Page 5 - Calauza_2006_831

CăXăAA^a/ noastră/ nr. 831 Pa#. 5

intrând la mine pe uşa mare a palatului,
rezervat de autoarea m em oriilor reproducerii monologului
ÎNSOŢIND PE AL. I. CUZA ÎN EXIL care apoi au râs ei însăşi de vorbele domnitorului. Al.l. Cuza enumera toate înfăptuirile domniei
lor, când intrară pe cele dosnice. Nu sale, de şapte ani, printre care Constanţa Dunca Scheau
- urmare din nr. 830 - Prinţ, ci cal de poştă eşti dş acum, aminteşte: Unirea Principatelor, ,,... refuzând de a pune pe
Aceste noi împrejurări o fac pe Elena Cuza să se înalţe şi veşnic cal de poştă. Cal de poştă pribeag, colindând lumea, capul Domnitorului român fesul turcesc, de a atinge cu buzele
mai mult. Răspunsul ei în faţa lui Vodă, având acum în prim- biciuit de soartă, cutreierând numai ţări Străine şi niciodată unele însemne de vasalitate piciorul sultanului din Stambul”,
plan pe Maria Obrenovici este plin de demnitate şi bunătate. ţara ta. Cal de poştă fugar, fără răgaz, fără odihnă, fără scop alungarea definitivă din biserici şi şcoli a limbii greceşti şi
„Pe biata Maria Obrenovici, o plâng - spunea Elena Cuza - ea şi menire, pentru a-ţi curma mersul vagabond, mai curând sau înlocuirea ei cu limba română. De asemenea arată cum s-a
nu mai are nimic: Eu sunt deplin fericită că pot ţine în braţe mai târziu, când vei fi depus într-un colţ negru, ce va fi al altora, realizat împroprietărirea ţăranului român, secularizarea averilor
iubiţii noştri copilaşi! Atât de fericită încât mă m ir cum am putut departe de patrie, departe de neam”. mănăstireşti. „Din robi am făcut oameni, un întreg popor de
trăi fără ei; Decât un tron fără copii, mai bine copii fără el!” Dintre cei doi copii ai săi şi ai Măriei Obrenovici pe Al. I. muncitori liberi, cu iubire de pământ ce este al lor, de patrie ce
Prin acest dialog, se deschide o altă pagină din viaţa lui Cuza îl interesează şi-l com pătim eşte pe cel mai mare, de acum cu râvnă o vor apăra”.
Alex.l.Cuza. Copiii. Aceştia se aflau în camera alăturată unde Alexandru. Pe acesta, domnitorul l-a adoptat în 11/23 mai 1865: Domnul Unirii este conştient de valoarea marilor sale
se jucau. Cu ochii la părinţi, între două hohote de râs, cel mai adoptarea lui Dumitru spune C.C. Giurăscu va urma peste înfăptuiri. în acest sens Constanţa Dunca-Scheau le consemna
mare strigă: „Eu nu mai sunt Prinţul Alexandru. Eu sunt cal de câteva luni, la 5/17 noiembrie 1865. Costache Negri scrie în cu fidelitate aşa cum „probabil” le auzise chiar de la Cuza în
poştă”. La aceste vorbe ale fiului celui mai mare, domnitorul mai din Constantinopol lui Cuza că aprobă hotărârea lui de a-şi scurtul său popas la Deva. Este izbitoare asemănarea dintre
detronat exclamă: „Da, ai dreptate, tu nu mai eşti Prinţul adopta copilul natural. Această adopţie a fost aprobată şi de textul Constanţei-Dunca şi cel cuprins în scrisoarea adresată
Alexandru, Prinţul Moştenitor, cum ziceau chiar acei curteni Elena Cuza. Constanţa-Dunca Scheau consemnează în acest de domnitor lui Carol de Hohenzolern prin care îi cere acestuia
sens sp u se le D oam nei, permisiunea de a se întoarce acasă. Spre edificare redăm un
OPINII ro m â n e ască , d is tin s e cu m ulte p re m ii textual. „Eu sunt deplin fericită fragment din această scrisoare: „... am avut mulţumirea de a
n a ţio n a le şi in te rn a ţio n a le tra d u se în că pot ţine în braţe, iubiţii realiza unirea Principatelor, a face din trei milioane de clăcaşi,
UN VELEITAR CRITIC ASTRU FACE stră in ă ta te etc. E ste vorba de M ariana noştri copilaşi! Atât de fericită trei milioane de proprietari; a înapoia ţării a cincea parte din
Pândaru-Bârgău şi Paulina Popa, poezia lor încât mă mir cum am putut trăi pământul său surpat de clerul grec locurilor sfinte, a da tuturor
IERARHIZĂRI ABERANTE fiind unică şi diferită, ambele excelând şi în fără ei”. Am reprodus din nou românilor fără excepţiune drepturile electorale de care era
SCRIITORILOR NUNEDORENI proză sau eseu. acest te x t deoa re ce este lipsită şi pe nedrept marea majoritate a naţiunii, a constituit
Nu ştiu cât îl vorface rândurile de mai sus semnificativ şi pentru ideea puternic egalitatea civilă şi politică şi în fine a traduce în fapte
- urmare din nr. 830 - să „cujete” pe tânărul confrate cu veleităţi enunţată mai sus. mai toate dorinţele divanurilor ad-hoc din 1857”.
Cum să nu-i amintim pe scriitorii din Valea criticiste, term inând cu o aserţiune a lui Un spaţiu special este (va urma) Prof. Ovidiu POPESCU
J iu lu i sau d in H u ne doara, de m are Schiller, chiar în limba ce o îndrăgeşte mai
originalitate, unii traduşi în limbi străine ca mult Radu Ciobanu (care scria într-un articol UN CAREU PE SAPTAMANA LA PRIMA VEDERE
V aleriu Butulescu, tradus în 22 de limbi, din „O rizonf-ul patronat de Soroş, că românii
Dumitru Hurubă (un scriitor satiric inega­ sunt troglodiţi şi nevicilizaţi, iar în „România ORIZONTAL: 1) Bilet scris (pop.) - Te urcă la etaj; 2)
la bil), C orn e liu R ădulescu (un pro za to r iiterară” afirma că „Deşteaptă-te române” e începător în meserie - Recent; 3) Unul cu referinţe bune; 4)
mult peste autorul de peltele Radu Ciobanu), desuet, iar ziua de 1 D ecem brie e greşit Fâşie îngustă de pământ înconjurată de ape .(pi.); 5) Care se
fraţii Ion şi Mihai Barbu, Elisabeta Bogăţan, declarată ca zi naţională, optând pentru 10 deplasează greoi - Una văzută mai de departe; 6) Vorba gâştii!
- Un fel de peşte; 7) Una dezgustată (fig.) - înconjoară o uşă;
M iron Ţie, Radu Igna (de curând laureat Mai): MIT DER DUMHEIT KAPFEN GOTTER 8) Ajută la prepararea pâinii; 9) Animal exotic asemănător
al Uniunii Scriitorilor), Nuţa Crăciun (plecată SELBST VEGEBENS!; TADELN KONNEN
bursucului - Situaţie deţinută în armată; 10) Văzduh (fig.) -
în S p a n ia , unde a re p u rta t de c u râ n d ALLE TOREN! Şi vorba marelui Will: THE Una care scrie versuri.
un succes notabil cu poeziile sale la o revistă REST IS SILENCE. VERTICAL: 1) Aşezat la ţară! - Arată direcţia; 2) Bune la
din Madrid), ionel Amăriuţei, Maria Dincă, Irimie STRĂUŢ cusut şi la înţepat - Ajuns la acelaşi nivel; 3) Situaţie de
N. Crepcia.T raian Filimon, Petrişor Ciorobea, apropiere; 4) Lucru plictisitor - Care produce bună dispoziţie
DICŢIONAR: Sine irae et studio = Fără şi veselie; 5) Organ al oamenilor care dă posibilitatea de a
S tejă re l lo n e scu (atacat pe nedrept de
a ce la şi c ritic a s tru , deşi este s u p e rio r, mânie şi fără părtinire; Quidam = Un oarecare, percepe senzaţii din lumea exterioară - Clică de mafioţi; 6)
un nimeni; Risum teneatis, amici = Vă puteţi Prieten, coleg; 7) Fruct cu coajă tare - Eu, altfel spus!; 8)
bunăoară lui A. Sârbu), I. D. Bălan, Vladimir Lucrare care dă îndrumări într-un anumit domeniu (pl.); 9)
Pop-Mărceanu, Liana Fari, George Holobâcă, stăpâni râsul, prieteni?; Ex cathreda = (vorbitor) Ziar, revistă (inv.) - Moşie, parcelă de pământ (inv.); 10) ing. Nicolae PANTE A
De la catedră; Mit der dumheit kampfen Gotter
P etrică B irău, M arian B oboc ş.a. N -am Unul care vorbeşte multe şi nevrute (pop.) - Partea curbată situată deasupra ochiului.
selbst vegebens = Chiar şi Dumnezeu (zeii)
u ita t in te n ţio n a t să-m i exp rim p ă re re a Rezolvarea careului din nr. 830 - „ZI-LE DE-ALE NOASTRE”
desp re do u ă p o e te e d ito a re de m are luptă în zadar cu prostia; Tadeln konnen alle ORIZONTAL: 1)1) Duminică - N; 2) Erou - Mâine; 3) Joi - Nul - Ol; 4) A - Miercuri; 5) Marţi -
a n v e rg u ră şi d e ţin ă to a re ale unui h a r Torert = toţi proştii ştiu să critice; The rest is I - N; 6) Ti - Ao - Luni; 7) Azi - Trimis; 8) Ieri - Oa - Tt; 9) Ora - Vineri; 10) Sâmbătă - Ot.
inimitabil, glasuri distincte în lirica actuală silence = în rest tăcere. , I.S.
im* de în ţe le s ca pe în tre g
teritoriul României, primăvara DIALOG CU C IT IT O R II
COPIII - PRIMĂVARA VIEŢII vieţii - copiii stau sub umbrela
/
' imensă a bolilor enumerate Elevii din clasele a Vll-a B şi a V lll-a C de la Colegiul
Oriunde te-ai a fla , în lumea noastră pestriţă, eşti înconjurat mai sus. Cauzele pot fi scoase în relief de către orice cadru Naţional lancu de Hunedoara; Nu ştiu câtă dreptate aţi
avut, dar odată cu deplasarea noastră la această unitate
de oameni. Fie ei albi, negri, galbeni, în ciclul vieţii nu se medical, dar şi de către fiecare adult prin proprie iniţiativă şi
deosebesc prin nimic unii de alţi. Doar poziţia sodal-politică posibilităţi. Remarcăm faptul că din cauza slabei dotări a şcolară, am aflat că, prin grija prof. dr. Dan Ştefan Marineseu,
şi cea religioasă influenţează enorm asupra tuturor. Unii sunt laboratoarelor de biologie şi fizică-chimie din şcoli, au dispărut directorul Colegiului, au participat la simularea naţională
pentru obiectul matematică, din proprie iniţiativă, fără nici o
avantajaţi, unii sunt defavorizaţi din toate punctele de vedere. substanţele necesare experienţelor ştiinţifice, atât cele pasive
^ Dar cea mai defavorizată pătură a um anităţi, oriunde ne-am cât şi cele active din punct de vedere al periculozităţii Ion oprelişte, 67 de elevi. Aşa că, v-aţi speriat degeaba.
loanVLAD
afla pe planetă, este însăşi primăvara v ieţi - copilăria! explozive, otrăvitoare etc.
Acest fapt se întâm plă şi în Rom ânia, ţara tuturor La dom iciliu insă. copiii, dau întâm plător sau nu, de
posibilităţilor! asemenea substanţe cu risc. substanţe care sunt manipulate r GIMNASTICA IA LOC DE CINSTE^
lată că o statistică difuzată recent In mass-medîa făcea întâmplător şi care-şi fac efectul negativ pe neaşteptate. Mai
I în urma rezultatelor obţi- generală R iccione/ Rim ini
cunoscut că în cabinetele medicale şcolare, în anul şcolar mult chiar, în mediul rural, apa curentă, canalizările etc. lipsesc | nute în campionatele interne, 2006.
2004-2005, au fost consultaţi 3 300 000 elevi. S-a constatat în procent de peste 90%. Igiena corporală se face şi în prezent
|europene şi internaţionale, Gimnastele fericite pen­
că numărul copiilor bolnavi a crescut în anul şcolar respectiv, la vechea albie câtu-i iarna de lungă, iar vara, în apele lotul de gimnastică aerobică tru rezultate, aprecieri, invi­
cu 550 000, ajungându-se astfel la 1 700 000 bolnavi. Deci, curgătoare sau stătătoare din preajma localităţilor şi nu în •pregătit de prof. Ramona taţii, sunt şi îngândurate că nu
în primăvara vieţii - copiii, mai mult de 1/2 sunt bolnavi! bazine am enajate, în ştranduri om ologate şi certificate IC hiorean din cadru! Cole- vor putea onora invitaţia ţărilor
Cele mai frecvente boli depistate sunt otrăvirile, bolile medical. [giului Naţional Sportiv Deva, respective, dar totuşi speră că
venerice, sifilisul, scariatina, bofile cfiareice, hepatita virală, Educaţia sexuală abia şi-a făcut loc în programele şcolare, a fost invitat la un festival în unii oameni de bine, iubitori
toxiinfecţiile alim entare, traum atism ele, infecţiile pielii, cu toate acestea sunt încă zeci de cazuri în care minorele •N orvegia, la o com petiţie ai s p o rtu lu i şi d ra p e lu lu i
dizenteria, inflamaţia dinţilor. Au suferit şi suferă aceste flori aduc pe negândite „vieţi” pe lume, aruncându-le în infernul I mixtă anuală în Bergamo şi românesc - le vor da sprijinul
prim ăvăratice şi de deform aţia coloanei vertebrale, boli neprevăzut al incertitudinii şi iresponsabilităţii. Copii - mame | Milano, în aprilie la Campio- lor prin sponsorizare.
cardiace, boli de vedere, anemii, întârzieri mintale, tulburări de copiii... j natul internaţional de gim ­ F e licită ri g im n a ste lo r
nevrotice şi de vorbire sau epilepsie. Au fost nominalizate, în Cum proxeneţii, prin prostituate necontrolate medical, Oferă nastică aerobică în China, devence dar şi sponsorilor
acest sens, judeţele: Timiş, laşi, Brăila, Buzău, Suceava, Ilfov, „plăceri” începătorilor, bolile venerice, sifilisul etc. îşi fac loc lia r în iunie-iulie la ediţia a deveni şi judeţeni!
şi Mehedinţi. de-a valma, asemenea şi morţii albe - drogurile! |8-a a Festivalului Internaţional C-tin AOANEI -
Cum 51,52% din numărul copiilor sunt bolnavi, este lesne (va urma) Marin MOSCU ^al_So_areJuigim nastică - RAHOVEANU J

s.c. INSTALAM CONTOARE DE APA IN APARTAMENTUL INTERCOM
DUMEAVOASTRĂ ECONOMISIŢI BANI!
S.R.L. HUNEDOARA
efectuează la preţuri rezonabile,
RECEA IMPEX S.R.L.
zilnic între orele 12-19, prin
i - Mureş. Punct de lucri în Deva:
✓ instalează apometre cu Tirgu - Mureş. Punct de lucru
plata în rate, la preţuri foarte Str. liUacuftu, bl. 22, sc. E, ap. 42
avantajoase, în care sunt in­
cluse toate piesele, fitingurile, Valoare Avans Nr. rate Dobândă
sigilarea şi manopera 1 buc. apome^u 120 50 2
✓ asigură servicii com­ 2 buc. apomet'U 215 60 5 3%
plete şi încheie CONTRACTE 3 buc. apometru 3% (aflat pe strada George Enescu, nr. 3, bl. 124, ia parter)
cu Asociaţiile de Proprietari 4 buc. apometru 290 70 8 3%
care doresc citirea lunară, 365 80 8 3% tatuaje permanente cât şi un contur permanent al buzelor,
calculul consumului şi factu­ 5 buc. apometru 430 90 8 3% sprâncenelor şi genelor.
rarea acestora; 6 buc. apometru 490 100 8 3%
✓ execută reverificări FIRMA A OBTINUT LO CUL I PE TARA IN DOMENIU Tot aici se află un modern solar vertical dotat cu cabină de schimb,
m etrologice prin laborator sistem audio şi ventilaţie.
propriu isrţ Relaţii la telefon: 225272, zilnic între orele 8 -18.00
---------------------------------------------------------- --------------------------- ^ -------------------------- ----------- r ----- ------------ ----------- ----------— — — ,ţ ,,^

C ru Ă y e ţ> e ru Ă ^ e r\s t c v fL c u t t > v ^ l u i j l y c i s t u t u r o r o t P t m m c i o r