Page 2 - Calauza_2006_831

Vcufr. 2 Căldura/ noastră/ vur. 831

„Răscoala Iul Horia” de Oct. i invitaţia „CÂIĂUZA noastră” s-au în ch e ia t p a rte n e ria te între P oliţia
municipiului Deva şi societatea civilă unităţile
Meu sau „Lăm uriri nouă de învăţământ, lăcaşuri de cutt, societăţi de
IOANPARVA- privitoare la revolta lui Horia” ! Comisar de politie pază, O.N.G.-uri, asociaţii de proprietari etc
de Ştefan Mateş care j
„1 7 8 4 SECVENŢE ISTORICE" demonstrează că de-a lungul i MARILENA BUTNAR De asemenea se desfăşoară activităţi de
Scriitorul brădean loan Pârva publică la timpului, până în zilele noastre, I - adjunct al Şefului Poliţiei consiliere a cetăţenilor la punctul situat în piaţa
editura „Călăuza v.b.", volumul „1784 Secvenţe marea mişcare a iobagilor din ' agroalimentară Deva, relaţii cu publicul în
istorice” dedicată revoltşi ţărăneşti, din anul 1784 Apuseni, nu a dispărut din me­ Municipiului Deva cadrul programului de audienţă. încercăm să
în Marele Principat al Transilvaniei. moria generaţiilor, ea trezind - urmare din pag. 1 - fim cât mai receptivi la doleanţele cetăţenilor
Bun cunoscător al acestor locuri, luând mereu alte şî alte întrebări, Miron ŢIC - Urmăriţi de mult acest post? şi să scurtăm timpii de intervenţie la solicitările
mereu la pas „Drumurile ce încep şi se termină lansând ipotetic alte răspunsuri - Nu am urmărit obţinerea vreunui post acestora.
în Apuseni”, mai exact, în Ţara Moţilor, loan iar cei care au încercat să le dea, s-au aplecat cu de conducere, eu am vrut şi am ajuns poliţist. - Despre instrumentarea şi soluponarea
Pârva, pune în această fericită carte, mii şi mii de o mare sete de cunoaştere asupra actelor şi D upă mai m ulţi ani de m uncă în care infracţiunilor depistate, ce ne puteţi puncta?
„picături ale acelor vremi” de cumplit pârjol 1784 mărturiilor îmbâcsite de praful secolelor şi al dobândeşti experienţa, vine un tim p când - C erce tările şi urm ărirea penală în
pe Arieş şi pe Crişul Alb, având în fruntea celor istoriei...”. trebuie să-ţi asumi responsabilităţi mai mari, dosarele penale se realizează conform legii
plecaţi în sângerosul tumult, pe cei trei „căpitani, Om al Ţării Moţilor, se îndeamnă mereu să le pentru a împărtăşi şi în acest fel experienţa ta şi sub directa îndrumare, coordonare şi con­
a căror amintire a rămas scrisă în istorie pentru calce şi să le asculte graiul, după care, aşază pe celor ce vin din urmă. trol al procurorilor.
generaţiile care vor veni prin vremea vremurilor: coala de hârtie, aceste superbe simţăminte, cum - Care vă sunt responsabilităţile ca ad­ - Privind prevenirea delincvenţei juvenile
Horea, Cloşca şi Crişan”. este: „Popas pe dealul Cloşceştilor”, „Sus pe junct al unui şef de poliţie? ne puteţi spune ceva?
Sârguincios şi pastelat, plin de dărnicie şi fericet”, „Freamătul pământului", „Pădurea de - Există program e privind prevenirea
afecţiune, scrisul lui loan Pârva, devine o mărturie taină”, „Răsplata trădării”, unde autorul conchide: - Mi-au fost repartizate atribuţiuni de delincvenţei juvenile în cadrul cărora poiiţia
grăitoare, ne conduce într-un pelerinaj viu şi „Roata blestemată de atâtea suflete de iobagi... coordonare directă a activităţilor desfăşurate cooperează cu alte organism e respectiv
generos, în date şi prezentări ale locului, de pe Roata pătimirii neamului nostru...”. Acest volum, de lucrătorii birourilor poliţiei de ordine publică
Valea Crişului Alb şi pe întreaga Ţară a vine către noi, în chip de ofrandă de mare preţ- şi cercetări penale şi de formaţiunea de poliţie D ire cţia de P rotecţie a C op ilu lui,
Zarandului. „prinsă în ramă dreaptă cu pulberi de aur şi noi rurală. P ro to p o p ia te le etc., se ţine o le gătură
Autorul, recuperează multe documente, pe ea, avem datoria s-o cinstim în vecii vecilor". - Ce faceţi pentru sporirea receptivităţii perm anentă cu unităţile de învăţăm ânt,
cercetându-le cu multă amănunţime, cărţi ca Miron ŢIC p o liţiştilo r deveni faţă de solicitările poliţiştii de proxim itate fiind cunoscuţi şi
cetăţenilor? solicitaţi la diverse activităţi, se desfăşoară
Pentru un pumn de arginţi DREPTATEA Şl ADEVĂRUL - Poliţiştii deveni vor să fie mai aproape şedinţe la începutul şi sfârşitul anului şcolar,
se p a rticip ă la ore de d irig e n ţie şi se
— urmare din pag. 1 - - urmare din pag. 1 - de concetăţenii lor şi în limitele competenţelor popularizează diverse teme. (va urma)
să le rezolve problemele. Pentru aceasta
Miloşevici a fost doar un pretext. Dacă analizăm Nu sunt asemenea nici lui Dan losif, azi
cu atenţie şi detaşare atitudinea marilor puteri politice miliardar, nici lui Miron Cozma, azi, puşcăriaş, CĂLĂTORI PURTAŢI PE DRUMURI
şi militare faţă de un singur om, putem conchide că inclusiv (şi) în locul altora, al celor ce au incitat la PARLAMENTUL STRĂZII
de la Hitler încoace nici un şef de stat nu a fost mineriadă. Am auzit că anumiţi mari titraţi acum, SUTE DE KM Şl MII DE LEI PIERDUŢI
vânat cu atâta înverşunare şi desfăşurare de forţe sunt răsplătiţi, vezi Doamne, pentru că în trecut au ÎN ZADAR PENTRU NEORGANIZAREA - urmare din pag. 1 -
şi strategii. Iar Hitler era exponentul unui imperiu fost persecutaţi. Eu am fost 15 ani hărţuit de • Până la sfârşitul acestei luni, exploatarea
aflat în expansiune şi nu un lider care dorea să-şi securitate şi amendat inclusiv penal, dar ce rost BUNĂ LA C.F.R. Minei Certej va fi închisă, angajaţii existenţi
facă ordine în propria lui ţară, înţesată până la refuz mai are? Există, medicii ştiu mania persecuţiei, - urmare din pag. 1 - urmând să prim ească preavize de
de mercenari şi agenţi ai serviciilor de informaţii simptom grav şi progresiv şi aşa-zişii „mesianici”, Mirarea şi dezam ăgirea, stupoarea concediere colectivă şi plăţi compensatorii.
interesate să dezmembreze Jugoslavia. frustraţi care cer drepturi, avantaje: iar dacă nu, celor ce au ales călătoria feroviară era să • în raport cu numărul şomerilor înregistraţi
Vânzarea s-a făcut fără perdea, fără vreun gest şantajează. Dacă, din necunoaşterea adevăratei fie descoperită la agenţiile de voiaj CFR şi la agenţiile locale, pe primul loc se află
de acoperire. Licitaţia pe capul lui Miloşevici s-a feţe a acestora, îţi faci de lucru cu ei, oamenii văd şi toate casele de bilete din jud. Hunedoara m unicipiul Petroşani, urm at de Haţeg şi
făcut la vedere: „vă dăm 100 de milioane de dolari judecă. care (nu din vina lor) nu eliberează bilete Hune.doara.
în schimbul lui Miloşevici". Iar după ce Miloşevici a Un singur lucru vreau să spun... Rostogolul de călătorie sau nu vizează altfel de • în Orăştie se vorbeşte de o campanie de
fost livrat abatorului de la Haga în miez de noapte istoriei se învârteşte mai repede: ce azi e nedrept, legitimaţii de călătorie pentru locuitorii jud. îng rijire a zonelor verzi dem arată sub
de către un conspirator trimis de occident să facă o se vede mâine şi nu se iartă. Lichelismul disimulat, Hunedoara şi alţii ce tranzitează judeţul genericul „Să respirăm aer curat”. Lăudabilă
revoluţie portocalie, tranşa celor 100 de milioane coteriile, non-valoarea, toate se vor duce pe apa nostru - dar sunt îndrumaţi să obţină toate iniţiativă.
de dolari s-a înjumătăţit în mai puţin de o oră şi s-a sâmbetei, dar ce este valoare răzbate, dăinuie şi astea de la agenţiile de voiaj CFR, vecine • Drumul ce leagă localităţile Homorod şi
prescris până la urmă. întrebările pe care ni le oprimarea ei se răzbună... Dumnezeu nu bate cu cu Sibiu, Timişoara sau Bucureşti - la care Văleni, este distrus de m aşinile
re_“ e-~ 'o f astăzi, spectatorii la acest troc politico- bâta. Cine are urechi de auzit, să audă, căci mulţi se mai adaugă circa 2 ziie în plus cât şi pe transportatorilor de lemne cumpărate de ia
—utere sjr t Câî de fericiţi sunt astăzi sârbii după văd. dar se fac că nu văd; fie sunt speriaţi, aşa in lângă creţul bitetuiu* dorit a“e câteva sute Ocosu Sre.vc Ş: până sa conser-raraa
tace-rares ş asasrarea ta Haga a ‘-oscjrj <<■ generat că e Apocafcsa. Se că s-au seve 'c —a, de -n* Ir refcs. ssrereecre *s- s-a rere: rec c —«ăs_ire re reârers
Pf-rseartB. îsşr b r >'sp djEjîce a x â aegerie rerec r m c sare aes -ni-s icas ztz reu crrecee-- 2re -=r~srza: srâcarwe —zr~âr e- ce a recr.:r, resrecresao.
rec ~:«reaii reasacate ce Coczaia aceer »-=— gure. are suc d -o. r a s cuca Nc re ceri ess ce rescerre rere'.e- * e - î r : r e « • .Sare a r e r e - 'e - r - ' rereere . are a-re
S -a- orare: aiap ancauarrertBe s ţâ oe reacorerj Sslx sacă bâ-CLra re- se asă ere ire urmai re*c a s~ e . :c; = rere ce ':*reâ a - rrecnsre* - = res- oe-erec-j _ne arervtei s a
aere - Sara ese reăşacu s ă a cecr care ş-a_
*âroLX kaeru ce z sexâ ce a e r a ' Se. s-a aes ce ?ZZ.-.7~SF..-. n VT2ZZX ŞI ccoârc = '- c ă 'r - .e r- .re—- r '• E.rcce H—'e o ra re re- screş;n-i: — -Nui. s
ş ş m iz e z nj* X r * * L ; 5 _ "* B -tere Ir, rearrj reerc-rs-îu re ret- ,e *jtere.
r i ' a i ca crce rădăccr care -i_ —a e i de rec - r
~OOS- rCT'rgâQs 4TE: CU 5C£ J~" .«â c <~re^j^r^T ,£ jGc u i --a ccuoa: eempau Şcrew jer&rsm *r
U ăptji.'rii ÂOSî -jT3îHCÎOS d i u 0^- - . CURĂŢENIA SI PRIMENIREA No- ştim că iegiie României din moşi 2. O notă de remarcă pe~*-_ recre~-o_ţ": «a
•recrere ce arme .şi sânge, mascaţi. ovili şi mfirtari DE PRIMĂVARA SE FACE Şl strămoşi nu prevăd anularea unui drept reuşita acţiunii se poate acoraa maestru!vi
instructor Aurel Braharu.
acari înrer-c incteştare duşmănoasă, cameramani, ÎN ACARETURI (pseudopamflet) câştigat şi un drept tradiţional - aşteptăm • Tânăra şi frum oasa deputată
maşini blindate, huiduieli şi pancarde portocalii. redobândirea drepturilor noastre cât mai conservatoare Ionica Popescu, a propus
Somnut naţiunii naşte monştri! - urmare din pag. 1 - urgent posibil şi anularea practicii învechite
Numai că aici totul a fost făcut de mântuială şi de a pune călătorii pe drumuri şi mai ales Executivului printr-o interpelare, ca deponenţii
de ochii lumii, prin alungarea unor factori pricinuitori când totul e modern, dotat şi computerizat, care nu au primit Daciile de pe carnetele de
SU B VREME de molime (mătuşismul, evazionismul fiscal, mai puţin creierul unor „mitici” din capul CEC înainte de 1985, să fie despăgubite
nepotismul, nevestismul tamarit) şi câte altele, prin statului MT - cărora le recomandăm să ia după privatizarea CEC-ului.
CULMEA CONCURENŢEI doi „ţapi ispăşitori”, Adrian Năstase şi Dan loan pulsul imigraţiei şi să nu ne mire că • Se zvoneşte că până la sfârşitul anului
- urmare din pag. 1 - Popescu. Cine au fost „harnicii gospodari?”, un vagoanele CF de clasă şi dormit, cuşetă, a 2006 la Mina Lupeni va fi pus în funcţiune un
în termeni moderni am putea spune că avem păcală şi un tândală ai satului, Vanghele şi Oprişan. trenurilor internaţionale româneşti circulă complex mecanizat de mare productivitate.
de-a face cu concurenţă heloială. Eu i-aş spune Aşadar, curăţenia a început de la vile. Ne întrebăm aiurea, goale.
culmea concurenţei. Când învăţăcelul întoarce când va ajunge la case, la acareturi, la coteţe şi Despre concurenţă, nu se mai poate
împotriva profesorului său tot ce a învăţat de la în... judeţe. Adicătelea când se vor scutura de purici vorbi. VOCEA CETĂŢEANULUI
acesta. şi păcate d’alde Timişitui, Ion Tizul Hunedoreanul, Unde va ajunge acest stil de muncă TREBUIE SA-MI SPUN ŞI EU
Vremurile fiind aşa cum sunt în România, ne-am d’alde îngereanu, năcăjanu, pricăjanu etc, etc. Unii defectuos din transportul de călători, marfă
învăţat deja să ne aşteptăm la orice, să nu ne mai dintre aceştia au funcţii în partid şi mandate în şi alte probleme deficitare din domeniul PĂREREA
mirăm deloc, să nu mai avem încredere în nimeni parlament pe viaţă, deşi, de-i cunoşti te-apucă feroviar rom ânesc? Ca exemplu - urmare din pag. 1 -
şi nimic. Instinctiv facem ce vedem la cei ce ne greaţa. Ce să mai vorbim de nepotism, de tembelism, sem nificativ, priviţi starea jaln ică a Aşa după cum se intitulează rubrica d-lui Gligor
reprezintă: se cred cei mai buni, ne credem şi noi de mătuşism, boli şi năravuri mai vizibile decât la peroanelor, acoperişului pereţilor, sălilor Haşa - „Picătura de venin şi linguriţa de miere”
la fel, fie că suntem fie că nu suntem, fură ei, ne etajul ţării. Auzi colo! S-a găsit soluţia primenirii: Ion de aşteptare, holurilor, WC-urile, mizeria, după mine cred că ar trebui să se inverseze -
simţim îndreptăţiţi s-o facem şi noi, se înşeală unii lliescu, pus în fruntea unei comisii de imagine şi iarba dintre linii din staţia CFR Deva, „Linguriţa de venin şi picătura de miere”. încotro va
pe alţii, de ce nu am face-o şi noi? îşi trădează morală, ca un fitil pentru muşte! în care nu se prind reşedinţa judeţului Hunedoara. merge oare România, căci mai mult se povesteşte
mentorii în propriul interes, iar noi să fim mai proşti, flitarii Hrebenciuc, Mitrea, Văcăroiu, Solcanu, şi nimic nu se munceşte aşa că, la capitolul realizări
să nu avem interese? Vor să se îmbogăţească Iorgovanul şi gaşca. Ei au depăşit stadiul de muşte, NORMAUTATEA ARE e zero.
peste noapte? Găsim şi noi metodele, că doar metamorfozându-se în bondari şi albine ucigaşe. CUVÂNTUL S-au desfiinţat şcolile profesionale iar cele ce
subtilităţile din legi sau eludarea acestora, le-am Când un megapartid e condus la nivel judeţean de mai sunt nu asigură locul de muncă absolvenţilor şi
descoperit şi n oi! câţiva neicanime, moldoveni şi olteni veniţi cu dudele - urmare din pag. 1 - atunci ei sunt nevoiţi să-şi ia lumea în cap, pentru a
Pentru că am făcut o comparaţie cu Grecia şi paporniţa, cum mai poţi avea pretenţia gestului V reau o singură p recizare; e tnicii putea trăi. La ce foloseşte privatizarea dacă oamenii
antică în epoca ei clasică, cea mai înfloritoare, de primenire?! De cincisprezece ani aceiaşi germ ani au o cultură şi o educaţie care nu au asigurat locul de muncă?! Atunci de ce nu ia
atunci când sofiştii aveau mare căutare, deşi nu fesenişti, hrăniţi din hoitul revoluţiei, s-au aciuit pe conduc la toleranţă şi bună înţelegere cu statul puterea, să devină el patron, ca muncitorii să
erau consideraţi cei mai de caracter oameni, mă trupul ţării ca nişte căpuşe, încât nu mai pot fi românii. Nu la fel se poate spune despre o aibă asigurat, locul de muncă?!
voi întoarce în final tot la Grecia antică, aducându-i desprinşi decât prin tăierea capului. Căpuşa de câine bună parte din etnicii unguri care în gena lor După mine cred că dacă vom merge tot aşa
în amintire pe Socrate, Platon şi Aristotel. Platon, şi cea de oaie, cea de iarbă şi cea de blană sunt, la nu au asemenea elemente. în plus, chiar şi ţara se va destrăma şi ne vor conduce străinii.
fost discipol al lui Socrate, tot ce scrie mai apoi, îi urma urmei din acelaşi neam şi la o adică, sângele pe oamenii de rând care convieţuiesc în bună Deci, se poate spune: Toate bune şi la locul lor, dar
atribuie acestuia, ca şi personaj, în dialogurile sale. supt apă nu se face, încât vom vedea minunea: linişte cu românii, vin politicienii şi-i aţâţă e greu pentru popor!
Aristotel, el însuşi discipol al lui Platon, afirmă după căpuşa pesedistă cu sora ei mai mică, adică pedistă, visând la revenirea Ungariei Mari cu alipirea Ce aş vrea să mai adaug - cred că demnitarii
ce-şi atribuie tot ce învăţase de la acesta, că-i este căpuşa liberală cu cea conservatoare, căpuşa Transilvaniei sau măcar a părţii de nord. Au noştri au uitat de istorie sau nu mai vor să ştie de
drag Platon dar mai drag îi este adevărul. De unde românească şi cea ungurească îşi vor aminti că ajuns să meargă până acolo în cele două ea. Mă refer la monaitiie, care a trăit bine în România
deducem că lipsa de caracter şi moralitatea sunt surori, că aceeaşi lăcomie le leagă, încât să judeţe din Moldova: Bacău şi Neamţ, unde - a plecat cu vagoanele pline de la noi şi după
îndoielnică au vechime mare. se apere reciproc. trăiesc aşa-zişii ceangăi, pe care românii nici revoluţia din 1989, să revină cu o serie de pretenţii
nu !e spun ceangăi ci doar catolici, cu de restituire a unor imobile şi terenuri. Dar acestea
CO NSID ER Ş I EU CA E L IP SĂ DE R E SP E C T ~| bisericile lor, cu obiceiurile lor, cu sărbătorile toate s-au făcut cu mâna poporului român şi peste
- urmare din pag. 1 - te-ai născut nu vrei să înveţi să vorbeştii lor şi datorită căsătoriilor mixte şi românii cât 50 de ani au fost întreţinute şi îngrijite cu bani grei,
Dar ura de etnie a fost şi este dintotdeauna, româneşte?! Consider şi eu că e lipsă de respect' şi catolicii au sărbători duble. tot aj poporului român.
însă nu pentru toţi şi spun acest lucru gândindu-mă pentru ţara în care te-ai născut şi ai crescut şi te-ai I în „Călăuza noastră” nr. 829 editorialul în România, pe perioada regelui au fost circa
că bunica mea a fost mai întâi căsătorită cu un format ca om. Păcat că există asemenea tratează cu titlul „Ce să credem?” o problemă 75 la sută analfabeţi, aşa că aş întreba: Ce a făcut
maghiar, căsătorie din care a rezultat mama mea, neînţelegeri. | la ordinea zilei dintre PNL şi PD care se bun monarhia pentru această ţară?
Faptul că bunicul meu a fost maghiar nu m ă.
însă din cauză că mama era româncă, până la supăra cu nimic. Mă supără doar ura aceasta care I străduiesc să fuzioneze. Doctrinele lor sunt Sunt un om de 74 de ani, am trăit şi am văzut
urmă familia bunicului a reuşit să-i despartă. există între maghiari şi români şi pe care o întreţin i diametral opuse iar orgoliile greu de măsurat, multe aşa că am simţit că trebuie să-mi spun şi eu
Nu înţeleg de ce trăind în România de când zi de zi, oameni cu o gândire negativă. I pot accepta logodna până la cel m ult părerea mea, cu privire la ceea ce se întâmplă
1 ianuarie 2007 când divorţul se va produce. astăzi în ţară.
S cvf-LciXr Z v \ s s L u t j l j - C L s L u c t i A s v ~ o r -