Page 6 - Calauza_2006_846
P. 6
Pag. 6 Călăuza noastră nr $46
RETEJAR DE VIATA LUNGA OPINII - RESTITUIRI
ÎNVĂŢĂMÂNTUL ÎN LIMBA MAGHIARĂ
- urmare din pdg. a S-a - un aluat din faină, lapte, ou, drojdie. Se ' - urmare din nr, 845 -
în afara postului, dacă se mai adăuga frăm ânta după ce se acrea uşor. Cu 1 II Maghiarii faţă de români:
Cercetată spre judecată, fiecare etnie 1. Recunoaşterea şi respectarea
unt sau zămăchişă (brânză dulce), era sucitorul se întindea o pătură (o foaier. I
consideră curată şi nevinovată, ceea ce nu cunoştinţelor Istoriei României statornicită
sărbătoare; se ungea cu unt, se adăuga brânză cu |
se verifică în realitate. Spre a fi aşa, propun de istoricii clasici români, atât în reuniunile
12. Must de poame: vara şi toamna, ou şi zahăr. Se mai sucea o pătură şi sc |
următoarele îndrumări facultative, nu ştiinţifice, cât şi în forurile politice.
femeile uscau la cuptor sau la soare, punea peste ea, apoi tigaia rotundă se j
obligatorii: 2. A lua în considerare şi a înlătura orice
prune şi mere. Iama erau fierte ca zamă băga sub ţăst; i
I. Românii faţă de unguri: act defavorabil sau chiar duşmănos din
şi se mâncau cu mămăligă. Cine avea ' III''' ' }
adăuga şi un drob de zahăr; 1. A îngădui absolut orice reven partea maghiarilor faţă de români, în orice
- Laşcă (supă de tăiţei) pe găini; j dicare, pe următoarele considerente: a) situaţie în care intră în contact.
13. Plăcintă de post: Din aluatul de
- Crumpi cu came j orice neam are dreptul să-şi apere şi să-şi îmi permit să cred că ideile propuse la
pâine să făcea o javiţă (sucitură) cu
- Curiei cu perişoare (de dulce ori de | asigure fiinţa; b) orice acţiune şcolară de nivel de normative sunt apreciate ca v,
sâlvoiţă, se punea în tigaie şi se cocea
post); j cultivare şi educare contribuie la con valabile şi folositoare.
sub ţăst - o foaie jos, sâlvoiţă şi o foaie
- Jâviţă cu brânză (zămăchişă), nucă, [ vieţuire paşnică şi consolidarea statului. Dar fiindcă în soluţionarea marilor
deasupra.
mac (numită şi Pancovele); 2. A semnala şi combate orice pretenţie pi obleme ale lumii, decisive nu sunt ideile,
II
- Pentru dimineaţa, înainte de „spartul prejudicioasă sau jignitoare majorităţii ci oamenii, cu înaltă conştiinţă şi bună
1. Papă: într-un laboş (vas) se punea nunţii”, se servea zamă acră făcută pe naţionale. Exemplu - predarea Istoriei credinţă, să sperăm că militanţii de acest
ulei, se spărgea un ou, se adăuga lapte oasele rămase de la friptură sau sarmale. Românilor de profesor maghiar în limba gen, ce se întâlnesc în ambele etnii, vor
prins, făină de mălai şi conţinutul se La pomeni sau parastase se serveau, sa naţională sau şedinţe oficiale de stat cu acţiona şi vor reuşi. Să le stăm în ajutor!
fierbea până când se îngroşa. Era o după caz, m âncăruri tradiţionale de participări şi în limba maghiară. Victor ISAC
mâncare săţioasă, care se făcea în grabă; dulce sau de post.
... încinguşă: Se punea îritr-un laboş De post: SĂRMĂLUŢE, BORŞ Şl MICI ROMÂNEŞTI LA RIMINMTALIA
usturoi pisat, ulei, făină de grâu, lapte - Zamă cu rişcaşă (orez) şi părădăiţ
prins, smântână, apă, sare şi se fierbea (roşii), legume şi verdeţuri; Nu cu mult timp în urmă sarmale, tochitură, borş, lului cu specific românesc
conţinutul până se îngroşa; - Fasole frecată cu ulei de curcubătă familia Marcel I. şi fratele tocăniţă, borş de peşte, se bucură de un real succes
2. Plăcintă de frupt: In zăr (lichidul sau de floarea soarelui. Ca murătură, au inaugurat în municipiul mici, grătare, clătite, sco- ceea ce a determinat şi pe
rămas după ce se alegea untul) se punea nelipsit era curechiul acru, tăiat mărunt Rimini de pe coasta Adria- vergi, ţuică, vin etc. Aici se alţi români întreprinzători
faină de mălai cernută printr-o sită deasă. şi dres cu ulei de curcubătă. ticei, un restaurant româ ‘ pot organiza zile festive, să iniţieze astfel de afaceri.
Conţinutul se turna într-o tigaie rotundă - Pancove: C ocătură din aluat nesc pe placul şi gustul aniversări, botezuri, nunţi, Noi le urăm succes, succes
care se băga sub ţăst; frământat cn apă şi ulei. imigranţilor români. Aici seri de dans, discotecă, pub cu carul!
3. Plăcinta de duminică: Se pregătea - Pancove frământate cu lapte şi ou. găseşti de la mămăliguţă cu românesc. Atmosfera loca C-tin A.R.
HALDELE DE STERIL' s c r is o r i de l a crrrroR i „NU LUA Şl
PERICOL PENTRU DEVA GÂNDURI PENTRU NU Dft ŞPAGĂ
„CĂLĂUZA NOASTRĂ”
La intrarea în Deva dinspre Oradea sau Arad Nici cu şpaga nu-i de glumă! CNN - televiziunea
imediat îţi sare în ochi acel munte de steril situat pe un încă de la prima sa apariţie, ziarul „Călăuza” a de ştiri americană - duce o campanie acerbă j>rin
loc arabil în partea stângă, care, e drept, datează cam pătruns în casele noastre cu dreptul. Pe drept cuvânt calupuri publicitare, împotriva corupţiei şi a... ŞPAGII
demult ca şi „geamănul” său situat în pădurea vecină nu i se putea da un titlu mai potrivit decât „Călăuza”, Inteligent create, cu sloganuri şi imagini, clipurile
Cabanei „Căprioara”, un pic mai spre satul Mintia. în decursul anilor, „Călăuza” a devenit „Călăuza respective se adresează cetăţeanului planetar, adică şi
Halda de steril din pădure e un pericol real pentru satul noastră”. celui din USA şi celui din Brazilia, Somalia, România,
Mintia şi împrejurimi. într-adevăr, „Călăuza noastră” a intrat frumos în Rusia sau Samarcand să nu corupă, să nu se lase corupt
Praful de steril când e secetă o ia razna după voia casele noastre, în inimile a mii de cititori. „Călăuza”, arătând imagini terifiante din locuri de pe planetă unde
vântului, depunându-se peste M intia şi Deva, „Călăuza noastră” ai fost şi vei fi întotdeauna un ziar corupţia face legea.
completând stratul poluant al vecinilor săi, Termocen apreciat de sufletele noastre, de dorinţele noastre, de Iniţiativă demnă de luat în considerare este şi la
trala Mintia şi Ciment Chişcădaga. A nu se uita totuşi problemele şi necazurile noastre. Totdeauna ai fost noi. Ea porneşte de la Ministerul Integrării Europene,
tragedia de la Certej din anii 70 - şi specialiştii salariaţi alături de omul de rând şi ne călăuzeşti paşii. împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor şi
la „Protecţia M ediului” ar face bine să ne calmeze De acolo din Cer, Valeriu Bârgău, părintele veşnic Ministerul Justiţiei. Această campanie se derulează
panica în acest sens. Sau poate că şi „Garda de Mediu” să te călăuzească. Toată stima şi admiraţia pentru acest până în 15 iulie şi are drept scop conştientizarea opiniei
n-ar fi rău să treacă pe la cele două „halde” care pe minunat om care te-a creat, (ţi-a dat viaţă) şi pentru publice cu privire la fenomenul CORUPŢIEI!
lângă faptul că sunt poluante, sunt şi periculoase şi să care azi ai tot mai mulţi cititori, atât în ţară, cât şi în Prin „E.U. nu dau şpagă!” se urmăreşte schimbarea
nu mai vorbim de aspectul lor inestetic la „drumul străinătate. atitudinii cetăţenilor şi a funcţionarilor în scopul com
mare” sau în apropierea unui loc de agrement. Veşnic să rămâi în casele şi în inimile a mii de baterii „micii corupţii”, www.demascaspaga.ro este
C-tin AOANE1-RAHOVEAN oameni, „Călăuzn noastră”. Ştefan GLAVA site-ul pe internet unde cei interesaţi pot obţine mai
multe informaţii.
O NOUA IOSIF JUNE RAPOLTEANU Doamne ajută, măcar şpaga „mică” să dispară că
CARTE LA Confesiunile unui POLITICA... SAU TIGAN1E poate*şi cea mare se va ruşina! Adriana LASCAU
EDITURA fost exilat
NOASTRĂ A fi OM e lucru mare, pretinşi politicieni, că ei sunt aleşi
a fi domn e o-ntâmplare. de popor şi că ei se preocupă de
Zilele aces O dorinţă a oamenilor simpli: probleme care sunt în slujba po Tratam ente pentru
tea a apărut la omul politic trebuie să aibă o porului şi a ţării. # •
Editura „Călă moralitate exemplară. Trebuie să fie Prestaţia de zi cu zi, făcută de
uza v.b. ” o un adevărat patriot» iubindu-şi pretinsa clasă politică, a demonstrat
nouă carte: Cdltura C6l*«stt v.b. neam ul şi ţara. Trebuie să fie şi lăm urit pe m ulţi cetăţeni, că
C O N F E S IU responsabil de vorbele şi faptele realitatea, adică faptele nu cores
NILE UNUI FOST EXILAT. sale - şi să refuze protecţia „Imu pund cu vorbele. Totul este praf în
A utorul, IOSIF JUNE RA nităţii”. Preocuparea lui, trebuie ochii populaţiei. Şi se mai do
POLTEANU, şi-a împlinit astfel ■«a Fe. îndreptată în primul rând spre vedeşte o tristă realitate: Ori, „po
visul de o viaţă. a sluji neam ul şi ţara, a cărui liticienii” habar nu au ce înseamnă O fără pregătire preoperatorie
UMOR • UMOR • UMOR membru este, să vorbească numai „Politica” sau consideră că po O fără operaţie
adevărul şi să se poată conta pe pulaţia este proastă şi i se poate O fără internare
• - Eh, mie îmi zâmbesc toate cuvântul lui. spune orice, că oricum , sunt Ofâră afectarea vieţii private
femeile! Dacă greşeşte, să se simtă şi să nepricepuţi.
- Sunteţi desigur, actor, o mare se retragă, că nu mai este demn de A ceastă „apreciere greşită”
vedetă. o astfel de muncă. Să nu tic rob al despre populaţie, a fost grăită de
- Da’ de unde! Sunt fotograf... îm bogăţirii fără muncă, ca Iuda „marele om politic”, care ştie totul 1
• Doi naufragiaţi într-o barcă: trădătorul. şi despre toate, dl Guşe, pe vremea
- Ce scrie pe ultim a noastră în ţara noastră cred că avem cel când a fost secretar general al
conservă? întreabă unul dintre ei. mai mare număr de pretinşi oameni Partidului Comunist PSD-ist, afir
- Aperitiv: deschide pofta cje | politici. în toate mediile scrise şi maţie apărută în presă.
mâncare. | vizuale se susţine de către aceşti (va urma) Ioan BUNEA CENTRUL ME
C Al A U Z ^l ISTO/tSTltA — Z i a r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i vă r e s p e c tă
