Page 2 - Calauza_2006_850

Pag-2 Călăuza noastră nr. 850

asfaltări şi alimentare cu apă.
INVITAT IA „CĂLĂUZA noastră” - Din ce partid faceţi parte?
stropeam cartofii cu
MIRCEA P Ă TR ÂN JA N . Sunt preşedintele organizaţiei M A N A Deteteu şi mirosea toată
- primarul comunei ROMQS comunale a PD, dar sincer să fiu nu îmi ţarina, de nu puteai să
- urmare din pag. 1 - .prea place politica. Iau însă ce-i bun din ea. A U R O R A respiri.
- înseamnă să te achiţi de promisiunile Politica o fac pentru om, în folosul lui. N-a bătut niro,e#i Itaba pentru a ne - Aşa-i Nană Auro­
- Câte localităţi componente are comuna
făcute, să nu promiţi ceea ce nu poţi să faci. Radios? anunţa ceva. Nana Aurora şi-a luat găleata ră, dar, acum se găsesc
Eu unul am făcut pentru oamenii localităţii pe care o folosea numai în acest scop şi altfel de substanţe cu
mele, mult mai mult decât am promis. însă -Comuna are cinci sate aparţinătoare în s-a dus la hofda de cartofi şi după ce a care să-i stropim.
a fi primar înseamnă a avea multe satisfacţii care trăiesc 2858 de suflete: Ciungu Mare, văzut că nicf fundul găleţii hu se umple, - Ai dumneata
dar şi neîmpliniri. Eu am avut noroc: am Pişchinţi, Romoşel, Romos, Vaidei. Pe tare s-a mirat şi chiar şi-â fSkririt cruce. - dreptate că s-au făcut
mai multe satisfacţii. Asta probabil pentru teritoriul comunei, activitatea de bază este „Nu-mi vine să cre<t că în acest an, e aşa alte produse, dar toate costă bani. înainte
că îmi place să fiu mereu alături de oameni, agricultura şi creşterea animalelor. Putem de puţin Colorado. Umpleam vreo patru vreme, soluţiile de stropit se dădeau de
să le ascult păsurile, bucuriile şi necazurile. vorbi şi de cultura pomilor fructiferi, iar găleţi şi le dădeam foc. Făceam în gratis, era ceva ajutor pentru noi,
Iar astăzi sunt şi mai mândru că mă pot pădurea de care beneficiază.comuna, a marginea holdei nişte muşuroaie, peste agricultorii. Dar, hai să te întreb ceva? Ştii
bucura împreună cu ei. condus în mod firesc la dezvoltarea unor care turnam motorină şi apoi le dădeam când a apărut Colorado la noi în ţară?
- Vorbeaţi de satisfacţii... Care sunt meşteşuguri le-gate de prelucrarea lemnului. foc. Când se încingeau bine, începeau să - Prin anii ’50, Nană Auroră.
rezultatele care v-au adus cele mai mari - Aşadar, Romosul este o comună pocnească şi să se împrăştie care-ncotro, ~ Aşa e. Ai dreptate că, eu eram elevă
satisfacţii? bogată, cu un primar bogat... iar mirosul persista mai multă vreme”. în primele clase primare şi ţin minte că,
- Vă spun câteva dintre ele. Din - Nu, eu nu sunt bogat. De când sunt O privesc pe nana Aurora şi o admir ne ducea Domnu învăţător, să culegem
fondurile primăriei am introdus gazul primar, am sărăcit. Nu mă mai pot ocupa cum se uită-n lungul holdei. O văd cum Colorado. Se dădeau şi ceva premii. Noi,
metan în comuna Romos şi se lucrează la de meseria mea de agronom, nu mai am se minunează de cartofii cu vreji sănătoşi elevii, eram îndemnaţi şi de alte activităţi:
introducerea acestuia şi în satele Romoşel timp de casă, de familie. Dar am mulţumirea şi curaţi. culegeam frunze de dud şi hrăneam
şi Vaidei. Am început lucrările la drumul că fac ceva pentru comunitate, pentru cei - Da, iacă, credeam că mer şi de viermii de mătase. Da, bine că ne-am
Vaidei - Pişchinţi. S-au reparat şcolile şi care m-au ales în fruntea lor. Dacă îi văd pe gândacii ăştia afurisiţi nu mai scap. Mă scăpat de Colorado, dacă ne-om fi scăpat,
căminul cultural din comună. Avem de aceşti oameni m ulţumiţi, sunt şi eu minunez, dragă Domnule, de ce văd. în că, noi, pe vremea aceea tot îi chemam să
asemenea proiecte în derulare pentru mulţumit, bogat sufleteşte. vină americanii. Parcă americanii ne-au
anul ăsta nu sunt nici gândaci şi nici mană. adus Colorado. Zic şi eu ce-am auzit. Dacă
PARLAM EN TU L PAMFLETELE TRANZIŢIEI E semn bun de la Dumnezeu că ne scapă greşesc să fiu iertată... Miron ŢIC
M IT O L O G IE PO LITICA de aceste gângănii urâte. Mai demult.
S T R Ă Z II - urmare din pag. 1 -
Vocaţia de Terminator l-a propulsat pe LEAGĂNUL PĂDURENILOR CRONICĂ AMARĂŞTEANULW
- urmare din pag. 1 - România, o fregată în derivă TOTUL E DE VÂNZARE
• La sfârşitul săptămânii trecute, la Deva, marinarul de cursă lungă în fruntea Partidei - urmare din pag. 1 - (INCLUSIV SECURITATEA
pe platoul din faţa Casei de cultură, s-a Demolatorilor (PD) printr-o lovitură dată Din echipaj fac parte şi eu, cu românii de rând,
desfăşurat Târgul Meşterilor Populari din la mir liderului naţional în fluide - Petre noi tragem la rame pentru a redresa şi a pune pe NAŢIONALĂ) j
toată ţara. Gama variată de produse şi Roman -, care îşi pierduse capul din pricina linia de plutire fregata, dar comandanrui se ceartă — urmare din pag. 1 —
preţurile acceptabile au atras un număr mare sindromului de grandoare, care îi întunecase cu secundul, cu mecanicul şef cu timonierii, cu cei LV. asemenea :r.d: »id pericu­
de vizitatori în toate cele trei zile de culoare minţile şi îl transferase din lumea reală în ce fac de cart şi nu bagă de seamă că echir_’ui o los. apa: ir. s are ae libertate,
şi măiestrie a creatorilor de frumos din cea imaginară. Compresele pe care i le-a duce din ce în ce mai greu. întreb! Oare n~ V e^te poete rn câr.r să atenteze la
judeţele: Hunedoara, Suceava, Vâlcea, pus Traian Băsescu l-a adus la poziţia iniţială frica de o răscoală a echipajului care din pur: de lioenaiea ş: -tara p~.căruia dintre
Harghita, Covasna, Sibiu, Teleorman etc. de profesor universitar în fluide, este drept vedere numeric este mult mai mare!' Consider că cetăterr iL~_ r . ,aer.: ti este un
• Prin sentinţă judecătorească, câţiva şefi cu ceva avere dobândită în perioada în care nu. De ce? Pentru că echipajul -u-u a_'e> c :zducă:-- perlac’ pec~a securtctiea naţio­
de servicii din cadrul Primăriei Petroşani - era cel mai frumos şi mai iubit de fetele de în 2004. E: <ur: puţin: dar r-icVc. sur.: ‘-a— au cu nală S- :rcnr pentru milioane
cât şi edilul şef. sunt obligaţi să plătească la AP AC A. Tot aşa a scăpat şi de Theodcr gărzi de corr şi -a o s o c i r*:<: îreca eemur c _ - a a re r r 'i r 'ir re ::r_ : a să nu
întregul prejudiciu creat de proprietarii de Stolo) an, pe care l-a plimbat prin ţară în înglodai în dacocia. cave. rx c z a e esc 2' n are a vrrreasci i-iu râse znsxni din
cabane şi terenuri din Masivul Parâng rum .nfemal in campania e.ectoraiă până Şu & e c a . . .: -• .creNC mcc ne nzr:*m m . r e o r . .. acre J -a u
bugetului local, prin r»eachitarea pentru când omul a căzut epuizai suc masa ş* t-a ir c n r - 'v n . Ia esae eră. ăi- re —;c.;e em ne ipimr" s,i «cele re n na. Pentru
ultimii cinci ani a revedemeior. luat locul, mai ales cupă ce dâiese cu capsri : -~e.i ol - i i i es:e evident
• De necrezut, dar adevărat. Aproape 200 de o uşă din sttciâ pe care n-a vizrat-c. r i ne t ar r ă r îrtr-o sock-
preocupat f;-r.c de prcrrta-: im penar. :ă
dintre cei aproximativ 1000 de profesori Fenomenul se repetă în variante aprcp;a:e a.e - tare :r : e — i-săvie este
care au susţinut examenul de titularizare în şi la alte partide, căci poziţia temporară pe r* r._ă. ir. rare :::ai este de
unităţile şcolare din judeţ, au obţinut note care o ocupă liderii le asigură o vizibilitate -r.rar; - :s: . securitatea
sub 5, niciunul dintre aceştia neluând nota relativă pe termen scurt, după care dispar zilnice apărând pe c-'-mardar.a re -ac-oa cârc r-ct noastră a tuturor. Ni s-a mai
maximă 10. îngrijorător pare a fi numărul dovedit încă o dată (dacă mai
în anonimat sau în lumea afacerilor. Cei am tnmis iaumc-râ aleşi: r.->u: rar-^re-‘ar cere
mare de note între 1 şi 5. căzuţi în dizgraţie nu mai au capacitatea să sunt neglijaţi. n„ au ir.fem :: !e ia rece re cceea era nevoie) că instituţiile statului
• Ministrul Gheorghe Barbu a primit re­ recupereze acest handicap. Cine a mai auzit îşi permit de a iua decizi: r.er-op-.are c_r: erei şi onorabilitatea lor sunt vorbe,
cent Diploma de „Cetăţean de onoare” al de foştii lideri ai unor partide ca Victor nave. Parlamentul este pnma putere ir '*_i: E.. con­ goale şi că trăim într-o perma-^|^
comunei Vălişoara, graţie sprijinului acordat Surdu, Theodor Meleşcanu, Valeriu Stoica, form constituţiei aşa cum noi air. verat-o poate nentă m inciună. Ni s-a mai
acestei localităţi. Nicolae Manolescu, Radu Câmpeanu, Vic­ readuce la plutire nava. am zis poate, dar mi ştiu dovedit încă o dată că pentru
• în dorinţa recalculării unor pensii, până tor Ciorbea, Emil Constantinescu, Dinu dacă şi vrea. Parlamentul are la îndemână n_ate aceşti lacomi nu există nici o
în prezent s-au depus la C.J.P. Hunedoara limită când e vorba să-şi umple
Patriciu (cu excepţia prezenţei lui la Parchet) pârghiile numai să vrea să le folosească aer r.â :em
peste 32.500 de adeverinţe cu salariile şi buzunarul. Afirmă domnii de la
Radu Vasile, Simirad, Vasile Lupu, Mircea să nu fie şi aici grupuri cu interese diferite. c„ cate
sporurile de care au beneficiat pe perioada Ciumata, Niculescu - ACR, Mânzatu ş.a. , că noi i-am ales să ne apere de biciul bogătariior SRI (şi alte sevicii secrete) că nu
cât au fost angajaţi solicitanţii. Peste 31.000 care s-au încumetat să-şi facă partide ori care nu se mai satură adunând a\eri. asuprind era de com petenţa lor să-l
de adeverinţe au fost soluţionate. aripi dizidente, în care visau să-şi trăiască propriul popor (echipaj). Nu văd nici în viitor ca supravegheze, atunci care-or fi
• Controalele efectuate de inspectorii
veşnicia politică, urmând să fie ridicaţi even­ aleşii să propună şi să voteze legi noi pentrj a apăra competenţele dacă un terorist
I.T.M. Hunedoara s-au finalizat cu sancţiuni tual pe vreun soclu în postumitate şi plantaţi interesele noastre. Democraţie nu ir.seam.nă periculos nu intră în sfera lor de
contravenţionale ce depăşeau valoarea de într-un sens giratoriu spre aducere aminte, exploatarea omului de către om, cu acec o ogar de activitate? Vedeţi stimaţi amă-
500 000 lei. ___________________ __ răşteni ce „poate corupţia gene­
extirpare se mândrea vechea clasă muncitorească
doamne, nu e acolo, un sandviş, se preface care pe bune, a eliminat nu în totalitate dar trei ralizată”? De dragul arginţilor,
PICĂTURA DE VENIN SI... că notează de parcă stenografiază şi prinde sferturi da, au fost trei clase sociale dar. cea de aceşti jefuitori de ţară, scot pe
LINGURIŢA DE MIERE a roade precum o şoricioaică: cronţ, cronţ, mijloc a fost cea mai numeroasă. Diferenţa dintre tarabă (spre vânzare în folos
gâl, gâl. încă o conferinţă de presă şi, pe capitalism şi socialism este una: „Bătaia". în so­ propriu) securiatea naţională.
ziua de azi, in-suliţa şi-a asigurat hrana şi
FURSECARII (Pamflet) cialism dacă nu te ţineai de lucru te bateau la palme Vedeţi de ce trebuie găsite forţe
silueta. De acum tot aşa şi în curând va să
- urmare din pag. 1 - arate ca şorlina (uliu păsărar), idealul de şi la tălpi, te închideau pentru trei luni. apoi te politice capabile să lupte „pe
Iată cum, datorită lor, se poate îmbogăţi ziaristă pentru condeiele hunedorene. Aşa trimitea la lucru, acum bătaia este la burtă, nu lucrezi, bune” împotriva corupţiei? însă
vocabularul engletizat al limbii române: de se face că, întâlnindu-le, în mici haite, (sunt nu mănânci dacă vrei să lucrezi nu ai unde. pentru singura forţă curată din punct de jl
la substantivul „fursec” se ajunge la mult prea importante ca să circule solo), îţi că mai marii noştri au distrus obiectul muncii. Rog vedere al corupţiei, s u n te p ^
„fursecăriţe, a furseca, fursecăreală”. Din vine să le întrebi, în loc de salut: „Mai Parlamentul să-şi intre în atribuţii şi ce nu face bine dumneavoastră, stimaţi amărăş-
păcate şi cuvântul de bază e o făcătură, un fursecaţi, mai fursecaţi?” sau „Mai şorliniţi, poporului să fie eliminat. Nu vă apăraţi interesele, teni (cine dă şpagă să corupă un
împrumut din franceză, unde „fursec” mai şorliniţi?”. ci pe ale poporului. Să vă ajute Dumnezeu. sărac?).
denumeşte prăjiturile mici şi uscate, având banalizează. Oroarea ne massifică, dar~J
forme variate. [" S o c ie ta te a c iv ilă - salt de la aşa-zisul „sat planetar”(vezi Ald- altfel. Avem libertate' Dar ce libertate au I
.Hursecarea”, adică hrănirea cu fursecuri, LIBERTATEA DE A FI LIBER, SAU rin Toffler), la „satzul interconectat”: orice cei ce ne-o administrează, după reţete, |
se face după un anume ceremonial. Pe CURCUBEUL DIN NOROI? se petrece undeva, în aproape instantaneul reetinguri şi alte cele care ne fac să răsucim |
mesele sălilor de conferinţe te întâmpină ' ~ urmare din pag. 1 - clipei, poate fi văzut de oricine, oriunde limba-n cerul gurii, cum după invazia
farfurioare cu fursecuri, înconjurate de I Nu e rostul meu de a face teozofic, dar există televizor, captând imaginea „on line". slavilor în spaţiul în răspăr după retragerea'
sticloaie'le de citrice. Fursecăria îşi aşază | e o legătură între afirmaţia mea şi subiectul Sateliţii sunt ochii „exoftalmici” ai planetei, Aureliană, ne-o răsuceau bogomilicii şi |
tacticos şi acaparativ poşetoiul pe scaunul . acestui articol. aşa cum telescopul Hubble, holbat spre chirilicii ori Asăneştii aşa zisului stat Rom-1
alăturat, prevenitiv, pentru a dispune „de Trăim să vedem prin televiziune, galaxii... Bulgar a lui Ioniţâ Assan (Hassan ?) ... .
tot tacâmul”, face botic de blazată, ia un I interconectaţi, deja globalizaţi, mutaţia în Vedem şi nu ne credem ochilor? Vedem (va urma) ■
fursec, strâmbă din năsuc, fiindcă, vezi şi - vrem ori ba, - credem. Oroarea se
ra
Q j / y j C /^ ^ 4 S" T R Ă — Z i a r u l c a r e s c r c s j p c c t ă ş i