Page 2 - Calauza_2005_785

2 CâMAAgw vuygţtră/nr. 785

PENTRU SCRIITORUL GLIGOR HAŞA
INVITAT LA „CĂLÂU/A NOASIRĂ' dealuri destul de abrupte. Vreau să vă spun ca
întineresc de bucurie şi mă satisface pe-ndelete, Năravuri şi apucături rele ce şi Dumnezeu să aveţi o imagine mai clară, că Băniţa, are în
Când citesc şi meditez preţioasele D-voastră le-a condamnat, componenţă două sate şi 16 cătune.
pamflete ^Cu doresc ca de cinstire pentru a nostru drag ziar Dl IONEL BURLEC, - Care a fost cheia succesului dvs pentru a
„Picătura de venin şi linguriţa de miere” Să am şi eu calităţi, de-a deveni un pamfletar primar Baniţa deveni primar?
Zău că tare mă amuză, oferindu-mi mare plăcere Dar nu posed, necesara pregătire, - Eu sunt foarte cunoscut aici în Băniţa şi
Ea demască şi combate, tot ce-i vechi şi perimat Deoarece eu mă mulţumesc, cu a mea dezamăgire - urmare din pag. 1 - chiar am făcut multe lucruri frumoase pentru
Gheorghe SPERtOS Este vorba de primarul Ionel Burlee şi bănlţeni. i-am ajutat foarte mult când au avut
viceprimarul loan Marc, amândoi de profesie necazuri, am fost apreciat ca un mare mobilizator
ingineri. De la viceprimar am putut afla despre al acţiunilor gospodăreşti şi culturale. M-am
forţa tinereţii lor şi că să fii primar sau viceprimar implicat în a-i ajuta în difente probleme, am fost şi
■ - urmare din pag. 1 - S-ar putea aduce o nouă scuză că timpul era, în Băniţa, mai întâi trebuie să fii un bun alpinist şi sunt un om de acţiune şi ce este mai important,
I Din aceste motive datona mea este să-l critic scurt şi că urma o vizită de lucru în subteâneie I să ai o condiţie fizică deosebită şi veţi vedea îmi place să respect oamenii.
i şi pe dl Sereş, atunci când greşeşte. minei Paroşeni, dar şi această scuză cade. Se i stimaţi cititori de ce se cer asemenea performanţe: La mine nu există program de audienţă,
I Una din întrebările pe care doream să i-o ştie ce fel de vizite se fac în subteranele minelor ■ - Domnule primar, este greu de condus o audienţa o ţin de când ies din casă şi până ajung
I adresez după seminarul „Strategia industriei din Valea Jiului. Vizitele oaspeţilor importanţi, fie ei I comună? la primărie şi ce este mai important, fiecare locuitor
! miniere”, desfăşurat la hotelul ONIX din Petroşani chiar miniştri, se fac. la locuri de muncă dinainte - Foarte greu, pentru că Băniţa se întinde pe pleacă cu problema rezolvată. Eu obişnuiesc să
| era „Când are de gând PUR să-şi întinerească stabilite şi „cosmetizate” din timp. Nu am auzit | mai mulţi kilometri de dealuri şi ca să iei contact cu spun că Primarul are mai mult timp ca ţăranul.
■ conducerea? şi nu ascund că trimiterea era la niciodată ca un ministru să fie dus într-un abataj ■ omenii de acoio trebuie neapărat să escaladezi (va urma)
I adresa domniei sale. întotdeauna am considerat unde temperatura te sufocă, sau unde curge apă I
| că numai întinerirea conducerilor partidelor politice din tavan ca la o inundaţie dintr-un apartament de t BOŞOROGU (C O N TR A ) ATACA
j poate duce la însănătoşirea politicii româneşti. deasupra ta. 1
| Răspunsul dat la întrebarea ziarului „Călăuza Cred că aceste vizite în subteran pe trasee | - urmare din pag. 1 - funcţionat destul de puţin, pentru că anumiţi
■ noastră’ „De ce nu a lăsat presa în sala de la dinainte stabilite (uneori şi proaspăt văruite) se fac . Un mare om de notorietate care a făcut ani grei „dinozauri” au închis „ştecu” profitând de faptul că
! hotelul Onix?”, mă dezamăgeşte. Nu pori arunca doar pentru imagine şi mult mai importantă era o I de puşcărie pentru îndrăzneala de a se ridica în urma unor perioade foarte ploioase s-au produs
| „pisica moartă’ în curtea Confederaţiei Sindicale conferinţă de presă, unde să se explice rare sunt i împotriva tăvălugului comunist, fiind condamnat la anumite alunecări de teren pe o mică porţiune din
1 Naţionale „Meridian” şi să scoţi complet din cauză adevăratele intenţii ale guvernului cu Valea Jiului.' pedeapsa capitală, comutată la închisoare pe viaţă zona satului Peştera, invocând că lucrările de
| Guvernul României. Partener de discuţii la Considerând că răspunsul dat de domnul I şi eliberat după 13 ani, m-a impresionat cu dialectul reparaţii ar costa de ordinul zecilor de miliarde. FALS!
. seminarul de la Petroşani a fost şi guvernul, care ministru Sereş la întrebarea pusă de „Călăuza din zona Ocişorului : „Mă, când gătaţi cu ştecu Fiind în cunoştinţă de cauză şi consultându-mă cu foştii
I putea refuza discuţiile în cazul lipsei de trans- noastră" este unul de conjunctură, îi doresc o I şeala?" (fiind vorba de calea ferată Brad-Deva, la colegi din construcţii căi ferate sunt convins că
I parenţă şi chiar dara nu avea un cuvânt de spus carieră politică îndelungată şi rămân la părerea că i rare lucram pe vremea aceea). remedierile puteau fi făcute în cadrul cheltuielilor de
' privind accesul în sală al ziariştilor, putea ţine o este unul din tinerii de perspectivă în politica' Tot acest amic, în altă împrejurare (la reparaţii şi întreţinere dacă ar fi fost bunăvoinţă şi
{ conferinţă de presă civilizată într-o saiă de confe- românească. Ar fi o mare dezamăgire pentru mine I tânguielile mele privind anumite greutăţi pe care mi interes. Cred că dacă acest caz s-ar fi produs într-
a a M mii «Ii i m lin oX m tin iA in in l Onti>AAAin!
* jj'rinţe, de rare nu duce lipsă municipiul Petroşani. să-mi schimb această părere. le provocau unii) mi-a spus : „Eu am stat triişpe ozonă din apropierea capitalei, problema se rezolva
am p-un scaun şi-am ajuns la concluzia că în lumea într-un timp de câteva zile, fără să se invoce mo­
DOMNULE TUCA!... ŞI „M” doar beneficii şi recompensare (ca şi revoluţionarii asta orice-i posibil”! ____________________(va urma)________________
tive cu substrat urât mirositor...
din decembrie ’89).
Ştecu’ l-am gătat prin anii ’80, dar trenul a
- urmare din pag. 1 - De unde recompense dle Tucă şi stimaţi
Sub influenţa probabil, a posturilor de radio guvernanţi? Repet, noi, marea majoritate a ŞANSELE BUGETULUI LOCAL un bazin pe malul unuia dintre pârâurile: Cerna,
„Europa Liberă* sau „Vocea Americii”, care ne populaţiei nu i-am împuternicit să facă politică - urmare din pag. 1 - Râul Mare Retezat sau Runcul. Alte locuri de
defăima în fel şi chip sistemul de „democraţie antistatală şi acţiuni subversive. Noi ne-am văzut Alegerile au fost câştigate de dl Băsescu şi muncă, altă producţie, altă valoare la buget. Apoi
populară’ (dictatorial) şi îndemna la instigare şi de necazurile noastre, de muncă pentru refacerea partidele de coaliţie PNL-PD. Am speranţa ca la punctul 3, pomicultura ar putea aduce mari
nesupunere, au acţionat aceşti rebeli, declasaţi şi ţării, sărăcită de război etc. democraţia a intrat în valorile ei. Dar o părere de venituri deoarece sunt mari suprafeţe de teren,
oportunişti. Era doar perioada războiului rece Eu zic, să-i plătească şi recompenseze cei în fond o am - că nu putem aştepta cu mâinile în agricol unde de zeci de ani nu se cultivă nimic
menţinut şi instrumentat de marile puteri super - slujba cărora s-au pus şi pentru care au suferit buzunar o schimbare în bine. De aceea în dorinţa au început să crească sălcii şi plopi. Se poate
SUA şi URSS. rigorile legii statului totalitar. de a trece la exemplificarea unor detalii: vedea când se trece calea ferată de ia Izvorul
Dacă orice regim îşi are legile lui, bune sau rele, Dezertorii şi trădătorii de tipul lui Pacepa şi a Mai întâi sunt interesat de judeţul nostru, Hu­ Decebal, că începând din spatele sterilului până la
ele trebuie respectate de toată populaţia (interzis altor ofiţeri de securitate „fugiţi” peste hotare, pe nedoara, în rare de la vârsta de 17 ani, trăiesc şi podul de peste Mureş cât teren aşteaptă
organizaţii subversive şi politică antistatală), rare i-ai popularizat şi „compătimit” (:sâc) în jurnalul îl cunosc mai bine ca pe judeţul în care m-am binecuvântarea. Am ascultat la radio cum în zone
nerespectarea atrage după sine pedeapsa, aceasta tău „că justiţia nu se sesizează din oficiu”, să-f născut. turistice din Maramureş au venit turişti din Japonia,
era legea. Aceşti nemernici, instigatori, care sa reabiliteze etc., rămân pentru noi, majoritatea Deva, oraş de reşedinţă în rare locuiesc, în dar maramureşenii i-au servit pe turişti cu horincă
consideră acum „luptători anticomunişti”, urmăresc (nedeclarată) - dezertori şi trădători de ţară. care consider că bugetul local de care depinde şi cârnaţi ţărăneşti. Turiştii au rămas încântaţi de
____________________(va urma) meleagurile maramureşene şi de ospitalitatea
viaţa, nu numai a devenilor, ci a întregului judeţ, acestor oameni şi au promis că o să mai viziteze
DEVA CONTRA CELORLALTE ORAŞE propunerile pe care le fac, vin să îmbunătăţească Maramureşul. După cum se spune, Maramureşul
soarta bugetului local. Propunerile sunt
- urmare din pag. 1 - cu cei în mijlocul cărora trăiesc. următoarele: este o zonă binecuvântată de Dumnezeu pentru
că are oameni harnici şi gospodari.
Ei se îndeletniceau iniţial cu munci de trans­ Eu sunt român din Haţeg din moşi-strămoşi, 1. Să se facă o fabrică de cărămidă în Deva; Eu personal am avut ocazia să lucrez aproape
port, cărăuşie etc., iar modul lor de viaţă a fost dar măturisesc sincer că îi simpatizez pe ceangăi, 2. O păstrăvărie; 3 .0 fermă pomicolă; 4 ,0 fabrică doi ani în Maramureş, să cunosc obiceiurile şi să
conservator, deşi s-au asimilat urban şi chiar au le cunosc bine istoria şi dramele, valorile şi de conserve din melci. văd cum se lucrează pământul. Mărturisesc că
avut de suferit în mod special, fiind disputaţi ba de civilitatea. La urma urmei, de ce să nu recunoaştem Fiecare punct justifică o importantă pondere maramureşenii au un pământ mai sărac decât al
unguri, ba de teoreticieni autohtoni ca aparţinându-le că, de pildă, când cetăţenii români de etnie ia bugetul local. Hunedoarei dar îl lucrează cu mult suflet şi nu
etniei unora sau altora. Trebuie spus că ceangăii naurescă sau secuie, fac fa La primul punct se poate justifica prin faptul că rămâne nici o palmă de pământ nelucrat. De aceea
se dovedesc gospodari şi nu s-au lăsat târâţi în diai, fotbal, atletism, gimnastică etc., nimeni nu pe malul Mureşului, vizavi de Deva, s-a făcut este adevărat când se spune: „Omul sfinţeşte
fenomene extremiste în restriştile vremii, fiind şi crâcneşte că sunt unguri, chiar ei sunt ceea ce cărămidă dar destul de primitiv, dar după reclamă locul”. Eu cred în spiritul gospodăresc, şi sper că
buni creştini. reprezintă cu onoare pe arenele sportive? Sămânţa se spune că sunt de calitate. Acum când gazul şi hunedorenii pot sfinţi locul având rugămintea ca
Că în acei secol, statul ungar a avut alte intenţii vrajbei e asemeni celei de buruiană, dar cea a metan este instalat aproape în toate locuinţele, şi judeţul Hunedoara să fie binecuvântat de
şi de fapt i-a marginalizat, discriminându-i şi grâului curat face pâinea bună pentru toate gurile. lemnele uscate putrezesc în pădure. Se pune Dumnezeu, pentru a putea.ajunge la o eficientă
considerându-i „amestecaţi”, e altceva. Important Cine o seamănă şi o cultivă, merită respect, întrebarea: NU avem şomeri? Tineretul arar economică pentru îmbogăţirea bugetului local.
este că ceangăii s-au împământenit şl s-au contopit recunoaştere, dragoste (va urma) perspectivă de locuinţe? Oricum, telefericul de pe cetate nu poate acoperi
La punctul 2 se poate face un studiu în locurile cheltuielile, poate nici o generaţie de oameni dar o
PARLAMENTUL STRĂZII Bogdaproste! unde sunt izvoare puternice ca să facă săpături livadă de pruni, după cinci ani, poate intra în
până la 2 m.
La conducerea Direcţiei Agricole, aflată multă
producţie. Horinca se poate face şi în Deva că nu
- urmare din pag. 1 - vreme pe mâna unor oameni despre rare nu s-a Fac cunoscut că lângă podul ce trece peste are formulă complicată. O cramă pe Cetate se
crE'evii claselor l-Vill din Şcoala Generală nr. 2 ştiut nimic fână au fost schimbaţi, a venit un Mureş de lângă Izvorul Decebal este o baltă între poate face. La horincă, cârnaţul ţărănesc ş r
Simeria şi preşcolarii grădiniţelor aparţinătoare, destoinic gospodar, dl loan Simion. Dumnealui a calea ferată şi pădure care pe unele locuri păstrăvul gătit de bucătari profesionişti, poate duce
îndrumaţi de cadrele didactice, au organizat în promis că Direcţia Agricolă va fi prezentă cu depăşeşte 1 m adâncime. vestea în întreaga lume că turiştii au ce vedea în
perioada 27 aprilie - 4 mai o expoziţie dedicată adevărat în viaţa judeţului şi îndeosebi a ţăranilor Izvoarele sunt foarte puternice, că balta nu România şi pot avea dovezile necesare că
Sărbătorii Paştelui. hunedoreni. Să dea Dumnezeu să se ţină de cuvânt! seacă niciodată. Se va constata că nu va costa România merită să fie primită cu cinste în Europa.
□ Un gest umanitar surprinzător au făcut minerii Altfel, praful şi pulberea rămân în urma oamenilor mai mult decât telecabina de pe Cetate să se facă
din Vulcan: ei au donat sinistraţilor din judeţul Timiş, fără sânge, fără iniţiativă. De la fostul director prea aveau treabă. Am fost recent chemat ca să fiu
suplimentul lor de hrană pe trei zile. Dărăbanţ şi de ia Dreghici (Dumnezeu să-l ierte!) PICĂTU RĂ DE VENIN consultat în probleme importante de primarul Devei
□ Pentru verticalitatea sa, pentru unele măsuri nu s-a mai auzit că ar exista o direcţie agricolă în şi de preşedintele Consiliului Judeţean. Zeci de inşi
manageriale împotriva unor foşti şi actuali directori judeţ! SI LINGURIŢA DE MIERE şi de inse aşteptau de cu zori. Intra, neică, dacă ai
" PSD ' J
"
--------
' '
provenind din PSD (după cum susţine), prefectul □ O dură polemică s-a stârnit în redacţia ziarului De ce nu îşi văd primarii şi pe unde. Şi plec, şi revin şi...în sfârşit! Se terminară
leşte
vtadu primeşte mesaje de ameninţare prin SMS, „Călăuza noastră” între profesorul italian Giuseppe cozile, abia acum cei doi aleşi îşi puteau începe
dar rare nu-l intimidează. Este totuşi hotărât să-şi Pace şi profesorul român Gligor Haşa. Subiectul: viceprimarii de treburile ior? programul de lucru ca să-i prelungească până
cumpere un pistol, pistoi, pe rare susţine că nu-l va de unop vine numele municipiului Deva! noaptea târziu. Democraţie, democraţie dar şi
folosi. Şi unii rare abia aşteptau să scrie despre □ In sâmbăta Paştelui, scriitoarea engleză - urmare din pag, 1 — învăţul trebuie să aibă dezvăţ. Sunt zeci şi sute de
faptul că dl Vladu a împuşcat mortal pe cutare DANIELA, autoarea lucrării pentru copii „SCUFIŢA Că d’aia l-am ales! Nu-i ei, musai la vicele. Păi oameni plătiţi să se ocupe eficient de doleanţele
adversar politic... ALBASTRĂ", care va apărea în curând în limba de ce nu la şeful de birou, la departamentul x sau noastre
astre. Dar noi, musai la primar. Ca şi când acesta
y? Pen’că aşa m-am obişnuit şi aşa ne-au obişnuit
□ La Lupeni, locuitorii oraşului au apreciat română la Editura „Călăuza v.b.”, a făcut o vizită la ar fi popă şi n-ar avea altă treabă decât spoveditull
manifestarea religioasă denumită metaforic „Drumul sediul Editurii din Deva. Un diferend lingvistic s-a cei de dinainte, când, în afara şedinţei de partid, nu
Crucii”. O cruce din lemn a fost dusă pe umeri din ivit când a trebuit să i se traducă cuvântul „Scufiţa”
Lupeni până la Schitul Straja. - profesorului italian, Pace... VIAŢA UNUI OM DEPINDE DE SOARTA UNEI STELE,
□ Credincioşii aparţinând parohiei ce au în □ în suplimentul „Ziarul de Duminică", supliment
administrare Catedrala Adormirea Maicii Domnului, al „Ziarului Financiar” din data de 29 aprilie anul FAPTA REA A UNUI OM ÎNTUNECA SOARELE ŞI LUNA !
sunt bucuroşi că acestui lăcaş i-au fost aduse cinci curent, pe o pagină întreagă, cu trimitere din pagina I, - urmare din pag. 1 ori binevoitoare, de chemări şi de tăceri, de arătări
clopote în valoare de 60 mii de euro, realizate într-o este prezentată cartea „Tia, Cristoiu, Nistorescu şi „Locul” şi „vremea” sunt însă şi dimensiuni ale şi de ascunzişuri, iar concepţia românească despre
localitate austriacă. alţii” a scriitorului bucureştean Tudor Călin Zarojanu, lumii, adică mijloace pentru a rândui, aşeza, situa lume se referă nu numai ia lumea de aici, ci şi la
□ Deputata PUR, tânăra Ioana Popescu, într-o de profesie ziarist, editor senior la revista fiinţşle care sunt în ea. lumea de dincolo.
conferinţă de presă a prezentat situaţia sprijinirii „FLACĂRA”, carte ce va apare la Editura CĂLĂUZA In vorbirea obişnuită se spune că toate lucrurile La români, lumea de dincolo nu e desprinsă
financiare a elevilor proyenind din familii sărace şi v.b. în colecţia Prozatori contemporani. Este prima se fac la vremea lor şi toate se pun „la locul lor”. prin hotar spaţial de lumea de aici, ci printr-o oprelişte
rare au rezultate foarte bune la învăţătură, iniţiativă lucrarea cu relatări autentice din burta presei Concepţia românească a lumii e dominată de internă, de vamă, de deosebire de domeniu,
ce aparţine preşedintelui PUR, dl Dan Voiculescu. româneşti bucureştene, de după revoluţie. Lucrarea sentimentul unei „vaste solidarităţi” universale. existenţial şi astfel lucrurile nevăzute sunt ca şi
D-na deputat a dăruit fiecărui ziarist prezent la se şi subintitulează „O privire din interior a presei” Acest sentiment constituie primul caracter cele văzute; chiar dacă nu sunt date în „spaţiu”.
conferinţă câte un cozonac şi o sticlă cu vin. şi e posibil să fie o adevărată lovitură... românesc important al existenţei, privită ca totalitate, Lucrurile nevăzute fiind un şir nesfârşit, nu pot
concepţia românească asupra lumii fiind concepută fi nici fără şir, şi nici „peste şir (peste „împlinirea
-
f r
-
Şi într-o bună zi, după atâtea în care au suferit
BOJDEUCA DIN STRADA KODALNICEANU rigorile naturii, s-au pomenit cu ordinul de evacuare de noi, ca o carte de semne, ca trepetnic. vremii”), lată de ce: Lumea in genere depăşeşte
Autorul exemplifică faptul că: „e un semn bun”,
- urmare di pag. 1 - repartizându-li-se o locuinţă confortabilă iar amărâta „e semn rău”, denotă că lumea e plină de puteri rele locul şi vremea în care se aşază lucrurile din lumea
de aici.
Bojdeuca stătea ca un ghimpe între de bojdeucă a fost dărâmată dinfr-o singură lovitură
maistuoasele blocuri iar amărâţii de locatari, ia care de buldozer. VIAŢA SEXUALA LA sexualităţii, aşâ că fetele care o cumpără nu sunt
ploile de vară şi zăpezile de iarnă le făceau zile în locul dizgraţioasei s-a construit blocul nr. 56 reprezentative pentru toate adolescentele, iar cele
grele, pentru că un asemenea acoperiş, care cu garsoniere pentru nefamilişti. ADOLESCENTELE BRITANICE care au participat la sondaj nu sunt neapărat
rivaliza cu un dârmon, stătea gata să ie cadă în Aşa a dispărut aspectul dizgraţios care a rămas - urmare din pag. 1 - reprezentative pentru tot publicul revistei. „Dacă
cap. Dar cum speranţa moare ultima, nici amărâţii doar pe hârtia fotografică ce o redăm în pag. 1, Revista pentru adolescenţi „Bliss” a chestionat alegi să completezi un asemenea formular, este
locatari nu disperau. Ba, din contra, numărau zilele care totuşi merită a fi văzută de către cei tineri care două mii de cititoare a căror vârstă medie era de 14 clar că ai o atitudine deschisă faţă de sexualitate’
când vor fi evacuaţi într-o locuinţă confortabilă. nu au apucat asemenea privelişti. asous
ani. Active din punct de vedere sexuaJ s-au dedea! - - -
SEMÂSDEOâCl
Fra\>> BQGOWk % oe rs~ra am sunt active sexual.
Deva. Aiaae Răci ac. ~ ş aşa. rauttafcle sondajului „Bliss" suni,
vă „rseză .sânăsaB ş «ra rta r n imm Urm
Bogdan, categoria 50 kg, a câştigat hjpta ia Camponanju Naşcr» oe s o l ze «a avea oc **. a m ’ UOe organizaţi neguvemamentale au cerut
Reşiţa iar Cezar, categ 70 kg, la Arad. această lună. „3 ras’ esae a -e«stâ toarte oescftsâ pe tema nouoerea educaţiei sexuale în programa şcolară
naţicnaiă.
S ( % p t : < Â A y v ă ^ L c C l / ( A A c L e p & v v d & v v t c c f i c c t r t > v y L v t j l y c L t x c t x c v c r y ' o x A A V U C Y X Â X a r -