Page 2 - Calauza_2006_829

Vcufr. 2 Călăuza/ KVOOĂt'râ/ nr. 829

ÎN FIECARE ZI O FAPTĂ BUNĂ puii de vulpe şi cocoşelul,
(Dedic cete ce urmează zilei de naştere te va ruga să-i faci o cât de mică menţiune se petrece într-o pădure de
(07.03.1950) a regretatului publicist, jurnalist, lângă semnătură, să-i oferi această bucurie PTTR1CABIMU, fag, unde se a ciuise o
poet, Valeriu Bârgău) pentru copiii şi nepoţii săi. vulpe, care, într-o prim ă­
Lăsându-ne o operă literară în poezie, In 05.01 .a c., fiul meu, la orele 8,30 s-a „PĂIANJENUL D IN FÂNTÂNĂ" vară, născu trei puişori
proză, publicistică, eseuri - cel mai de seamă dus în gara Deva la telefon, a sunat un Dornic de sfânta beţie a cuvintelor cu iz roşcaţi, mama lor trebuind
lucru pe care-l avem de făcut în ziua de 07.03. impiegat spunându-i: „Vă rog mergeţi la tata de poveste, Petrică Birău, ne demonstrează să plece tare des în satul
2006, când ar fi împlinit 56 de ani, este să-i şi spuneţi-i să vină urgent la Deva ca să-l în două poveşti ce se-ntind pe cca 12 pagini, a p ro p ia t de unde se I J
ducem flori acolo unde l-am condus pe ultimul conducă pe ultimul drum pe bunul său prieten, că ştie şi are farmec pentru a duce la bun întorcea „cu câte o găină în I
drum la cele veşnice. directorul ziarului „Călăuza noastră”. Nu l-am sfârşit, întâmplări din lumea animalelor, din gură, pe care, de asemenea, Miron ŢIC
Recent, cum părând ziarul nr. 827, de crezut pe impiegat, dar acesta mi-a motivat acel loc, din care pornesc m ajoritatea cât ai clipi din ochi, cei trei
dincolo de neant, cel mai regretat scriitor al că-i real, că el în Haţeg - unde locuieşte a p o ve ştilor. „P ă ia n je n u l din fâ n tâ n ă ” pui de vulpe mâncăcioşi, o înghiţeau cu
nesaţ”. Intr-o zi, printre dinţii vulpii, se află şi
generaţiei sale mă vede nu numai pe mine (ci văzut seara la televizor cele comunicate de reprezintă în mare parte, personajul princi­ un puişor de găină, care fu ocrotit şi folosit
pe toţi cei dintre care a plecat) şi poate acordă fiul mfeu. pal al poveştii, fiindcă, pentru câteva în joaca puilor de vulpe. Cum vulpea dădea
din nou subsemnatului un număr de 5 (cinci) D um nezeu m i-a aju ta t întotdeauna, momente, acesta poate să-şi dea seama mereu târcoale găinilor din sat, oamenii nu
cărţi, eu urmând să le ofer copiilor şi nepoţilor preotul a venit cu Sfântul botez la orele 9,10, ce este bine şi ce este rău, gândindu-se la stătură cu mâinile în sân, ci puseră de strajă
mei. Dar în ziua de 07.03.a.c. îi voi duce „flori iar la orele 9,24 am putut lua primul tren direct acele muşte prinse în plasa mare şi deasă, un dulău mare, care, atunci când vulpea
albe” acolo unde ştiţi că s-a dus la odihna la Deva. pe care o construise la răcoarea fântânii. reveni să-şi ia prada, o puse pe fugă, abia
veşnică, la mormânt. Doamne ajută-mă, ca în 07.03.a.c. să pot După ce, gospodarul îl scoase afară cu scăpând cu puişorii.
Poate că într-o noapte îi va spune în vis să-i văd la locul de odihnă şi pe alţi mulţi găleata fântânii, nu-l omorî, ci îl aruncă în Din acel moment, puii de vulpe nu se
bunei sale soţii că eu nu voi alege cărţile şi: semeni ai mei făcând o faptă bună (cine ştie iarba de lângă fântână, nemaibăgându-l în mai jucară cu puiul de găină, ba îl sfătuiră
Sigur Amărăzeanu te va ruga să-i alegi pentru dacă nu-l reîntâlnesc pe studentul Dan Trufaş seamă. Atunci, se hotărî să-şi schimbe să meargă el să ademenească găinile către
cele două fiice, fiu, nepoată şi nepot şi dacă din Cluj, pe care l-am cunoscut în 05.01. a.c.l). năravul şi să nu mai chinuie muştele, ci să pădure, dar acesta le spuse franc „asta nu
Dumitru AMĂRĂZEANU „mănânce ierburi şi alte verdeţuri, până simţi pot”. Simţind teama de a fi mâncat de vulpe
că i se strepezeşte gura, făcându-l să se şi de puii acesteia, o luă la fugă către sat şi
PARLAMENTUL STRĂZII Românii trebuie să se trezească strecoare din nou deasupra luciului apei aproape când să fie prins, fu salvat de „o
fântânii şi din cauza foamei, să devoreze
namilă mare, de dulăul cel negru, care-l
din „somnul cei de moarte” toate muştele prinse în plasa construită de salvă şi puişorul de găină ajunse la coteţul
- urmare din pag. 1 - - urmare din pag. 1 - el. De atunci n-a mai mâncat ierburi, ci a suratelor, dând de fiecare dată de veste, cu
Mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră: revenit ia vechiul obicei, păpând toate câ n te cul lui p iţigăia t, că se apropie
• La C osteşti s-a în fiin ţa t P ostul de
Jandarm i de Ordine Publică Montană cu - oare cine are interesul ca în această m uştele prinse în plasa co n struită în primejdia. Din acea zi, în acel sat, nu se mai
ţărişoară românii să rămână mereu orbi şi răcoarea fântânii. arătară vulpile viclene, fiindcă s-au dus să-
re s p o n s a b ilită ţi m a jo re p rin tre care împilaţi? Cea de a doua poveste - povestea cu şi încerce norocul în altă parte.
combaterea fenomenului infracţional, inclusiv
Prin urmare, dacă vrem cu adevărat să
cel în regim silvic, a braconajului etc. fim liberi trebuie să redăm învăţământului locul
• Reactualizarea valorilor devizului din pe care-l merită în societate. Aceste este PICĂTURĂ DE VENIN SI cu ochi albaştri”” deveniţi, prin diferenţe de
stadiul de fezabilitate „Alimentarea cu apă m otivul pentru care tre b u ie să redăm LINGURIŢA DE MIERE studii şi substituiri avocaţi, jurişti şi judecători
potabilă şi canalizarea menajeră în satul învăţăm ântului, locul pe care-l m erită în ori procurori? Nu avem noi parlamentari şi
C ris tu r" a fo s t a p ro b a tă în şe d in ţa societate. Acesta este motivul pentru care PITULICEA Şl CÂRTITA SAU actuali sau foşti demnitari cu câte 1-2 doc­
extraordinară a Consiliului local Deva. Cât trebuie să ne alăturăm cu tot sufletul mişcărilor HAI LA D IP LbM E , torate cum părate, ajunşi cu porcească
despre gropile de pe străzile din localitate, revendicative ale profesorilor, să-i sprijinim neruşinare dascăli universitari la Petroşani,
nu s-a vorbit nimic. să-şi recâştige poziţia de Cinste pe care o NEAMULE Deva, Arad sau A lba lu lia-S ibiu , halta
Numai după perioada preavizului Adriana merită în societate. - urmare din pag. 1 - Hunedoara?! la să-mi vină d'alde ăştia, în
Rusu Pescariu, va putea părăsi „fotoliul” de Lipsa unei salarizări adecvate conduce la - Viceprimarii sunt canditaţi la funcţia de frunte cu Pitulescu, şi să pună diplomele de
afectarea acestui mediu cu elemente care au primar în 2008, iar campania şi-o fac de pe studii pe masă şi să vedeţi minunea!
director gene-ral al M uzeului C ivilizaţiei La exam enul de ca p a cita te avem
Dacice şi Romane Deva, deşi demisia din prea puţin de-a face cu educaţia şi cu acum, pe la spate (unul bate) şi făţiş (cel cu
perform anţa intelectuală. A şa au apărut tăiş) şi ce altă metodă dă mai bine decât jandarmi în şcoli, adolescenţii sunt controlaţi
funcţie este în a in ta tă deja. C ât despre
„profesorii” care solicită în schimbul unei note delaţiune a, b ălăcărea la , bârfa ieftină, şi răsverificaţi pentru a evita fraude, iar ia
succesorul oficial, nu se vorbeşte încă.
mari, diferite avantaje din partea învăţăceilor, prostirea prostimii! d itai exam en de m asterat ţi-a ş zice de
•Am consemnat şi un gest urât Un angajat de la bani până la cele mai neînchipuite - O pitLdce, ajunsă prin pibiare îri parlxM „M ascuraf. de la mascur, porc castrat* pcatse
al Apaprod Deva. a fost agresai fizx: în tro p ii se rviţi... nu prea tare, dar pe d n m deja uşor in partid rtra oricine:: gurxxeruL şoierut. rtarâ iot' r f r i
senndUuL de o persoană cfin cartierul Zăvoi, îm i am ntesc povestea unor părinţi ai conservator, se transformă, ca in basme, in uşor pe aceeaşi uşă b a ro sa n i, rte rp o u .
aăaSă m ieg aftafe vts-a-vts de folosirea apei căror cop" erau abuzaţi de anumiţi profesori cârtiţă, că asta-t meseria, se dedară cortsSer poqpsU ş ifcjrcfo n a n i pubfic bunăoară
fără contract cu fijm izoni. de ia tn Eceu hunedorean. Astfel u ra i cfintre independent şi .se pune in slujba vitorufcj .să fi fost în to cii Oancea. ~ m a sam a
• C a recom pensă pentru donatorii de e» se plângea de fa p tii că fic a sa era supusă partid-staL Pedeui. In ş ii generai. Tr> generat, examen pe Cosacâ Taxa l i Băsescu. ftndcă
sânge au fost reintroduse tjcrietete de 30 de în fiecare zi hărţuiri sexuale rin partea unui uns cu toate a lifiile ajunge, din m iliţian e băiat descurcă reţ şi de caracter
le». profesor. /uţr pannţi afirmau ca nu mai ştiu sadea, profesor universitar doctor, făcător, Se trezi dom nul generai P t^Jescu îh
• R .A .I.L . Hunedoara a fost pus sub cum să-şi chivernisească bani de pe-o zi pe auzi, neamule, de doctoranzi şi masteraţi; mână cu biciui Ki Dumnezeu curat ca tacnrra
executare siEtă de Agenţia de valorificare a alta pentru a face faţă pretenţiilor băneşti ale - Cum în primăria Deva se taie frunză la şi „studiat” de mai mari când fu pensionat
unor cadre didactice. (va urma) câini şi mizguie ţipi şi tipese cu studii incom­
Activelor Statului pentru imposibilitate de plete sau îndoielnice tip Spirtu Harem, ce se înainte de vreme, din scoarţă în scoarţă,
plată. ["LEAGĂNUL PĂDURENILOR gândiră şefii? la, să le dăm de lucru, să-i pornit să facă ordine şi morală. Păi, ce şcoli
• Mulţi hunedoreni se întreabă: ce se înscriem la masterate, apoi la doctorate, cvasi terminaşi, atale, neicuşorule, unde ţi-ai dat
întâm plă la Ecosid? Nu de alta dar mulţi FENOMENE PARANORMALE cumpărate, şi să devină dr. în castrat purici... diferenţele, ce ai de spus despre foştii
m uncitori sunt în concediu fără plată iar ALE GHELARLULUL Aşa gândiră şi aşa făcură. îndeavalm a, subalterni, care compromit prin prostie şi
ticăloşie magistraturile şi „făcăturile"?! Aflu,
numărul paznicilor a scăzut simţitor. - urmare din pag. 1 - liberali şi pedişti dau iama la secţiunea cu stupoare, Că avocatul lui Oancea e tot fost
• Instalaţia de tuburi din fontă din cadrul Domnilor concetăţeni vă întreb: când a deveană a U n ive rsită ţii V asîle G oldiş, colonel, cu C ârtiţa în duel, dom nia sa
AMIDIP Călan, societate aflată în procedură fost normal, atunci sau acum este paranor­ „patronată” de înalta somitate a generalului Colonada; aflu că idependentul pitulit prin
de închidere, se află în atenţia unor firme din mal? Eu nu răspund, daţi dvs răspunsul. Pitulescu (de la a te pitula şi nu de la pitulice). Pur, e tratat de colegii consilieri judeţeni de
India, pentru a fi cumpărată. 5. Cultura pare să fie la un nivel sub De aici încolo, povestea curge ca la „cârtiţă” şi că în prezenţa sa se vorbeşte în
• în faţa Casei de cultură din Hunedoara, mediocru, afirm aceasta pentru că la nivelul televiziunile locale, câre făcură din subifect şoaptă; aflu că poliţistul cu studii de colegiu
la iniţiativa artistului plastic C. Zgâmbău, comunei nu se mai organizează ceva care mană cerească: Florin Oancea îşi trimite la Făcătoarea de Fii cu Ochi Albaştri, Şcoala
m ajoritatea pom ilor au fost îm podobiţi cu să atragă locuitorii. Avem un club cu mai şoferul la unul din examene (substituire de de la Băneasa a lui Ceauşescu III, taie şi
persoană); clănţăii pedişti din primărie, unde
mărţişoare de mari dimensiuni, unul fiind de m ulte săli în care în vechi tim puri se spânzură la Universitatea Arădeană, după
organizau a c tivită ţi d ife rite , cinem a, Inişconi stă cu simbrie, însă nimeni nu-l (nu-
câţiva metri. Frumoasă iniţiativă pe care o spectacole, seri culturale, expoziţii de carte, I despărţit, nu legat) ştie, demască fapta în ce fu uns cu alifia „Duma Ecologistul”. Aflu
considerăm simbol al primăverii şi al purităţii că în licee prezenţa nu mai e obligatorie, că
biblioteca avea peste 1 500 de volume, loc s-o pitulească, tocmai la intransigentul
sufleteşti. co le cţii de ziare, reviste, costum e Pitulescu, iar acesta face din ţânţar armăsar. pe lângă primării funcţionează facultăţi şi
• Prin Deva se vorbeşte că, în curând, p ădure neşti, costum e fan fară şi cor, Cum adică nu chiar aşa?! Păi nu avem noi în masterate, că proştii sadea şi semidocţii
prefectul Vladu va fi exclus din rândurile orchestră cu costume şi instrumente şi câte judeţ vreo sută de doctori şi doctoranzi făcuţi semnează de două ori cu dr. şi nu mă mai
A.J.V.P.S., dar acestuia nu-i pasă întrucât şi- toate; acum este o clădire care moare pe la grămadă, adică foşti şoferi ca al Florinului; mir. Ba, dimpotrivă, zic, Bravo, Florine! Dar,
a vizat permisul de pescuit la o altă asociaţie picioare. Omul, fără cultură este ca un nou nu avem noi sute de foşti miliţieni şi „băieţi ia vezi ce studii are naşul tău, Inişconi!
independentă din Hunedoara. Aşa că dorinţa născut fără botez.
directorului AJVPS nu se va îndeplini. 6. Sport. Toată mass-media îndeamnă cu, deşi nu era campanie electorală, după
rom ânul să facă m işcare, nim ic rău.
Recalcularea pensiilor , Mişcarea se poate face oriunde, orişieând, PERCHEZIŢII DUPĂ alegeri, fiind deja pe cai mari, taie şi spânzură.
Lumea e a lui. Prin propriile forţe! Nu cu
o cacialma portocalie dar Ghelariul a avut un stadion care prin PERCHEZIŢII... ajutorul de la C otroceni! Nici cu ajutorul
muncă obştească s-a construit. Aici se
nevestei! Şi se şi vede întorcându-i acesteia
- urmare din pag. 1 - organizau întreceri sportive între secţii şi serviciile. Ea i-a oferit o poziţie privilegiată în
- urmare din pag. 1 -
De a ce e a ş i p ă re re su n te m şi noi, sectoare, copiii de la cele mai mici clase îşi Şi cum stătea prin preajm a celor din comunism, el o va face prima doamnă a ţării.
aflând cifra celor care au primit pensii mai disputau întreceri pe grupe. Elevii de la vârfurile comuniste, s-a stilat, s-a cizelat, şi l-a Dar acest lucru trebuie anunţat într-un cadru
mari. în Valea Jiului bunăoară, unde minerii şcoala profesională - âm avut şi acestă prins revoluţia băiat subţire, cu stagii prin pe măsură. Nu se grăbeşte să-şi anunţe
intenţia de a candida la preşedinţie. O face
au aproape aceeaşi perioadă de cotizare şcoală - beneficiau de această bază străinătăţi, cunoscător de limbi străine, numai însă atunci când, în SUA fiind, în vizită la Casa
şi sporuri, au primit pensii majorate doar sportivă. Acum toţi se ocupă de toate şi de bun de ministru de externe. Acesta i s-o fi
nimic, lată deci câteva din paranormalităţile A lbă, alături de fa m ilia p re zide n ţia lă şi
4.500 din 28.600 de pensionari revizuiţi iar Ghelâriului. Opinia poate analiza acest părut a fi meritul lui, nu al nevestelor. Dar s-a prezidenţiabilă, îi comunică lui Bush intenţia
la nivel de ţară peste 1,35 m ilioane de orientat rapid, ca şi atunci, în tinereţe, şi s-a sa de a candida şi astfel află şi românii. In
' oameni aflaţi la pensie nu au primit nimic, fenomen pentru că nu cred că numai în pus sub protecţie. Intuiţia rapidă, pornită din m intea lui cred e a că e de-o tea p ă cu
L Ghelari este aşa. j
în plus, în luna ianuarie, nici atunci când imensa lui dorinţă de putere, îl aşază sănătos preşedintele SUA! Şi căzătura a fost pe
punctul de pensie a fost m ărit cu 9,3%. enigmatică recalculare s-au bucurat doar lângă lliescu unde avea să şadă cuminte, măsură. Laşitatea la fel.
Fenom enul recalculării a fost unul popu- 1,5 milioane de pensionari, iar aproape 2 obedient, până când ajunge prim ministru iar P rocurorul Lele voia doar să film eze
la o rizo n t încep use să se contureze
list care s-a vrut din partea guvernanţilor milioane de băţrârii s-au amăgit în zadar. candidatura la preşedenţia ţării. Această percheziţia pentru ca să se asigure că va fi
un fe l de p ra f a ru n c a t în o ch ii a ce lo r Este un m are păcat din partea celor perspectivă l-a ameţit şi a început să facă corectă, personajul nostru nu vrea percheziţie
oameni, care au muncit şi cotizat o viaţă care s-au in stalat la putere cu sprijinul greşeli. A celeaşi pe care le-au făcut şi deloc. Că doar el este ginerele lui cutare,
în aceleaşi condiţii şi tim p, cu colegii lor apoi al lui cutare, apoi ministrul cutare, mai
n e m ijlo c it al a c e s to r p e n s io n a ri, să-i comuniştii de la care a învăţat exerciţiul puterii. apoi prim ministrul cutare!
care s-au bucurat de majorarea pensiilor,
frustreze de nişte promisiuni pe care le-au Dacă înainteze alegerile din 2000, purta în Oare ce se mai prefigurează a fi ? Numărul
la tă că de a ce a stă d is c rim in a to rie şi făcut în cam pania e le cto ra lă .________ plină vară un tricou penibil cu inscripţia H-Yes- cutare?__________________________________
S C A n x Ă s e p e v u Ă s e . * % £ c u f L c o t : i > v t r iA Â E iA A ^ o v