Page 4 - Calauza_2007_883

Pag. 4 Călăuza noastră nr. 883

să inspire un sentiment de mândrie legat de secole şi care astăzi a devenit făţiş şi
MARELE COM PLOT-MONOiALiZAREA
de patrimoniul naţional cu marile reali­ agresiv. în privinţa Europei Unite patru
EST-VEST, INTRE TRADIŢIE zări ale trecutului în domeniul artei, fenom ene am eninţă suveranitatea şi
arhitecturii, religiei, filosofiei, limbii şi independenţa socio-economică:
ŞI MODERNITATE literaturii; 2) să manifeste neîncredere 1) Dependenţa economică datorată
faţă de culturile străine, de modul de exploatării sistematice de către ţările
Ideea unei identităţi culturale este suveranitate şi independenţă nu sunt în viaţă şi atitudinile lor. Să ne amintim că bogate, care le folosesc ca furnizoare de
aberantă. Unele trăsături ale ţărilor primejdie, nu simte nici nevoia să-şi ungurii i-au găsit pe secui în Câmpia m aterii prim e ieftine şi debuşeuri
ortodoxe sunt socotite ca prejudiciante întărească unitatea culturala. Elementele Panonică la venirea lor, i-au transformat avantajoase pentru vânzarea produselor
pentru dezvoltare. Ba chiar orto­ culturale, mergând de la limbă (care în defrişători de păduri, în grăniceri şi finite (este şi cazul României);
doxism ul a fost calificat „greutate deţine cel mai înalt grad de inflama- oşteni de ocazie; şi i-a asociat în trium­ 2) Scumpirea informaţiei şi a cunoş­
moartă pentru dezvoltare”. Critici inepte bilitate), până la religie sudează colec­ viratul împotriva românilor majoritari în tinţelor tehnice, care dezavantajează
şi băţoase au fost formulate yiazavi de tivităţile în lupta pentru independenţa lor A rdeal, apoi i-a folosit ca m asă de ţările sărace;
folosirea limbii naţionale în administraţie politică, economică şi culturală. Nu este m anevră revizionistă, deşi până mai 3) Hemoragia de competenţe datorită
şi educaţie, de obiceiuri şi tradiţii, până cazul, zicem noi, minorităţii etnice a ieri-alaltăieri secuii participau la recen­ căreia ţările din Est pierd masiv elita
şi de costum ul naţional. D iferenţele secuilor din Ardeal, care are ca limbă săminte separat de unguri. Da, reven­ mâinii de lucru, care a presupus investiţii
culturale se traduc prin atitudini şi de împrumut maghiara, ca origine, un dicarea identităţii culturale este expresia enorm e (noi am pierdut deja vreo 2
aspiraţii care nu admit o lume unifor­ trib al hunilor, secuii, ca zestre culturală, naturală şi legitimă a unui grup ame­ milioane de calificaţi şi supercaiificaţi);
mizată. Revendicarea identităţii cultu­ pe cea a romanilor precum şi mai multe ninţat cu dispariţia sau să devină 4) Impactul mass-mediei care, axată
rale a fost dintotdeauna reacţia deli­ religii. dependent în urm a unei concurenţe pe divertisment, promovează materiale
berată a unui grup um an am eninţat Ca să-ţi poţi revendica identitatea inegale. Numai că secuii, ca minoritate străine de valorile culturale naţionale
cu dispariţia sau cu subordonarea, culturală trebuie să dovedeşti cu propriul etnică sunt ameninţaţi cu absorţia, cu (atitudine reticentă a Belorusiei ar fi un
consideră Francis Dessart. In schimb o tău patrimoniu cultural, cu normele şi pierderea identităţii nu de către români, bun exemplu pentru noi).
ţara, să zicem G erm ania, a cărei valorile sale, urmărind două efecte: 1} ci de către unguri, proces care durează Gligor HAŞA

înţelepciune citind-o. Devenim
FLORILE ÎNCÂNTĂ OCHII SI CĂRŢILE INIMILE, mai bogaţi. MORALITATEA
LAOLALTĂ DAU MĂSURA FRUMUSEŢII Tot aici şi-a lansat volumul CRUCIFICATA PE ALTARELE- ECRANELE TELEVIZIUNILOR
V de versuri „Credinţă şi iu­
Graţie sponsorului Liliana Ţolaş Consilier bire” Măria Fartuşnic, încântând privirile partici­ - urmare din nr. 882 -
judeţean PSD, pensionarele şi fem eile din pantelor şi cu o expoziţie de pictură pe teme Noi cei mulţi şi cinstiţi ne-am tarii îşi votează salarii exorbi-
Hunedoara, cu prilejul zilei de 8 Martie şi-au dat religioase, portretistică şi floncolă. S-a creat
săturat de câtă politică ni se bagă tante, bugete proprii paflamenta-
întâlnire la Clubul Pensionarilor, patronat de sentim entul că şi Dumnezeu este prezent la
pe gât prin toate mijloacele - mai rilor din contribuţia şi impozi-
CARP. această minunată alăturare.
rău ca-n „epoca de aur” - de către tele impuse poporului,
Evenim entul a fost marcat de frum useţea Cartea este prefaţată de părintele protopop
aceia care, după evenimentele Mai nou multele partide pe
programului în care femeilor din Clubul Femina, Miron Stencoane, care o recomandă'cu căldură
din 1989, prin diferite mijloace care le avem (parcă e nevoie de
li s-au alăturat florile, cărţile şi o minunată şi arată că „preţuiesc cultura, mă înclin artei,
au acaparat puterea politică atâtea partide şi atâţia lideri!) se
expoziţie de pictură, icoane cu scene biblice. citesc poezia, savurez pictura conştient fiind că
şi economică, îmbogăţindu-se ceartă ca la uşa cortului între ele
Cu această ocazie, scriitoarea hunedoreană aceste valori estetice contribuie în mod direct la
peste noapte, falimentând toată şi între ei şi nu ştiu care sunt mai
Raisa Boiangiu şi-a lansat romanul „Splendorile o viaţă morală”.
economia pentru a o cumpăra deştepţi, mai loiali, mai cinstiţi,
agoniei” editat de Editura „Călăuza v.b.” Cartea este ilustrată cu icoane pictate de apoi pe preţ de nimic, ajungând cu promisiuni enorme pentru
Este o carte, într-un fel, autobiografică, scrisă autoare, dându-ne senzaţia că Dumnezeu însuşi capitaliştii şi bogaţii ţării. Şi-au alegători până ajung în parla-
cu dragoste pentru cei din jur în care ne regăsim i-a dictat frumoasele versuri pornite din adâncul format partide, societăţi cu ment, la putere, la conducere
cu toţii, trăind viaţa aşa cum ne-a hărăzit-o inimii. Şi prin sim plitatea lor, ne apropie de capitaluri de miliarde, acţionari (sprijiniţi să ajungă acolo sus do
destinul dar, şi cum, am avut înţelepciunea să Dumnezeu şi ne trezeşte „sufletul de realitate” în mai multe societăţi. Cei aleşi . alegători, nu că ar îî cei mai deş-
ne-o autocreem. cum spune părintele Stencoane. de noi pentru a veghea la o bună tepţi, ci că soarta i-a favorizat)
Este experienţa unei profesoare care a Participarea doam nejor de la B iblioteca orânduire a societăţii noastre, îşi şi ajunşi uită tot, promisiunile
contribuit la formarea şi pregătirea de viaţă a zeci Municipală, Herban M., Trofin Mariana, Boldor fac legi pentru ei, pentru apărarea devin minciuni, dar ei merg mai
de generaţii de tineri şi care, acum, ne-o Gabriela şi Cârlan Irina au dat un plus de greutate bunurilor acumulate prin frustra- departe. Oare până când???
împărtăşeşte tuturor „că a schimba ceva nu e acestui eveniment cultural. rea poporului de jos, parlamen- Liviu MIRCEA
totul şi desigur, nici numai cuvântul nu-i destul” Şi ca să sărbătorească taraful Clubului
A sociaţia pen tru Inform are Acvila României poartă pe cap
- spune autoarea. Sugcrându-ne că trebuie Pensionarilor, condus de renumitul acordeonist
adăugată, multă muncă, profesoara Aga Doina Gheorghe Aramă împreună cu soliştii vocali d esp re R egatu l R om âniei Coroana de Oţel, însem nul
Independenţei şi al Suveranităţii
a vorbit la superlativ despre personalitatea Sigismund Muntean şi Ghile Mărioara, au dat depline ale României, cucerite în
acestei distinse şi talentate scriitoare: Raisa frâu liber distracţiei', dansului şi cântecului. ACVILA timpul domniei Regelui Carol I.
Boiangiu, ale cărei cărţi sunt pilde de viaţă şi Constantin GRECI]
ÎNCORONATĂ Turnată din ţeava unui tun tur­
ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A Rom ânia şi poporul român, cesc, capturat în războiul din
precum şi pe toate celelalte Din cele mai vechi scrieri*, 1877, Coroana este simbolul
VETERANILOR DE RĂZBOI - simbolul coroanei îi conferă o Independenţei obţinute prin
popoare, neamuri, limbi, rase şi
semnificaţie eminentă: ea in- luptă. Crucea de deasupra coroa-
FILIALA JUDEŢULUI HUNEDOARA religii ale lum ii şi să le dea
clude nu numai valorile capului, nei este crucea decoraţiei „Tre-
SE PREZINTĂ înţelepciunea, voinţa şi puterea
să scoată războaiele din viaţa eulme a trupului omenesc, ci şi cerea Dunării”,
- urmare din nr. 882 - ale adevărului şi dreptăţii. oamenilor, ca omenirea să tră­ valorile a ceea ce se află mai A bsolut toate fostele ţări
Stimaţi contem porani, vă ' Socotim că această luptă iască în pace, înţelegere, priete­ presus de cap, un dar venit de comuniste (inclusiv Rusia) au
încredinţăm dumneavoastră şi dreaptă şi nobilă pentru neam şi nie şi dragoste, căci dacă dragos­ sus. Se marchează astfel carac- revenit, după 1989, la stemele
urmaşilor - urmaşilor dumnea­ pentru ţară trebuie dusă fără te nu e, nimic nu e! terul transcendent ai unei îm- anterioare, cu coroana la locul
voastră mesajul sacru de a con­ complexe, fără sincope,şi timo- în încheiere, cu privire la pliniri. Forma circulară indică ei, chiar dacă sunt republici,
tinua lupta dreaptă pentru reîn- nări, cu hotărârea, curajul şi starea de spirit a românilor de perfecţiunea şi participarea la România a rămas singura ţară
tregirea Rom âniei şi pentru dem nitatea ce ni le conferă dincolo de Prut, vă rugăm natura cerească, al cărei simbol care a adoptat o stema deca-
libertatea întregului popor ro­ onestitatea vieţii istorice parcur­ reflectaţi cu sinceritate doar la este cercul. Ea uneşte ceea ce pitată. Nici o altă naţie creştină
mân - nu cu armele războiului - să de poporul român între cele­ versurile din prim a strofă a este dedesubt cu ceea ce este din fostul lagăr socialist nu a avut
ci cu armele păcii, ale înţelep­ lalte neamuri ale Pământului. poeziei „treci inim ă Prutul”, deasupra şi separă terestrul de curajul să-şi reteze coroana din
ciunii, inteligenţei, ale istoriei, Dumnezeu să binecuvânteze scrisă de Lidia Constantinescu: ceresc, umanul de divin. Cd- stemă, altfel spus, una din căile
roana exprimă întotdeauna ideea de comunicare cu divinitatea,
„Treci inimă Prutul,
SC CASIAN CASICOM SRL de înălţare, de putere, de ilumi- Simbolurile sunt parte vizibilă a
Treci clipă hotarul,
A Destramă urâtul nare. Este un semn al puterii şi invizibilului. Adevărata putere
al luminii. Este sensul simbolic stă în respectul şi culti varea lor.
Ce arde ca jarul.”
(Administrator Caşian Mihonesc) al codanei christice. A nu preţui simbolul - sacru - al
(A ceastă poezie a fost
O F E R Ă publicată în revista ^România M ateria coroanei, vegetală coroanei de pe capul acvilei din
Ia cele mai rezonabile preţuri prin SI ÎPERM ARKETU1 > DIN Eroică” nr. 1/30, Serie nouă, sau minerală, precizează natura stema României înseamnă a-ţi
PIAŢA OBOR, o gamă variată de produse alimentare şi industriale iulie 2006, Bucureşti, pe pagina actului eroic săvârşit şi pe cea a submina puterea ca naţie, din
recompensei divine atribuite, proprie voinţă, Vrem acest
exterioară a copefîbi a doua) Demnitate, putere, acces la for- lucru?! Marilena ROTARU
complex găsiţi într-o servire ireproşabilă, cele mai tradiţionale Dum itru SU SAN - P reşe­
* Jean Chevalier, Alain
mâncăruri româneşti şi italiene, de un copios aparte, băuturi şi dinte; Nicu BLĂGNICEANU - ţele superioare, suveranitate ab- Gheerbrandt - D icţionar de
solută. Sunt sensurile cuprinse
răcoritoare. Se pot organiza mese festive, nunţi, botezuri şi zile Secretar; Rom an CRAINIC -
onomastice pentru copii. Contabil în imaginea coroanei. sim boluri, Editura Artemis,
în stema Regatului Român. Bucureşti, 1994.
( l / . t U Z St t — Z i a r u l c a r e s & r & s j p & c t ă ş i v ă r & s j y & c t i z !