Page 3 - Calauza_2005_817
P. 3

C ălău za/ noastră/  nr.  817                                                                                                             V a f y .   3

                                                                TRANSILVANIA  Ş l BANATUL '                 secole  de  existenţă  în  Europa  nu  pot  fi  com parate  cu  tot
                                                                                                            atâ tea ,  în  Balcani.  C e   vreau  eu,  bâgule?!  O   R om ânie
                         Tratamente pentru                 ETALOANE PENTRU INTRAREA ÎN  UE                  prosperă,  civilizată,  de  secole  bolnavă  de  boli  m orale,
                                                                                                            însănătoşită prin legi şi respectul pentru lege; o Rom ânie în
                                                                         - urmare din nr. 816 -
             Hemoroizi                                      Orb să fii  şi  m ăcar auzi  dacă  nu vezi că Transilvania şi   care toţi s ă fie egali, în care bucureştenii (na că le-am  zis pe
                                                         B anatul  sunt  d e  m ultă  vre m e   situ ate,  prin  civ ilizaţie,   num e)  să  nu  fie  precum  udemeriştii,  mai  egali  decât  alţii.
                                                                                                            Pentru  mătăluţă, aflând că prinzi greu şi  uiţi  repede, am  un
             i Fisuri Anale                              mentalităţi,  respectul  faţă  de  lege,  ecologism  etc.,  etc  la   exemplu: e corect,  e drept, e creştinesc ca într-o familie cu
                                                         standarde europene ce depăşesc ţări europene.  D acă aşa
                                                                                                            trei  feciori:  unul  hoţ şi  şm echer,  altul  leneş  şi  nărăvit,  altul
                                                         stau  lucrurile  ce  ai  dori  m atale?  S ă   aclam ăm   inşi  precum   vrednic în toate,  ultimul să se sacrifice pentru ceilalţi?  Sau
                                                         Patriciu, Sechelariu, Năstase, Mitrea, Berceanu, Hrebenciuc,
                                                                                                            cei  doi  nevolnici  să-l  batjocorească  pe  cel  plin  de  virtuţi.
                                                         Văcăroiu,  C osm âncă  şi  alţi  loneşti  şi  Popeşti  ca  aceştia?!   Com pară,  rogu-te, ţţiganii lui Cioabă, de la Sibiu, cu ţţiganii
              O fără pregătire preoperatorie             S ă se mai sacrifice şiruri de generaţii pentru ideea de Unire
               O fără operaţie                           care  în  m intea  m atale  e  tabu,  neştiind  că  şi  G erm ania  şi   lui M ădălinde la Bucureşti; com pară ciobanul din mărginime
                                                                                                            cu cel din Vrancea! Ei, acu’ mai venim de acasă, lată ce m ă
                  Ofără internare                        Elveţia  şi  A m erica  sunt  federaţii.  Bineînţeles  că  nu  pe  doare  (şi  ne doare,  căci  mulţi  gândim 'aşa)  nea bâgule.  C ă
                      Ofără afectarea vieţii private     criterii  etnice.  Fă  m atale  efortul  unor  comparaţii,  luând  în  ungurii (politicienii cârcotaşi) visează multul cu pământul pe
                                                         seam ă  câţiva  indicatori  „europeni”:  Tim işoara  cu  laşul,  calea  paşilor  mărunţi,  asta  e  altceva.  Num ai  că  nu  e  vina
                                                         BuCureştiul  cu  Clujul,  Craiova cu  Sibiul  sau  Braşovul  şi tot  lor:  e  vina  guvernanţilor  şi  politicienilor  corupţi  până  în
                                                         aşa.  Vei  vedea că,  după  ce  ne-au jecm ănit 45   de  ani  sub  m ăduva oaselor, porniţi pe compromisuri „boiereşti” precum
                                                         cupola „industrializării socialiste şi a  dezvoltării armonioase  s-a  întâm plat  în  întreag a  noastră  istorie  peste  C arpaţi.
     • I PROCTOLINffi^îS
     E
                                                         a tuturor  regiunilor ţării”,  tot  suntem  în  avans  cu  un  secol.   Fiindcă  pe  cea de  dincolo,  cu  principi  europeni  ca  Gabriel
                                                         Pe  „sudist”  ori  pe  m oldav  de-l  întrebi,  la  un  sondaj,  dacă  Bethlen sau  Rakţi al  ll-lea nu am  învăţat-o.
                                                         vrea intrarea în bizantinism, răspunde da, cu nonşalanţă.  E   Altfel, cinste dum itale că te doare de durerea Rom âniei.
     CENTRUL  MEDICAL PROCTOLOGIC  w w w .pro cto llne.ro  mediul  lui,  acolo  s-a  inventat  bacşişul  mita,  şperţul.  Zece                  G ligor HAŞA
                 ECO  FRIGOTEHNICA TAMPLARIE  PVC /  REHAU                                    EVENIMENT, MARE EVENIMENT:
                                                                                                         ARC PESTE TIMP”
               Birou Deva: Str. Libertăţii, ar. 2  fvis-e-vis de ComtimJ, Tei. 0254/232530;0722/891884   » *
          Birou Hunedoara: Str. Revoluţiei, Nr. 20 b [intersecţia cu P-ţa Obor], Tei. 0254/718050  Sau0722/891884  S â m b ă tă ,  la  n um ai  d o u ă   z ile   d u p ă   La  simpozionul  şi  sărbătoarea  care  au
           REHAU Basic Oesign:                           REHAU BriHiant Oesign: • Profit cu 5   sărbătorirea  Zilei  Naţionale,  care în judeţul  urmat, au participat peste 2 0 0  de agronomi,
                                REHAU Thermo Oesign: • Profil cu 4
            • Profit tricamerai;                           camere; • Pentru locuinţe cu   Hunedoara  s-a  petrecut  anost,  politicienii,  veterinari,  cercetători  etc.,  m ajoritatea fiind
       • 2 garnituri de etanşate; • Izolare   camare’  *    termică superioară  consum redus de energie; •   aleşii  noştri fiind ocupaţi cu alte cele, a avut  septo-octo  şi  nonagenari.  Au  făcut  evocări
       perfectă; • Raport preţ/ calitate   A  LSW/mpH.!;•  Disponibil m  Excelentă fonoizoiape; • Optică
                                 întreaga paieta de culori REHAU                  loc  o  m are  com em orare  şi  sărbătorire:  80  şi comunicări,  după un înflăcărat cuvânt de
               excelent                                  exigentă şi aripi cu design rotunjit
                                                                                  de ani de la constituirea C am erelor Agricole,   lau dă  ţăranului  rom ân,  rostit  d e  dr.  Ion
      REHAU Clima Design: • Cel mai bun profil REHAU; • Certificat de Institutul pentru case pasive   e v e n im e n t  c a re   ş i-a   a v u t  in iţia tiv a   şi  Simion, actualul director, prefectul - Cristian
         Darmstadt; • Sotupa ideală pentru case pasive; • Coeficient de transfer k = 0,71 W/mpK
                                                                                  începuturile în judeţul  Hunedoara,  prin acel  Vladu,  prim arul  D evei  -  M ircia  M untean,
                                                                                  m are  patriot şi  parlam entar (două  decenii),  senatorul  Viorel  Arion,  Dumitru  Popescu,
            XENOFOBE: GYURI D IN  PODUL ŞURII...                                  dr.  A u rel Vlad, din Orăştie.       secretar de stat în MLA.P.R., num e marcante
                                                                                     Cu acest prilej s-a dezvelit un monum ent  de la A cadem ia de înalte Studii Agricole cin
                                  - urm are din pag.  1 -                         d e  „laudă  a   ţăranului  ro m ân ”  în  cu rte a  Cluj.  Inginerul  Aurel  O priţa  a   prezentat  o
        Nu  plâng pe umărul  patronatelor media,   penibfl. Sunt jx irtc a ţr o seam ă de edili, lideri  D irecţiei  J u d eţen e  pentru  A gricultură  şi  schiţă a  vitoarei monografii agrare a judeţului
     de oriunde ar fi, căci num ai naivi  (e m tiţi,  e   politici  din  ju d e ţ,  a u to a re a   p s e u d o -  D e zv o lta re   R u ra lă .  P e   m o n u m en t  sunt  Hunedoara. în  totului totul a fost o  m anifes­
     proşti, d a re  ai noştri!)-cred că  un „organ* de   com paratistă  chicotind  „un  pocco  etnica*  înscrise  num ele  a   21  de  vrednici  care,  (fin  tare meritorie şi, după 15 ani singurul eveni­
     presă  trăieşte  din  v â n za re a   la  m ărunţiş.   sorgintea,  etimorna,  onom astica  acestora.   1 9 2 5   în c o a c e ,  a u   co n d u s   d e s tin e le   m ent benefic în agricultură.
     C u v â n tu l  m a g ic  e s te   P u b lic ita te   şi,   Ingenios,  aparent,  dar  descalificant,  ca...  agriculturii  hunedorene,  înainte  mergătorul   S -au  îm părţit  trei  categorii  de  diplome,
     contrapunctiv - subversiv, profit big: acela de   echidistanţă clamată,  nu-i aşa, de „Gazeta”,  fiind dr. Aurel Vlad, primul parlamentar român  inclusiv  reprezentanţilor  m ass-m edia.  Din
     şantaj: „bagă valută-n cont să nu te atac!”.  cvasi-polemicul  ne-tabloid.  Păi  ce  anum e  în  Parlam entul  de  la  B udapesta,  a  cărui  p ăca te,  responsabilii  cu  o rg a n iza re a   şi
        O   p a ra fra ză   la  ca ragh ialosul  „Moftul   tră d e a z ă   n u m e le   ţep u iţilo r?   T ră d e a z ă   familie,  îm preună  cu  cea  a   preotului  M oţa  protocolul  nu  prea  citesc  presa  şi  nu  prea
     Rom ân”, ar fi cea de „ „Fraierul român”... Am   „imoralitatea” de a  avea nume în lume, ori a  fi  au  făcut  îm preună  9  ani  de  puşcărie  în  ştiu cu ce se ocupă unele foi de pripas şi de
     învăţat să citesc selectiv; nu titlurile presărilor  cetăţean  român,  hunedorean;  dar  vai,  vai,  închisorile  Ungariei,  pentru  rom ânism   şi  sezon  politic.
     cei  m ai  inventivi  din  lum e,  a ijio ş tr i,  ci   vai,  carpatic răcneşte textul,  cutare-i  bulgar,  tricolor, şi au plătit am enzi cu care ar fi putut   Apoteoza: întâlnirea unor oameni care nu
     conspectiv, acel spaţiu subtil, aşa-zis „printre   altui  evreu; cutare  rusnac,  altul  ungur;  noa  fi cum părată Alasca.  s-au văzut de  15 ani!   Gligor HAŞA
     rânduri”.  Oricât  de  abil,  expert,  psiholog  şi   văsta-i, cetitorule, ăştia nu-s „de-ai noştri”, îs
     elevat este Sem natarul, textul ne oferă acea   „de-ai lor”!                 la Moloci, „voinic", „tânăr de ispravă”, derivat   de la Marcu este sigur, iar marcomanii au fost
                                                                                  de  la  ucraineanul  Molodeţ  (D-zeu  să-l  ierte   şi ei hăt peste Dacia, dar s-o lăsăm... cokteil-
     indefinibilă nuanţă ce vine din subconştientul   P a ra fra z â n d   „D icţio na ru l   n u m e lo r
     scribului,  un soi  de  bună-credinţă de a  face   ro m â n e ş ti  d e   fa m ilie ”,  s e m n a ta ru l  se   pe Molodeţ de la centrul de creaţie Deva. n.n.)   molotov, şi să trecem la alţii!
                                                                                  ...  C ite z   c a   m o stră  d e  e c h id is ta n ţă   a   Prim arul Devei are „origine din Muntenia”,
     cu  adevărat jurnalistică.  Na,  chiar admir că   a m u z ă   cin ic ,  „d e s c o p e rin d ”  o rig in e a
                                                                                  semnatarei  E D Y   (de  la  Eden?  de  la  Edin-   (aiurea,  n.n.),  Inişconi „nu există”,  de vrem e
     noul val, în general, este cult, şcolit altfel decât   prezum tivă  a   entităţi  unor  lideri,  P ricăjan
     la „ştefan ghiorghiev”, unii de vocaţie. Nu dau   (a r  v e n i  d e   la  P ric a z,  noi  zic e m   c ă    burg?!) în  ce  măsură  e  Moloţ (preşedintele   ce  rrrrom ânul  lorgos  lordanes,  m agistrul»
                                                                                  C.J.H., n.n.) „de ispravă şi cât la sută „ciocan”   Kem backist-sud-dunărean  nu  spune...  C e
     num e din ju d eţ să nu-i fac geloşi între ei.  de  la  P ric ă jit  fragil,  mic,  slăbu ţ)...  P itu -
                                                                                  de la numele slav Molotoc”, e o altă discuţie...   mai,  „trădează” onorabilii  noştri,  conform  lui
        în  Gazeta de Hunedoara,  publicaţie  ce   le s c u   „d ezvăluit”  a   fi  o  „derivare  d e  la
                                                                                  Halal... ciocane.                      Edy? Prim arul Hunedoarei, N icolaeS chiau,
     pare a  fi  editată - cu  excepţia  unor second-   num ele Pito sau  Pitos,  cu  rezonanţe  bulgă­
     hand,  -  prin  e-mailuri,  de  numeroşi jumafişti   reşti  sau  greceşti”  (o  fi  de  la  Pit-bul?  O   fi   într-adevăr, altă discuţie, curat murdar!  a r  fi  „b ulg ar,  d e o a re c e   a c e a s ta   e s te
                                                                                     P ra d ă   prejudecăţii  c ă   fa c e   ziaristică   semnificaţia cuvântului  şchiau”;  (conchidem
     adaptat găzetăreşte (de perete) titrat „Numele   d e   la  P it-ă ,  sa u   p ito an că,  ori  P itsburg,
                                                                                  „naşpa”, „super”, baftalo aşa cercetare, recte   că şcheii Braşovului sunt bulgari,  neh?  n.n.)
     care trădează”...                      also  de  la  pitic,  ş.cl.,  că  m are-i  bâlbâială
                                                                                  m işto că re ală  echid istan tă.  Insultătoare,   I.  Benjamin Blaga (omonimul poetului) ar
        îl sem nează Edy Mărcuş. Domnia sa scrie,   d e   la  B a b ilo n   şi  g re a -i  m e s e ria   de
     comentând  pretextual  un  studiu  al  lui  kxgu   antroponim i(c)  st,  m ăi  dragă!  disim ulată,  tupilată  după  studiul  iordano-   fi „circulaf şi la bulgari (dragă Edy, Blaga era
                                                                                  iorghist,  Edy (un  el,  sau  o ea?),  nu-şi  aplică   jum ătate aromân, O.K.); important răm âne că
     Iordan, antroponimist buigarocton (de facto),   Alţii,  vinovaţi  că  au  num e  şi  „trădaţi”
     un  articol  hazos,  în  speţă,  dar  opinez  că   etimonologic- triumfal de simpatica candidată   Sieşi  „dezvăluirea”  etim onieo-persiflanto-   este  unul  din  geniile  noastre,  s-a  exprimat
                                                                                  cacademico-neo-scripto-elitisto-echidistanto   genial în româna rieo-latină, ca şi Emin-escu,
     insultător...  începând  cu  titlul,  o  boare  (sau   la elita poliţiei etnoide:
                                                                                  reţetă, să aflăm şi noi, cetitorii, ce hram poartă,  de par exam ple... C e anum e mai „trădează”
     em anaţie) de şovinism niţel decrepit stăruie  - M ircea M o lo ţ are variantele „moale”, de
                                                                                                            ab origine!??  alţii? Florin Cazacu e  „din stepele căzăceşti”.
                                                           Din  partea judeţului  Hunedoara  a   fost  doamna  Vânau   Dezmerdativul             (va urma)
         INVITAŢIE LA BUCUREŞTI                         Sonia, vicepreşedinte al Asociaţiei „SUFLEŢEL”,  împreună
                    /                        /          cu  V andana  Ciobaniuc,  observator  al  ziarului  „Călăuza
                                                        noastră” şi membră a  Asociaţiei „SUFLEŢEL”.
        Sâm bătă,  la  hotelul  SOFTTEL  din  Bucureşti  a   avut  loc   în timpul celor aproximativ şase ore cât a durat şedinţa, a
     Congresul Naţional al asociaţilor şi fundaţilor pentru protecţia   fost  constituită  F e d e ra ţia   N a ţio n a lă   pentru  P rotecţia
     animalelor.                                        Animalelor din România (F.N.P.A.R.).
        La această întâlnire au participat un număr mare de iubitori   Scopul  Federaţiei  este  promovarea  protecţiei  tuturor
     de animale din întreaga ţară.                      animalelor.  în acest sens va fi  realizat  un  program cultural-
                                                                         educativ:  prom ovarea  unor  acţiuni  în
         S.C. PSIHOCONSULT APTITUDINAL S.R.L.                            m a să  privind  obligaţiile  m orale  ale
                                                                         societăţii faţă de animale,  desfăşurarea
                                                                         d e  activităţi  educaţionale  (m etode  de
                    LABORATOR PSIHOLOGIC                                îngrijire şi tratare a animalelor), susţinerea   Tratamente pentru:
                                   p e n t r u                           unor  activităţi  cu  caracter  ecologic  în
               -  SIGURANŢA  CIRCULA ŢIEI   -  PROTECŢIA M UNCII        v e d e re a   salvării  echilibrului  natural,   o  Probleme de potenţa
          DEVA, str. Iuliu Maniu, lângă Agenţia LOTO, intersecţia cu B-   o rg an izarea  de  m anifestări  tehnico-   o  Ejaculare precoce
                dul Decebal, de la Piaţă. Bloc A, sc. A, parter.        ştiinţifice,  întreţinerea  relaţiilor cu  presa
            Program:  luni,  mărfi, miercuri, Joi, între orele          şi  cu  celelalte  mijloace  de  informare  în
                                                                                                               o  Erecţie slabă/incompletă
                  08.00-15.00, vineri 08.00  -  12.00                   masă, acordarea de asistenţă autorităţilor
                Telefon  0724/219327;  0254/223333.                     administraţiei  publice  locale  şi  agenţilor
                                                                        de  protecţie  privaţi  în  vederea  im ple­
               CEI  MAI  BUNI SPECIALIST!                               mentării  programelor  de  dezvoltare  a   www.onelinic.ro
                                                                        conştiinţei legate de protecţie.
                                                                          A consemnat, Vandana CIOBANIUC
            SctytxXmxAşricCL                                           cuflcut £*v sLutfbvLy tuutULro-r croL4Mse4^CZo-r
   1   2   3   4   5   6   7   8