Page 5 - Calauza_2006_829

CălăAA^a/nxycmtră/ nr. 829 Vafy. 5

r .
• în cazul m ultor femei,
ÎNSOŢIND PE AL. I, CUZA ÎN EXIL PRODANISME obrăznicia face casă bună
cu... prostia!
- urmare din nr. 828 - • C o c o ş u l e un m are
această cetate a fost sub stăpânire rom ană - e drept - nu • T o t c io c n in d p a h a r
Ajungând la Deva în ziua de 14 februarie 1866 fam ilia aduce argumente, dar pentru Dunka Scheau acest lucru c a v a le r! în to td e a u n a se după pahar în să nătatea
domnitoare, îm preună cu mica suită ce o însoţea, a tras la ‘ devine firesc. scoală mai devrem e decât altora, şi-a pierdut propria
hotel Bauer. Deva acelui an este „un mic orăşel” locuit de P o rtre tu l fiz ic al lui A .l. C uza a fo s t re a liz a t de găinile! sănătate.
câţiva magnaţi unguri sau români maghiarizaţi, proprietari p ic to ri, s c riito ri şi o a m e n i p o litic i. T o tu ş i a u to a re a • O p tim ism u l lui P etre • Unul din principalele
din împrejurimi, funcţionari de toate naţionalităţile. Autoarea în ce a rcă şi ea să-l p re zin te pe m arele d o m n ito r din Ţ u ţe a , în v in g e m ereu în atribute ale prostiei e acela
a sesizat că la oraş sunt stăpânii, că aici procesul de perspectiva im pactului cu prim ele zile ale exilului. Are mintea mea, pesimismul lui de contestare a valorii!
maghiarizare este mai puternic în timp ce în îm prejurim i şi în toate ceva decis, sigur, îndrăzneţ, ceva m ilităresc. Cioran! loan PRQ0ANj
întreg com itatul este locuit de către rom âni: „ţărănim ea P rin a ce a s tă p re z e n ta re se în c e a rc ă o p o rtre tiz a re v
C om itatului - spune C onstanţa D unka S cheau - fiind gradată şi nu lipsită de talent scriitoricesc a stării sufleteşti tot ascultă. A scultă dus, pierdut ca în vis, ca în delir.
aproape întreagă rom ână”. în care se află A l.l.C uza. „U n dom n stă singur, tăcut* Emoţiunea creşte, creşte până la entuziasm, până la exal-
Hotelul are şi un restaurant unde se aflau... câţiva pe gânduri într-un colţ izolat al sălii. E om frum os, chipeş, taţiune. A r striga, ar cânta, ar râde, ar plânge şi totuşi e
consum atori de bere, rustici m oşieri din vecinătate sau cu barba neagră lucitoare, cu ochi scânteietori”. Domnul mut. Mut, tremurător, înm ărm urit.” Continuând cu prezenta­
impiegaţi rău plătiţi ca pretutindeni în provincie”. Deva este României „... la cravată are un bold de aur, rară monedă” rea stării sufleteşti a tatălui, Constanţa Dunka face urm ătoa­
* oraşul tihnit în care nu se întâm plă nimic. De aceea sosirea daco-rom ană, la ornic, în loc de lanţ, un cordon tricolor rea precizare: „Cel mai isteţ psiholog, pictorul cel mai genial
„în amurgul asprei zile de iarnă, pe când încă se îngână rom ânesc” . A ceste am ănunte au darul voit de a crea cu greu ar fi pu tut prinde, descurca lăm urit m işcările
ziua cu noaptea, a unei căleşti mari de voiaj” a trezit interes le g ă tu ra lui A le x a n d ru loan C uza cu în tre g s p a ţiu l sufleteşti, ce apăreau şi dispăreau succesiv în expresiva şi
nu numai pentru birtaş „stăpânul aşa numitului Hotel” care românesc, iar cordonul tricolor patriotismul lui neţărmurit. nobila lui fizionomie. Repeziciunea cu care se schim bă diver­
vorbea româneşte cu „... pronunţat accent nemţesc” ci pentru Oriunde Cuza doreşte să ştie că în orice condiţii el a fost şi sitatea lor, devine din ce în ce mai măreaţă, mai evidentă”.
toată suflarea oraşului Deva despre care Dunca a scris că rămâne român al tuturor românilor. Dând crezare spuselor C onstanţei Dunka, încercăm un
îşi trage numele de la antica cetate dacă” care mai la Ceea ce este mai puţin cunoscut din viaţa lui Al.l. Cuza, sentim ent de înţelegere pentru C uza omul. Ce-i perm is
urmă a devenit fortăreaţă austriacă, acum „o ruină nebăgată din personalitatea lui, este Cuza tatăl. în exilul său a fost oam enilor obişnuiţi, domnului îi este interzis. El trebuie să
în seam ă”. Remarcăm din acest pasaj conştiinţa unităţii de însoţit şi de cei doi fii ai săi, Alexandru şi Dumitru pe care fie imaculat. El nu are dreptul la bucurie de tată fiind alesul
neam. Aici sunt rom âni - nu ardeleni - hotelierul birtaş, i-a avut cu frum oasa Maria Obrenovici. Domnitorul a luat cu ţării, iar opozanţii săi nu se vor da înapoi în a folosi această
vorbeşte româneşte, iar numele oraşului este cel al anticei el în exil şi pe cei doi copii ai săi (făcuţi cu Maria Obrenovici) „slăbiciune”, dorinţa de a fi tată, îm potriva domnului.
cetăţi (Dava) a strămoşilor. Nu uită să prezinte şi faptul că la care ţinea cu pasiune. Auzindu-i vorbind: „Acum ascultă, (va urma) Prof. Ovidiu POPESCU
P — — — — — — “ — “ “ “ “ “ “ “ “ “ " 1
RĂU AM AJUNS de la m ai m arii lum ii. Aţi văzut ICOPIII DE A ZI, ÎN EUROPA DE MÂINE
sfidarea pe care am primit-o de la
am ericani.U cigaşul lui Teo Peter sebit com entator politic), prof.
- urmare din nr. 828 - S e sp u n , „a lte le d e c â t ce a primeşte o mustrare scrisă aşa cum I în dorinţa de a oferi elevilor cât
I mai multe informaţii despre UE, Mioara Alexandru şi prof. Adrian
Rău am ajuns dar, rău de tot şi m aghiară” De ce? Cu ce e mai primeam noi în şedinţele de partid
nu e de mirare dacă dracul şi-a pus presus etnia maghiară decât cea şi cu asta, basta. Este o ruşine | Şcoala Generală Nr. 6 Hunedoara Budul. Aspecte video cu sim bo­
coada şi pe spinarea popilor. g e rm a n ă , ţig ă n e a s c ă , s â rb ă , pentru justiţie şi pentru celelalte ■ (director prof. Mioara Alexandru) lurile europene, atribuţiile U.E.
etc. au prezentat lulius Bedea şi
J în parteneriat cu F iliala H une-
Avem două mitropolii în Ardeal. lipoveană sau bulgară. De ce se organe abilitate ale statului care au
I doara pentru drepturile copilului, V alentin Jurj de la C entrul de
Deh, fiecare popă care are un rang face separatism ul acesta? Sau în to cm it dosarul de trim ite re în
| având sprijinul Consiliului Jude- inform are „Europa” din Simeria;
mai mare, vrea propria lui m itro­ aceşti etnici se cred cum va cum se judecată a acestui derbedeu ame­
Mom entul folcloric sem nat de
polie. Dacă nouă rom ânilor ne pute credeau hitleriştii, rasă superioară? rican. Mă întreb dacă un român | ţean şi al Centrului de inform are Ana Maria Dragotă, înmânarea de
limba noastră, a lţi sunt în stare să Nu cred aşa ceva. în Carta Drep­ făcea aşa în Am erica, oare mai ■ „Europa” al judeţului Hunedoara,
J a găzduit o inedită acţiune inti- pliante şi Diplome pentru partici­
facă orice, se fac frate cu dracul, turilor O m ului nu scrie că există ajungea în România sau era jude­
Itu la tă m etaforic „C opiii de azi, pare, cât şi lansarea publicaţiei
numai să-şi poată impune limba, ca vreo rasă superioară ca alta sau cat de americani, şi mai vrem să-i | Europa de mâine”. „Bună dimineaţa, Europa” (reali­
o a doua limbă oficială în România. vreo etnie. Acolo scrie că to ţ sunt aducem şi în România să-şi facă
| Despre Şcoala Românească zată de membrii Cercului de zia­
Se aliază azi cu unii, mâine cu alţii, egali, num ai la noi în R om ânia baze militare. Oare câţi români vor
ş a n ta je a z ă , re c la m ă la to a te există asem enea discriminări, e o om orî atunci soldaţii am ericani? I şi viitorul acesteia în UE a vorbit ristică al Şcolii), cât şi prezentarea
fo ru rile in te rn a ţio n a le că su n t ruşine! De fapt, ţara noastră nu e N ici nu vreau să m ă gândesc. J jurnalista Valentina Mercea, Con- Concursului de poezie cu tem a
I smer al preşedintelui Consiliului „Apă, pământ, aer, foc” au întregit
asimilaţi cu forţa, nu mai încap în g u v e rn a tă , m e rg e în a in te din Pentru cele ce i-au făcut americanii | Judeţean Hunedoara, privind inte- reuşita acţiunii la care au par­
locurile unde stau. A apărut şi o inerţie, iar cei care se fac că o lui Teo Peter, doar atât le spun: ■ grarea europeană prin educaţie, ticipat elevi români şi maghiari,
sinta gm ă când e vo rb a despre guvernează sunt doar nişte mario­ Yankeye go hommel I au discutat ing. Valentin Bejena- cadre didactice şi părinţi.
etniile conlocuitoare. nete care execută ordinele primite Viorel DABIJA, Vulcan
• riu, ing. ec. Petrică Toma (un deo­ loan VLAD
, — — — — — — — J
Răsfoind calendarul
S -A ÎN T Â M P L A T A C U M O S U T Ă D E A N I... UN CAREU PE SĂPTĂMÂNĂ DIVERTISMENT
•L a 18 martie 1906, Traian • Medicul şi microbiologui coperă metoda pentru depis­
Vuia a efectuat primul zbor cu belgian Jules Bordet desco­ tarea şi tratamentul sifilisului. ORIZONTAL: 1) Are o minte sclipitoare; 2) Celulă
un avion propulsat cu mijloace peră baccilu l patogen al • S-a născut la Tulcea, nervoasă - Zeu protector al casei la romani; 3) Două 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
proprii de bord, la Montersson, tusei co n vulsive şi expe­ marele matematician român doage! - Ţara unui vrăjitor din basme - Deasupra; 4) 1 "
lângă Paris, pe distanţa de rimentează tratamentul aces­ Grigore Moisil, fondatorul şcolii Datorie eşalonată - Se sprijină pe pereţi; 5) Vechi oraş
12 metri. tei boli. De asemeni a contri­ româneşti a teoriei matematice antic - Din loc în loc - Pătrat agricol; 6) Poate fi o brăţară
• Marele savant şi medic buit la realizarea unei meto­ care a stat la baza construirii de aur - Bloc gol! 7) Simbolul unui metal dur - Indică
român, Victor Babeş, în urma de de depistare precoce a şi fo lo sirii calcu la toa re lo r direcţia de mers; 8) Manifestare capricioasă - Nu pot fi
ajunşi!; 9) Vas de pământ - Vin vechi! - Carne!; 10)
unor experimentări a pus în contam inării cu baccilul modeme (Modulul de calcul Mijloace de constrângere cu caracter punitiv.
practică aplicarea pe scară tuberculozei. binar). VERTICAL: 1) Iţi arată calea cea dreaptă; 2)
largă a vaccinului antirabic • Medicul şi bacteriologul • La Paris, fraţi Lumiere, au Retractarea unor afirmaţii - Se aude la Coridă!; 3) Nici
(boală incurabilă) în România. germ an W asserm ann des- realizat în sala „Omnia Pathe”, eu, nici el! - Pusă pe cal; 4) Poate constitui o greşală
prim a proiecţie a unui film - întunecă soarele; 5) Bilet de loterie - Formaţii militare;
EPIGRAME MARIA MEA cinematografic. 6) Plantă textilă - A face o alegere - în sfârşit a fost
• La 23 martie, a încetat din înţeles - Manifestare de adio - Se încurcă la război; 8)
Are vreo două mătuşi Maria;
MĂTUŞA TAMARA viaţă marele dramaturg nor­ Una care stă în banca ei - Viu fără suflet!; 9) Ofertă
Una săracă, alta bogată. lipsită de politeţe - Conducători de joc; 10) Lung pe
vegian Henrik Ibsen, autorul
Noroc cu tuşa Tam ara Pe una o îngroapă Primăria, unor cunoscute piese de linie - Nişte prieteni ai omului. Ing. Nicolae PÂNTEA
C ă i-a dat banii lui Năstase, Cealaltă, nu mai moare teatru (Nora, Stâlpii societăţii, Rezolvarea careului din nr. 828 - „INSCRIPŢII"
Şă-şi mai facă două case, niciodată.
Strigoii etc.) __ ORIZONTAL: 1) Galoane - As; 2) Anume - Lent; 3) Reporter - A; 4) Astringent; 5) Ta - S - Is
în cartierul „Prim ăvara”. Petru NICULESCU- Vulcan ing. Nicolae PÂNTEA - 1; 6) Te - Site - Do; 7) Azot - A - San; 8) Piramidă - A; 9) Ăst - Onorar; 10) Jt- Alergie.
s.c. INSTALÂND CONTOARE DE APĂ ÎN APARTAMENTUL S-O. CIO EA INTERCOM
DUMNEAVOASTRĂ ECONOMISIJI BANI!
S.Ft.l— HUNEDOARA
efectuează la preţuri rezonabile,
RECEA IMPEX S.R.L
zilnic între orele 12-19, prin
✓ instalează apometre cu Târp-Mires. Punct de lucru în Deva:
plata în rate, la preţuri foarte Str. . Liliacului, I bl.22,sc.Erlp:42
avantajoase, în cate sunt in­
cluse toate piesele, fitingurile,
sigilarea şi manopera
✓ asigură servicii com­
plete şi încheie CONTRACTE (aflat pe strada George Enescu, nr. 3, bl. 124, la parter)
cu Asociaţiile de Proprietari
care doresc citirea lunară, tatuaje permanente cât şi un contur permanent al buzelor,
calculul consumului şi factu­ sprâncenelor şi genelor.
rarea acestora;
-- ✓ execută reverificări Tot aici se află un modern solar vertical dotat cu cabină de schimb,
m etrologice prin laborator sistem audio şi ventilaţie.
propriu . .. Relaţii la telefon: 225272, zilnic între orele 8 -18.00 " -
CU NOI VĂ SCĂPAŢI DE O MULŢIME DE GRIJI! L Pentru informaţii suplimentare sunaţi la tel. 0724/561134.

S â p t r & r y u w u ş u s L A a Ă Z s e p e 4 0 Ă Z s e * \ t r c x f i c u t Î A ^ şf Î A A j b i ^ t 7 u £ i A r ’c r r ’ < y v u m ^ r \ A Â x y r '