Page 5 - Calauza_2005_785

CâlâM^a/ novu&trâ/ nr. 785 Pa#. 5
■■imb— hm» « — e « M W B a
De Florii, pe axa RECEA CHIRILEU

Mariana PÂNDAFJU evidentă amprentă maghiară. O „sărbătoare Am mai fost şi în alte sate unde s-au sărbătorit asupra de măsură memoria Revoluţiei.... Pe piatra
lui de mormânt sunt încrustate pilduitoare cuvinte:
DUMINICA FLORIILOR liberală" după cum sublinia primarul Mircia evenimente asemănătoare şi primul lucru ce m-a „A trăit în virtute şi a murit în glorie”.
Muntean. impresionat în mod plăcut a fost entuziasmul
LA M Ă N Ă ST IR E A RECEA, sătenilor, trăindu-şi şi implicându-se cu toată ...Gândul meu bun a fost receptat la cuvenite
OASPEŢII A U CU VÂNTUL dimensiuni de primăria comunei Sânpaui (satul
H R A M C U M 4 R E SĂRBĂTOARE energia în sărbătoarea lor. îmbrăcaţi în portul lor
Desigur că n-am rezistat tentaţiei de a atla popular, cu drapel românesc la porţi sau pe casă, Chirileu), de autorităţile judeţene şi cu entuziasm
în apropiere de Tâ rg u M ureş se află părerile unora dintre oaspeţii acestei manifestări cu veselia celui bucuros de sărbătoare, participând de către consătenii mei. Nici nu se putesi altfel
Mănăstirea Recea, una dintre cele mai mari într-un ţinut care musteşte de istorie naţională şi
vizavi de această Duminică deosebită a Floriilor: toată suflarea la eveniment.
mănăstiri de maici din Ardeal. O mănăstire TheodorStolo]an:htotdeauna vin cu plăcere Absenţa acestei atmosfere mi-a atras în primul este înnobilat prin jertfe de sânge la lemut, la
„crescută" în peisaj în câţiva ani. de după în Ardeal, de câte ori am prilejul. Este o zonă rând atenţia. Destul de puţini oameni, cu haine Oarba de Mureş şi la Sărmaş...
Revoluţie, o mănăstire la porţile căreia bat oameni Din ziua în care Vasile Moldovan a pornit de
deosebită, ca şi ziua de astăzi, cu oameni obişnuite, privind printre barele de fier ale gardului
'dV* toate colţurile ţării pentru a asculta cuvintele la Blaj către Chirileu, la îndemnul ilustrului său
extraordinari. Astăzi ne-am adus cu toţii aminte şcolii, fără vibraţie emoţională (decât atunci când
W d u h ale părintelui loan sau ale maicii Stareţe, profesor de teologie, Aron Pumnul, şi până la
că au fost români care au luptat pentru poporul îl ovaţionau pe primarul Mircia Muntean).
Stavrosia Cristina. înfrângerea celei mai mari mişcări naţionale a
român să se poată afirma şi să-şi dovedească Al doilea aspect ce mi-a atras atenţia a fost
Anul acesta, în Duminica Floriilor, mănăstirea românilor din Transilvania şi Banat a fosî nelipsit
identitatea încă de la 1848. lată, un fiu al satului, numărul mare de jandarmi prezenţi ca un cordon
a cunoscut mai multă agitaţie decât în alţi ani şi în de la toate întâmplările şi bătăliile istorice.
Vasile Moldovan, este astăzi sărbătorit de către viu între organizatori şi participanţi, privindu-i
prezenţa unor personalităţi importante din peisajul ...După Revoluţie, pana sa inspirată a reuşit
oameni ai localităţii, cu sprijinul unor autorităţi care mereu atent pe aceştia din urmă. „Ce să fie? Cine
nostru politic. S-a început cu slujba de sărbătoare să nemurească chipul Transilvaniei şi emblema
au reuşit să dea viaţă acestei statui şi este bihe de cine se teme? Ce păzesc ei la această
a hramului, credincioşii ascultând cu evlavie că ea se află în curtea unei şcoli pentru ca şi copiii sărbătoare?" m-am întrebat, şi pe tăcute, mi-am Blajului din acele zile memorabile...
rugăciunile părintelui loan şi ale Maicii Stareţe. să înveţe cine au fost înaintaşii noştri. dat singură un răspuns. ...Vremurile deosebite au ridicat piedestale de
Curtea mănăstirii a devenit neîncăpătoare pentru Teodor Meleşcanu: Pentru mine, Ardealul Steagul românesc? Doar pe biserică şi pe eroi, iar unul dintre aceştia este cel a cărui
că o mulţime de ardeleni au simţit nevoia să se are o semnificaţie aparte, pentru că zona Bradului, şcoală. în rest, mici steguleţe pe ici pe colo. Ba memorie o cinstim astăzi... Lecţia care i-a
adune ca un brâu trainic în jurul bisericii lor. Parcă îndrumat conştiinţa şi paşii a fost înflăcărată
zona unde m-am născut şi eu, aparţine şi ea chiar, mi-a dat impresia că existau mai multe
şi Dumnezeu le trimitea binecuvântarea Sa, prin acestui spaţiu, lată de ce vin cu bucurie aici ori de steguleţe ale Uniunii Europene decât ale cuvântare a lui Simion Bărnuţiu de pe Câmpia
soarele sclipitor ce învăluia cu lumină de miere Blajului, devenită Câmpia Libertăţii, rostită pe
câte ori mi se iveşte ocazia. Acum, ne aflăm în României. Desigur ar fi stat minunat un drapel
întreaga zi de primăvară crudă. în timpul slujbei, inima Ardealului şi mă bucur să fiu aici, alături de românesc şi lângă bustul tribunului lui Avram fondul muzical al m arsiliezelor noastre:
s-a vorbit de „războiul dintre om şi Dumnezeu, „Deşteaptă-te Române" de Andrei Mureşanu şi
colegii mei, la o asemenea sărbătoare a românilor lancu - Vasile Moldovan. Dar... n-a fost să fie.
care este păcatul” de „comuniunea care ar trebui „Deşteptarea României" de Vasile Alecsandri,
ardeleni. Undeva, pe zidul şcolii din acest sat am Şi când artiştii noştri au început să cânte
să fie intre noi şi Dumnezeu" mai ales în aceste având ca refren milenara dorinţă: „Noi vrem să
văzut scris: „Eşti mureşan, eşti european!" Eu aş „lancule mare" „Veniţi români să cerem drepturi"
timpuri grele prin care trece omenirea, s-a spus spune că era mai potrivit să fi fost scris: „Eşti „Fraţi români din lumea-ntreagă” entuziasmul ne unim cu ţara".
că se cuvine mai ales acum să fie prezenţi cât ...Onorată adunare, nimic în lumea orânduită
ardelean, eşti european!". Cred că e nevoie de asistenţei n-a fost deloc cel aşteptat, deşi şe
mai mulţi intelectuali în biserică. de Dum nezeu nu e întâm plător, cum nu
mai multe întâlniri de genul acesta în satele interpretau cântecele sfinte ale ardelenilor. în
Totul s-a încheiat cu lumânări aprinse şi cu întâmplător cu o săptămână înaintea Paştilor, de
noastre româneşti. spaţiul respectiv mi s-a părut a sesiza o tăcută
Zoe Petre: în Ardeal mă simt întotdeauna ca respingere a lor. Să mă fi înşelat? Sărbătoarea Floriilor, îl comemorăm în vatră de
acasă. Deci sunt foarte bucuroasă că mă aflu în Şi-apoi, într-un timp, s-a creat un soi de grabă jertfelnică istorie pe Vasile Moldovan şi pe
această zi aici şi totodată sunt mândră că în ameţitoare, a celor de la Bucureşti care trebuiau înaintaşii mucenici şi martiri de la 1848-1849. Nu
ramificaţiile ei, familia Moisil (din care fac şi eu să prindă avionul, a celor care doreau să iasă bine, de întâmplare ţine faptul că azi, mii de localnici şi
parte) a ajuns să se înrudească şi cu eroul acestor până la capăt, prezenţa acestora la sărbătoarea de pelerini sărbătoresc Hramul Mănăstirii Recea,
locuri, Vasile Moldovan. Iar Mănăstirea Recea Chirileului. A trecut şi asta! De/ăcum ne putem din hotarul satului Chirileu, una dintre cele mai
e un loc de pace şi de cugetare foarte inspirat iar aşeza liniştiţi la masa de încheiere a evenimentului mari ctitorii monahale din această parte a lumii...
mozaicurile din biserică sunt superbe. Sunt fericită şi putem discuta pe îndelete despre ceea ...Fie ca memoria lui Vasile Moldovan şi a
că mi-am petrecut Duminica Floriilor în acest ce a fost. tuturor celor făcători de istorie românească să
veşnicească. Să mulţumim lui Dumnezeu pentru
spaţiu. Şi asta şi pentru faptul că suntem într-o U LTIM U L C U VÂ N T
zonă în care s-au petrecut multe în sprijinul aceste zile de împăcare şi linişte, pe care
identităţii noastre ca popor. DAR N U CEL D IN U R M Ă înaintaşii, prin jertfe, ni le-au orânduit.
Mircea lonescu Quintus: Mă bucur că astăzi
Deşi n-a avut nici o intervenţie în desfăşurarea
am participat la o dublă sărbătoare: la una profund
ramuri de salcie abia înverzită. programului din satul Chirileu, l-am întâlnit ca
creştinească, la Mănăstirea Recea şi la o
Oaspeţii de cinste ai mănăstirii, şi-n acelaşi simplu spectator, în mulţime, pe un vechi prieten,
sărbătoare istorică, aici la Chirileu. Pentru aceste,-
timp ai primarului Devei, Mircia Muntean, au avut două evenimente am făcut eforturi ca să fiu 'scriitorul Nicolae Băciuţ, directorul'Direcţiei"
o întrevedere şi un firesc dialog cu Maica Stareţă prezent aici, printre oamenii acestor locuri, să pentru Cultură şi Culte Târgu Mureş, lată părerea
pe parcursul căreia s-au auzit cuvinte înţelepte şi aducem cinstire celui care, cu multă vreme în lui despre evenimentul petrecut: „A fost un mo­
blânde şi mai ales poveţe care ar trebui să ment al unei restituiri necesare. Dacă ştim să ne
urmă, conducea mişcarea naţională a acestui
însoţească drumul omului pe tot parcursul vieţii. preţuim înaintaşii înseamnă(că avem un minimum
Ardeal frământat. Am asistat astăzi la o lecţie de
Şi toate acestea venite de la o persoană respect şi faţă de noi şi că mai sperăm un pic de
rom ânism , cum de fapt, în Ardeal, numai
deosebităr^su o viaţă deosebită care este Maica respect şi de la urmaşii noştri. Momentul Vasile
Stareţăî'Oe ce spun acest lucru? Pentru că, cea adevăratele lecţLd ' românism se dau! Moldovan, însă, eu aş fi y ut ca astăzi să însemne
care astăzi poartă haine monahale, a fost în Mircia Muntean: Dai Aici sunt acasă. După mai mult. Şi asta, pentru că, personalităţi de
vremea comunistă o importantă inginer chimist, cum aţi văzut, sunt iubit la fel ca şi de locuitorii anvergura lui Vasile Moldovan, trăitoare şi
director al vestitului Institut de Chimie din Bucu­ municipiului Deva. Aceasta se datorează celor născute pe aceste meleaguri, nu sunt foarte multe. M O M E N T E ...
zece ani pe care i-am petrecut din copilăria mea,
reşti, (cel patronat de Elena Ceauşescu) dar mai El s-a situat pe o punte între Chirileu şi Târnăveni,
aici. Dintre aceştia, primii şapte ani de-acasă (aşa Momentul înfrăţirii Şcolii Generale „Vasile
ales a fost adevărata descoperitoare a polimerilor, dar la Chirileu eu cred că el ar fi meritat Moldovan” din Chirileu, cu Şcoala Generală
cei pe care Elena Ceauşescu i-a prezentat cu cum se spune la români), i-am petrecut în braţele puţin mai mult. „Andrei l&ureşanu” din Deva a produs surpriză şi
celui care a fost ultimul primar liberal - Dumitru
atâta fast ca fiind o descoperire personală. M-aş fi aşteptat la un simpozion în care bucurie. Mesajele prezentate de elevii celor două
O privesc atent pe Maica Stareţă şi văd o Moldovan - care timp de 20 de ani a guvernat momentul 1848, momentul Vasile Moldovan, în
această mică localitate din inima câmpiei şcoli şi cadrele didactice (la nivel de directori)
femeie împăcată cu tot ceea ce e deşertăciune în contextul luptei pentru emancipare naţională să rămân un fel de documente contractuale puse sub
această viaţă. Faţa ei e blândă şi încununată de fie evocat altfel. Sigur, politica îşi revendică semnul patronimicelor onorante ale celor două
lumină. între cei care au făcut cerc în jurul său, totdeauna priorităţile ei dar cred că istoria se şcoli.
ascultând-o cu atenţie, se numără: Constantin situează deasupra oricăror circumstanţe politice. - „Nu am cuvinte, nu m-am aşteptat, este o
Bălăceanu-Stolnici.Theodor Stolojan, Mircea Prezenţa unor politicieni importanţi la Chirileu a onoare pentru noi să intrăm în frăţietate cu o
lonescu Quintus, Teodor Meleşcanu, Zoe Petre, fost un gest frumos, aş putea spune chiar un gest
şcoală având peste o mie de elevi şi sute de
Gheorghe Firczak, lulius Winkler, ministrul istoric. Cred că această localitate n-a mai avut diplome la olimpiade. Ce pot să mai spun? De la
Gheorghe Flutur, Mircia Muntean etc. Toţi sunt parte de o astfel de prezenţă şi nu va mai avea
Vasile Moldovan, fiul satului şi eroul Revoluţiei
apoi invitaţi la o masă monahală, pregătită cu degrabă, dar Vasile Moldovan ar fi trebuit să de la 1848-1849, la Mircia Muntean, fiul satului
migală de măicuţele călugăriţe. beneficieze de o altă atitudine.
Chirileu, de trei ori primar al Devei, eu cred că a
Dar ziua nu se încheie aici. Ea continuă în Nu ştiu cum au fost gândite lucrurile; sigur că lucrat destinul” a spus emoţionată directoarea
satul de baştină al primarului Mircia Muntean, pe acest interval foarte scurt de la Chirileu, lucrurile
şcolii din localitate.
unde ne aşteaptă o altă sărbătoare. s-au derulat rapid, dar repet, Vasile Moldovan şi - „Şi noi, dascălii şi elevii trăim încă emoţia
Revoluţia de la 1848, ar fi avut nevoie şi de o
C H IR IL E U - SATU L A M IN TIR ILO R manifestare ştiinţifică cu participarea unor istorici momentului înfrăţirii. Ne vom respecta, începând
şi a unor politicieni care au şi simţul istoriei şi chiar de mâine, protocolul rostit în faţa satului:
Chirileu se află la câţiva kilometri de transilvane, şi care era bunicul meu. Am însă şi schimburi de experienţă, de grupuri de elevi care
Mănăstirea Recea. Pentru noi, el este un sat ca mândria de a fi unul dintre urmaşii tribunului Vasile deschidere spre istorie, pentru că,dacă nu ne îşi vor petrece vacanţa la Deva şi Chirileu, invitaţii
oricare altul, dar pentru primarul Mircia Muntean, M oldovan, despre care s-au spus lucruri -înţelegem trecutul e greu să înţelegem ce se la ziua şcolii şi la alte manifestări”, ne asigură şi
el este centrul universului, pentru că aici s-a născut frumoase astăzi aici, la Chirileu. Nu m-am aşteptat întâmplă cu noi şi este foarte dificil să facem Viorica Sitaru, directoarea şcolii devene.
şi a trăit o parte din viaţa sa. Se vede acest lucru să vină atâţia parlamentari şi senatori, proiecţii, atât pplitice cât şi istorice. Se ştie că unii *
şi prin căldura cu care este primit de săteni, care reprezentanţi ai mass-media din Bucureşti, din jud. fac istoria iar alţii o scriu. Vasile Moldovan a făcut * *
îl aplaudă şi îi strigă „Să trăiască!"atunci când el Hunedoara şi Mureş. Simţeam că este de datoria istorie iar istoria despre el trebuie să beneficieze Mircea Moloţ, preşedintele Consiliului
apare în faţa lor. De ce ne aflăm aici? Pentru a mea să împlinesc această sărbătorire. Am şi de condeie şi de minţi luminate pentru că el, în Judeţean Hunedoara, se întreţine îndelung, într-
sărbători centenarul lui Vasile M oldovan, comprimat-o cu alte sărbătoriri: zece ani de când acest spaţiu geografic de istorie şi de cultură, o discuţie tematică cu directoarea şcolii din
prefectul Legiunii a II l-a de câmpie la 1848-1849 sunt primar al Devei, cincisprezece ani de reprezintă foarte mult. localitate. Nu a uitat că este profesor şi că a fost
şi unul dintre apropiaţii lui Avram lancu. Investiţia căsătorie, patrusprezece ani ai fiicei mele, ziua director de şcoală „grea”. Intervenim: - „Domnule
principală a acestei sărbători, cu prilejul căreia se mea. Toate aceste evenimente s-au petrecut în preşedinte...” „ - Jos pălăria!, deşi nu am purtat
dezveleşte bustul tribunului, se datorează lui această săptămână a Floriilor. D IN CUVÂNTUL PRIMARULUI DEVEI, niciodată. Când toţi ne vom întoarce la rădăcini,
Mircia Muntean, ca un important fiu al satului şi MIRCIA M UN TEAN , ţara asta va fi, cum a numit-o loan Paul al ll-lea
ca un urmaş demn al lui Vasile Moldovan. OCHIUL D IN M U L Ţ IM E „Ţaţa Sfintei Fecioare”.
Se ţin diferite discursuri, se aplaudă, se Privită pe ansamblul ei, manifestarea de la FIU A L SATULUI, - Ce manifestări cu valoare de examen
veseleşte lumea, bliţurile aparatelor de fotografiat Chirileu a fost una reuşită, ştiind faptul că nu e ORGANIZATORUL MANIFESTĂRILOR promovat urmează? întrebăm şi ni se răspunde:
sunt în continuă focalizare, aparatele de filmat nu- uşor să organizezi un eveniment cu asemenea „O benefică vizită în China şi... Serbările Cetăţii.”
şi mai găsesc liniştea, reportofoanele la fel. Ca la amploare pe parcursul unei întregi zile. în mijlocul ...Pentru români, mai cu seamă pentru cei cu - Ca profesor puteţi da o notă organizatorilor
un moment important al satului şi al oamenilor agitaţiei şi al zgom otului, lucrurile se văd rădăcini la sat, locul naşterii este centrul manifestărilor de astăzi? - Zece!, dar ca profesor
lui. Desigur că la o asemenea întâlnire nu putea întotdeauna în lumina entuziasmului general. universului, este axa lumii. Poate şi de aceea de matematică scad un punct pentru porţiunea
lipsi nici cântecul, ce a însoţit de-a lungul timpului, , Dar, dacă ai curajul şi te retragi în mulţime, cinstirea înaintaşilor şi, cu precădere, a înaintaşilor scurtă de drum neasfaltat, de la intrarea în sat.
neamul românesc. Sunt prezenţi trei mari interpreţi adică mai la distanţă de centrul „întâmplării" ai o iluştri a fost şi rămâne fundament moral cu Mă întorc la Deva copleşit de „Momentul Recea”
ai cântecului popular: Mariana Anghei, Mariana viziune mai largă, vezi ce se întâmplă şi dincolo valoare de sacralitate. De aceea am considerat şi îmbogăţit sufleteşte după ce i-am cunoscut pe
Deac, Nicolae Furdui lancu. Emoţionantele lor de aparenţe, ai libertatea de a observa şi de a potrivit să cinstim memoria lui Vasile Moldovan, stareţa Cristina şi preotul loan.
cântece înalţă orice suflet românesc. gândi liber. Şi cine a făcut-o a avut posibilitatea prefect al Legiunii a lll-a de câmpie, tribun al
Toate acestea la un loc pot fi socotite o să vadă şi „periferia" sărbătorii despre care Revoluţiei şi apropiat prieten al Crăişorului lancu, Pagină realizată de
adevărată lecţie de românism, într-un sat cu am vorbit. înaintaş care la rândul său a cinstit şi onorat cu Mariana Pândaru ş i G lig o r Haşa