniţele
- Soţul meu este pădurean. întâi m-am îndrăgostit de el, apoi m-am judeţului sau, de ce nu, pentru că avem ce arăta.
îndrăgostit de ţinutul pădurenilor. Nu este chiar un ţinut de basm, este o - Să revenim la profesiune, sunteţi un medic bine cotat profesional,
cum vă caracterizaţi?
zonă greu accesibilă, în care oamenii muncesc pământul şi cresc animale
ca să trăiască. M-au impresionat încă de când i-am cunoscut, când am Ce-aş putea să spun? îmi dau silinţa să mă perfecţionez din punct
văzut cu câtă mândrie îşi poartă veşmintele la sărbători şi nu numai. Am de vedere profesional. Am susţinut examenul pentru gradul de medic prima.
primit şi eu o cămeşă, la nuntă, întotdeauna o îmbrac cu plăcere. Am avut şi cel de competenţă în medicina de întreprindere. Am urmat cursul de
ocazia acum doi ani să fiu în mijlocul femeilor din fostul Birou pentru Condiţia acografie în Timişoara şi încerc permanent să ţin pasul cu noile orientări
Femeii din Hunedoara, care împreună cu Asociaţia pentru Promovarea în tratamentul diferitelor boli prin participarea/la simpozioane şi cursuri
Egalităţii de Şanse din Deva au fost „leagănul" mai multor asociaţii din postuniversitare, prin studiul ghidurilor de practică.
care fac parte femei. - Vorbiţi despre o satisfacţie inedită în viaţa dv de medic, de vreo
- Vorbiţi-ne despre câteva rezultate ale Asociaţiei pe care o conduceţi. „scrânjenire" sufletească vă amintiţi?
-A m debutat alături de celelalte asociaţii - „Hunedoreanca”, şi „Tradiţii - Satisfacţii au fost câteva, dar foarte încântată am fost de faptul că,
româneşti” - împreună cu Asociaţia pentru promovarea Egalităţii de Şanse deşi nu aveam „vechime”, lucram doar de un an la DMI Teliuc, atunci
şi Agenţia de dezvoltare economică a judeţului Hunedoara, la organizarea când au început înscrierile pe lista medicului de familie, mulţi oameni,
expoziţiei „Lada de zestre" (galeriile de artă din Hunedoara). Am participat aproximativ 2000, m-au ales pe mine. Dar acesta a fost începutul, apoi,
la Festivaluri organizate de alte asociaţii: la Brad, la Cinciş. la târgul pentru toţi colegii mei medici de familie au urmat perioade dificile, cu multe
meşterilor populari, la Târgul de fete de pe Muntele Găina şi la multe alte „scrânjeniri” sufleteşti.
manifestări culturale. - Cum credeţi că vă apreciază bolnavii?
Rezultate: tinerii din formaţia de dansuri a comunei Lelese au învăţat - Faptul că oamenii, pacienţii mei vin la mine, la recomandarea unor
dansuri şi cîntece vechi, care altfel se uitau şi au participat la toate vecini, faptul că vin uneori şi cu probleme nemedicale, ca să îmi ceară
evenimentele culturale din judeţ; am avut schimburi de experienţă cu alte părerea, mă face să cred ca au încredere în mine şi mă apreciază şi ca
asociaţii, am participat chiar la un seminar pe tema dezvoltării economice medic şi ca om. Desigur, nu poţi să-i mulţumeşti chiar pe toţi.
rurale la Vaţa de Jos şi am identificat artizanii şi meşterii populari. - Sunteţi mulţumită de rezultatele muncii dv ca medic primar?
- Greutăţile v-au neglijat în această muncă? - întotdeauna e loc de mai bine, părerea mea.
- Ne-am izbit în principal de lipsa fondurilor, nu mulţi sunt sponsorii - Fiind sezon rece, ce sugeraţi cititorilor ziarului nostru?
care finanţează acest gen de activităţi. Toate acţiunile noastre s-au bazat - Având în vedere că gripa „ a năvălit peste noi” recomand celor ce nu
pe eforturi proprii şi pe voluntariat din partea membrilor asociaţiei. De aceea s-au vaccinat să evite spaţiile aglomerate, să consume vitamina C şi
activităţile noastre s-au limitat la graniţele judeţului, la nivel naţional preparate cu extracte de Echinaceea pentru a preveni îmbolnăvirea. In
ajungând doar cu ajutorul televiziunii şi ziarelor naţionale. cazul în care gripa apare, să consume lichide, antitermice, vitamina C şi
- Puteţi vorbi şi despre un sprijin al primăriei Lelese unde aveţi un să consulte medicul de familie pentru prevenirea complicaţiilor, mai ales
punct al asociaţiei? bolnavii cronici.
„ESTE NEDREPT SA NISE IMPOZITEZE BONUL Constanţa, pare-mi-se ar fi luat mită vreo 5000 de dolari, era pasibil
de o pedeapsă de până la 16 ani. Sau câte astfel de cazuri nu se
DE CĂRBUNE Ş l ENERGIA ELECTRICĂ!" întâmplă în ţara asta? Am mai scris şi aţi dat şi dvs nişte preţuri la apa
potabilă care, dacă bine îmi amintesc, la Călan era in ju r de 3 sau 4
- urmare din pag. 1 -
mii metrul cub, în timp ce, la noi, în Valea Plângerii, era 9501. în prezent,
referitor la impozitarea drepturilor la bonul de cărbune şi la energia
electrică. Am fost şi eu înştiinţat de la mina Vulcan unde am lucrat am apa potabilă tarif metru cub este de 11592 lei la care se mai adaugă 2
24.IX. 1954, până la 31 .X. 1988, ca să merg la biroul eliberării de bonuri 708 lei m.c. apă uzată evacuată şi tot 2 708 lei apă m eteorică evacuată
plus TVA. Vă daţi seama că la un consum de 9 m.c. am de plată 194
de cărbune, că am de plată 713 736 lei, curent 371 024 iar cărbune
997,15 lei. Păcat că fiind zi de duminică, nu e deschis, că le trăgeam
342 712 lei. Şi asta anul trecut, că anul acesta nu am mai ridicat bonul
de cărbune. Dar cum am scris şi anterior oare de ce ni se impozitează la xerox să vă convingeţi de realitate şi asta aici la noi în Valea „Fericirii”
unde, dacă nu ar fi zăgăzuite atâtea izvoare ce ne înconjoară Valea,
nouă aceşti bani? Când astea sunt nişte drepturi pe care minerii şi
pensionarii le-au avut din timpuri vechi? Poate de la greva din 1929 ne-ar inunda oraşele. Nu ca în alte localităţi din ţară, unde apa este
extrasă de prin cine ştie ce băltoacei Şi prin câte procedee trece apa
sau mai dinainte. Destul că eu fiind născut în 1938 şi fiind a treia
generaţie aici în Valea Jiului, mai bine zis născut în Lupeni, îmi aduc în alte localităţi până ajunge la robinet faţă de a noastră din V a le *
„Fericirii", care vine prin cădere liberă. Şi cu toate acestea, plătim act:__
aminte că, fiind copil, ni se aducea cărbunele acasă şi, pe acele timpuri,
nu se impozita. De ce acum ni se im pozitează aceste drepturi? Pe cu 11 592 lei m.c. Faţă de Călan, e aproape de trei ori preţul. Sper câ
care, după cum spun, m inerii şi pensionarii l-au avut din vechi timpuri. nu sunt singurul care sunt nemulţum it cu aceste preţuri la noi faţă de
De asemenea, îmi aduc aminte că, locuind în Lupeni, eram arondaţi la atâtea alte localităţi din ţară, dar ce să-i faci? Dacă alţii tac ca un c... în
magazinul „Trifan” să luăm consumul. Titularul ce lucra la mină avea iarbă. Şi vorba lor, eu ce câştig dacă nu tac? Vedeţi asta e rău, că şi
noi pensionarii suntem pasivi, în loc să ne adunăm cât mai mulţi să
un carnet de consum pe care erau trecuţi toţi m embrii familiei şi cu
cantităţile ce avea dreptul la ele. Cu acest carnet mergeai la consum încercăm să facem câte o demonstraţie la primărie sau pe drum, ne
şi luai absolut toate alim entele necesare şi alte obiecte. Dacă aveai adunăm la salcie în Vulcan şi cine ştie pe unde în alte oraşe şi discutăm
săracii necazurile şi greutăţile la care ne-a adus această faimoasă
bani plăteai, dacă nu, se reţinea din salariu, dar obiectele şi alimentele
de care aveai nevoie le ridicai. Şi erau în cantităţi îndestulătoare, că le democraţie cu aceşti falnici guvernanţi care ştiu să facă orice pentru
a-şi burduşi ei buzunarele şi a-şi face averi în timp ce câinii nu au loc
duceai cu căruciorul acasă. Erau în apropierea m agazinelor oameni
necăjiţi cu cărucioare, care de-abia aşteptau să-i apelezi ca să la containere de atâţia necăjiţi ce-şi caută o coajă de pâine. Citeam cu
ceva timp în urmă in „Călăuza noastră”, cum că cineva se văita de
primească şi ei ceva. Dar câte drepturi nu am avut noi mai înainte! Şi
preţul de la cablul TV. Era oricum mult mai mic decât la noi. La noi în
nu se impozitau. Numai acum, după aşa-zisa revoluţie şi, mai ales în
ultimii ani, se im pozitează absolut totul. Aud că şi săpunul, prosopul şi Vulcan, nu reţin precis de când, taxa de abonam ent la cablu a fost
170 000 lei, acum fac reclamă că de la 1 .XII va fi 180 000 lei / lună.
hainele şi cizmele se impozitează. Tare bine s-a ajuns. Dar atâtea
cheltuieli pe care le fac cei mari, călătorii în străinătăţi, chefuri şi câte Vedeţi, şi să nu exagerez, dar cel puţin cu vreo două luni în urmă,
drumuri care costă bani grei, să nu mai zicem de atâtea vile şi cabane citeam că nu ştiu pe unde, era cu mult mai puţin. De aceea, vă voi
ruga ca, de data asta, să publicaţi în ziarul dvs. preţurile din alte localităţi
care s-au făcut din materialul adus de la mină, oare şi pentru asta se
ia impozit? Că s-a furat cu rabele m ateriale de către cei mari. Numai din judeţ şi din ţară la cablul TV. Căci sunt sigur că şi aici tot noi
ducem recordul. Imi amintesc, în prim ăvară am fost la Piatra Neamţ,
pe un biet necăjit, dacă îl prinde cu un cât de mic neajuns, ar fi în stare
să-l bage pe viaţă la puşcărie. V-am mai scris eu că scria într-un ziar plăteau cu 15-20 000 mai puţin ca noi şi aveau cca 60 de posturi pe
un titlu că, dacă doamna Ioana M aria Vlas va fi cooperantă, i se cablu, nu ca la noi la Vulcan unde aveam 24 de posturi. Vă rog mult,
propunea o pedeapsă de 3 ani la cea mai m odernă închisoare din ţară dacă cunoaşteţi şi alte preţuri âin ţară să le publicaţi pentru a vedea şi
şi, in aceeşi perioadă, un profesor, dacă bine îmi amintesc, de la noi diferenţa.
N O A S T R Ă