Page 8 - Calauza_2007_883
P. 8

Pag.8                                                                                                              Călăuza noastră nr. 883

                 TOATE SUNT VORBE GOALE                                                    NU  TA!ATI PADUREA                          folosite  pentru  elaborarea
                                                                                                                                       m aterialelor  şi  alcătuirea
                      (DL  ŢINU NĂNDREANU REVINE!                                                 C A N  CODRU                         identităţii  vizuale  şi  verbale
                                                                                                                                       a  campaniei.
         -   urmare din  nr.  882 -  ceri,  dar  Dna  M acovei  pentru  oi,  ori  autostrăzi   în  organizarea  Agenţiei  de  m oni­  „Oriunde  e  un  arbore  e  mai  multă
           Noi suntem obişnuiţi cu  nefiind  angajat  în  vreun  pentru  m aşini  şi  numai   torizare  a  presei  (Aşezământul  cultural  omenie”,  a fost tema pe marginea căreia
        necazurile,  am  trecut  prin  partid  politic,  nimeni  nu  după  aceasta  să  interzică.  Academia  Caţavencu)  în  parteneri at  cu  au  vorbit profesor  Alexandru  Lupu,  pre­
        situaţii mai dificile, după al  i-a  luat  apărarea.  Noul  Cod  fiscal  ce   C.N .R.  pentru  drepturile  copilului,  şedintele  comisiei  de  organizare,  Gelu
        doilea  război  am  fost  să­  Iată,  doar  trei  exemple  apără?  Interesele  marilor   ACES  şi  ICAS,  aula  Colegiului  Eco­  Coţolan,  preşedintele  sindicatului  de  la
        raci,  în  anii  ’4 6-’47  nu  de  legi  care  sunt  împotri­  producători  de  alcool  din   nomic  „Emanuil  Gojdu”  Hunedoara  a  Ocolul  Silvic  Hunedoara,  !t.  col.  Ştefan
        aveam  pâine,  numai  mălai  va intereselor  marii  majo­  cereale  în  detrim entul   fost  locaţia  unde  cu  sprijinul  primăriei  Zoran  de  la  Inspectoratul judeţean  pen­
        şi  apoi  din  ’49  când  am  rităţi a populaţiei:  1) Legea  micilor  producători  parti­  s-a  desfăşurat  sub  genericul  „Nu  tăia  tru situaţii de urgenţe şi politologul Mihai
        început  ucenicia la  Uzine­  referitoare  la  com ercia­  culari  de  ţuică.  Se  ajunge   pădurea  ca-n  codru”  un  concurs  pe  trei  Dinu  preşedintele  Fundaţiei  m uncii
                                                                  __ ______________  secţiuni:  pictură,  caricatură-grafică  şi
        le  de  Fier  Hunedoara  am  lizarea produselor  din  car­  la  o  situaţie  absurdă  cu                            Hunedoara-Deva.
                                                           noile  dări,  se  merge  până  I  sloganuri-  texte-epigrame  şi  la  care  au   înmânârea  de  diplome  şi  premii  în
        primit de  toate,  atât  hrană  ne,  brânzeturi  provenite
        cât şi îmbrăcăminte şi pro­  din  gospodăria  ţărănească;  acolo  încât  ţăranul  îşi  I  participat aproape  100  de concurenţi  din  obiecte,  vernisajul expoziţiei  cu lucrările
        duse  de  igienă,  la internat  2)  Noul  cod  fiscal  şi  mă-'   cum pără  propria  ţuică.  I  grădiniţe  cât  şi  din  ciclurile  primar  şi  prezentate  Ia  concurs  şi  ineditele  mo­
        fiind. Ce primesc acum co­  şurile  ce  se  iau în  ceea  ce   Mai  ţine  cont  cineva  că  I  gimnazial,  cu  rem arcă  pentru  şcolile  mente -  poetic  şi  folcloric -  ca de  altfel
        pilaşii?  Eram  700 de elevi  priveşte  producerea  ţuicii;  acele  fructe  sunt  dintr-o  |  generale Teliuc,  nr.5, 6,  7,  8,  9, Colegiul  invitaţia ca în  lunile  martie  şi  octombrie
        după  război  şi  asta  era  3)  Legea  circulaţiei  care   livadă  particulară,  care  a  |  Ec.  "Emanuil  Gojdu  ,  primară  Cinciş  să  se  organizeze  acţiuni  de  plantare  de
                                                           trebuit  să  fie  plantată,  | Cerna,  grădiniţele  nr.  4,  6,  7  şi  Piticot.  puieţi, oferirea de dulciuri  şi  sucuri tutu­
        atunci când ţara noastră plă­  opreşte  căruţele  să circule   îngrijită  şi-apoi  fructele  i  Pertener  media^  fiind  săptăm ânalul  ror participanţilor  (iniţiativă  ce  a  aparţi­
        tea  importante  despăgu­  pe  anumite  şosele  înainte
        biri  de  război  URSS-ului.  de  a  asigura  alte  drumuri   culese  şi  până  Să  ajungă  i  «Călăuza  Noastră  .  nut directorului adjunct al unităţii şcolare
           Am  rămas  surprins  de  pentru aceste vehicule. Cei  ţuică tot acest proces a fost   Scopul întrecerii la care sunt antrenaţi  gazdă,  Giurca  Ileana)  au  întregit -  după
        înverşunarea  duşmănoasă  care  au  negociat  cu  UE  posibil  pentru  că  ţăranul  a   şi  elevi  din judeţele  Dâmboviţa,  Argeş,  cum  remarcă  profesor  Liliana  Galea  -
        a  preşedintelui  PSD  Mir-  pentru  România  parcă  au  muncit?  Nici  dictatura  lui   Bucureşti,  Brăila,  Oradea  şi  Olt  fiind  reuşita unei activităţi ce a condus la con­
        cea  Geoană împotriva  mi-  căzut de pe altă planetă. Să  Ceauşescu nu a fost atât de   im plicarea  directă  a  copiilor  în  pro­  ştientizarea  privind  importanţa  pădurii
        niştrei  Monica  Macovei.  ne gândim  numai  la  trans-  drastică cu ţăranii din zona   blematica  pădurii,  a întreţinerii,  conser-  în  viaţa  fiecăruia  dintre  noi,  pentru  co­
        Eu  cred  că  doar  tenacita­  humanţa  oilor  şi  la  ce  ar  noastră  când  a  fost  vorba  varii  şi  p ro tejam   acesteia,  acţiunea  munitate, nu de alta, dar „a sădi un copac
        tea acestei femei  de a face  însemna  să  plimbi  oile  cu   de palincă.   (va urma)  I  făcând  parte  dintr-un  proiect  finanţat  de  şi  a  proteja  un  arbore  bătrân  constituie
        ceva pentru  a stopa corup-  un  camion  pe  versanţii  Ţinu  NĂNDREANU  j  UE,  cele  mai  valoroase  lucrări  fiind  semn de civilizaţie.”   lonVLAD
        ţia  i-a  deranjat  pe  paria-  m unţilor.  De  ce  nu  au                                                                în  stat”  sunt  acaparate  de  bogaţi,
                                                           DESERTUL-UN LOC SPECTACULOS            CRONICA AMARAŞTEANULUI
        mentarii  implicaţi  în  afa-  făcut drumuri  speciale  ori                                                               şi  drept consecinţă  ei  guvernează
                                                                                                                                  de  17  ani  doar  în  interesul  bo­
                        ICOANA                                 MARELE  BAZIN                      Săraci! vi se pregăteşte        gaţilor  şi  interesul  lor  este:  „ a c a ţ

            îi întâlneşti în drumurile tale zilnice, la tot pasul. îşi   Este  o  regiune  mare,  aridă  de  tip   o nouă cacialma:   parează  cât  mai  multă  avere,  nu
                                                                                                                                  contează  prin  ce  mijloace.”
         târâie  trupurile  slăbite  de  muncă  şi "boli  pe  la  uşile   deşertic  numită  uneori  şi  deşerErece,   VOTUL  UNINOMINAL  Cele  mai  multe  averi  (şi  cele
         primăriilor.  Sau  pe  la  taxe  şi  impozite.  Stau  la  rând   situată  în  vestul  Statelor  Unite  ale               mai  mari)  sunt  obţinute  prin  acte
         ceasuri  întregi  la  economate sau  se târguiesc  minute   Amerieii.  Deşi  este  un  bazin  de captare  a   Spuneam  într-un  articol  pu-   de  corupţie  (devalizarea  băncilor,
         bune pentru 2-3  kg de cartofi. Din cei mărunţi, că sunt   apelor, această imensă regiune aridă nu are  ,  blicat  tot  la  această  rubrică  privatizări  frauduloase  pe preţ de
                                                                               „
         mai  ieftini.  Bătrânii  noştri,  icoane vii.  îi afli  uneori  cu   ieşire  la mare.  Această zonă se întinde pe   (24.03.2006):  „Săracii  din  Ro-  nimic şi şpagă mare, firme căpuşă,
                                                                                                        __ ______j-___ -  •__ -  j-
                                                                     CHAAAA
                                                          ^
                                                                                 ^
         privirea spălăcită şi  ochii  umezi  ţintind zările.  Privesc   o  suprafaţă 500-000 kmp şi  cuprinde  cea   mânia sunt crunt discriminaţi  din   „Caritas” şi fratele lui mai deştept
         spre  nicăieri.  Dezorientaţi,  speriaţi  de ce  se întâmplă  mai mare parte a statului Nevada, mai bine  j  punct  de  vedere politic  (singurul   FNI etc). Pentru a se înţelege mai
         în jurul  lor, îşi  fac cruce spunând,  apără Doamne!  de jumătate din  suprafaţa statului  Utah  şi  |  lor drept  politic  este  acela că  au   bine  că  toate  actualele  partide
            Mamele  şi  taţii  ce  ne-au  legănat  şi  crescut,   zone  semnificative  ale statelor California,  j  dreptul  să-i  voteze  pe  bogaţi)  ei   (PSD, PD, PNL, UDMR, PNŢCD,
         învăţătorii  ce  ne-au  pus condeiul  în  mână,  bunicile  şi   Idaho,  Oregon,  Wyoming.  De  asemenea  •  nu  au  reprezentanţi  în  posturile
                                                                                                                                  PRM) ar putea fuziona să formeze
         bunicii  ce  ne  spuneau  poveşti cu  zmei  şi  zâne -   iată   este regiunea cea mai  puţin  locuită.   I  de decizie nici în primării,  nici în
                                                                                                                                  Partidul  Bogaţilor  (aceste  partide
         icoanele vii  ale unor timpuri  apuse.  Ei,  nu  mai plâng.   Legendară,  dar  fără  sem nificaţia  I  prefecturi,  nici  în  parlament,  nici   nu sunt unele la putere şi  altele în
         Au încetat de mult să plângă.  Uitaţi-vă  la ei!  Sunt cei   deşerturilor  descrise  până  acum,  acest  |  în  guvern  şi  nici în justiţie”,  deci   opoziţie, ca-ntr-o veritabilă demo­
         din „Rugă pentru părinţi” a lui A. Păunescu. Le tremură   deşert  se  leagă  de  civilizaţia  vechilor  |  săracii  nu  sunt  „putere  în  stat”.   craţie),  vă  reamintesc  faptul  că
         m âinile  şi  bărbiile  când  îşi  scot  mărunţişul  din   indieni  pieile  roşii,  dar  mai  ales  de  j  Acesta-i  principalul  motiv  pentru   domnul  Patriciu,  importantă  per­
         buzunarele  hainelor  ponosite  şi  peticite.  Bruma  de   literatura  scrisă  după  cucerirea  şi  |  care ţara este guvernată (numai de   sonalitate din PNL,  sponsoriza (în
         pensie nu le permite de cele mai multe ori să-şi Cumpere   colonizarea acestei  ţări  de către europeni.   bogaţi)  împotriva  intereselor  şi   2004  când  nu  era  la  putere)  p a ţ
         nici  de  la  second-hand.  „Doamne,  Dumnezeule,  a   Civilizaţia celui mai puternic stat din lume,   nevoilor  Săracilor,  deşi  săracii   ridul  PSD,  care  era  la  guvernare
         ajuns pâinea neagră,  mai  scumpă decât cea albă!”.  Cu   SUA, a exploatat această zonă aţâţ turistic,   reprezintă 90% din populaţia ţării.   -   nu-i  evident  că  aceşti  super-
         mâna tremurândă, îmi întinse ceva bănuţi pentru pâinea   cât  şi  militar,  dar acolo unde  a fost cazul   Şi  asta  doar  pentru  simplul  fapt   bogaţi  „joacă  toţi  pe-o  mână”?
         oferită.  Un  uriaş  nod  mi  se  puse  în  gât.  Parcă  mă   s-au  creat  rezervaţii  spectaculoase.   că  săracii  nu  pot  ocupa  pe  listele   Peste un an şi ceva vor fi  din nou
         sufocam.  Bătrânei  nu-i  venea să creadă că în  acea zi,   Deşertul  este  străbătut de  autostrăzi  mari   electorale de partid, un loc eligibil,   alegeri  (dacă  nu  vor  fi  cumva
         pâinea nu o costase nici  un ban.  Avea lacrimi în  ochi.   ce  fac  legătura  între  estul  mărginit  de   ei  neavând  miliarde de  lei  pentru
         Nu  plângea.  Glasul  îi  tremura.  Abia  o înţelegeam  ce   oceanul  Atlantic  şi  vestul  mărginit  de   a  „cotiza”  pentru  un  asemenea   „anticipate”).  (va  urma)
         îmi  spunea,  cu  glas  stins  de  emoţie.  „Bodaproste,   oceanul Pacific.   Adriana LASCĂU  loc.  Aşa se face că toate „puterile
         omule!  Fie de  sufletul  celor morţi.  Dumnezeu,  bunul,                                                                            Prof.  Ioan  BACIU
         să te aîbă-n pază”. Parcă toată suferinţa lumii se aşezase                          grăiesc despre  omul  care  a fost  şi  va
                                                           S  c r i s o r i   i f e   /<   t                                    SISTEMUL DE GOSPODĂRIRE
         în  spinarea  mea.  Mă  transformasem  pentru  o  clipă,                            rămâne pentru totdeauna pentru mine.   A APELOR HUNEDOARA
         într-un  imens  munte de durere.                         c î l î t  o r /           Trăieşti veşnic în sufletul şi amintirea
           Cu ceva zile în urmă, mă aflam într-o farmacie. La                                noastră.                           COMUNICAT DE PRESĂ
         rând  pentru  o  „compensată”,  o  bătrânică  sprijinită   Răsfoind  „Călăuza nostră” nr.  880   Am  citit  cu  strângere  de  inimă   In  cadrul  acţiunii  de  igienizare a
         într-un  baston.  încerca  să explice  farmacistei,  că nu   la pagina 3 -  In  memoriam  -  Valeriu   poeziile  lui  Valeriu  Bârgău,  parcă   malurilor cursurilor de apă şi a lacurilor
         are cei 45 de lei necesari, ci doar 25 şi  să o aştepte cu   Bârgău  -  mărtirisesc sincer că la vede­  sim ţea  că  o  nenorocire  o  să  se   de  acumulare  „PĂSTRAŢI  APELE
         medicamentele că peste  3  zile  o să primească pensia:   rea  fotografiilor  reprezentându-1  pe   întâm ple  cât  de  curând.  Sunt  de   CURATE”,  iniţiată  de  AN „Apele
         „Am 200 lei pensie, am de unde să aduc banii”. înainte   ziaristul  Valeriu  Bârgău m-a cuprins   aceeaşi  părere  că  îi  respectaţi  şi  îi   Române” Bucureşti, personalul SGA
         să realizez ce se întâmplă, o doamnă se desprinde iute   o tristeţe  adâncă în  suflet.  Din  păcate   urmaţi  exemplul.  Aproape  o  viaţă  Deva  -  Formaţia  de  lucru  Cinciş,
         din  rând şi  apropiindu-se  de  farmacistă  îi  zise:  „Vă   şi  cu  mult  regret  amintirea dânsului   trăită alături de un om, cel care a fost  împreună cu cetăţeni ai Comunei Teliucu
         rog să eliberaţi toate medicamentele de pe reţetă. Suport   stăruie  vie.  Noi,  familia noastră  l-am   ziaristul Valeriu Bârgău, este de ajuns  Inferior, au participat săptămâna trecută
         eu  plata  lor” .  Apoi  întorcându-ae  către  bătrânică:   iubit şi  respectat pe marele om fără să  ca  să  te  obişnuieşti  cu  felul  compor­ la strângerea peturilor de pe malurile
         puneţi-vă banii în buzunar, o să primiţi medicamentele   îl  cunoaştem  personal.   tamentului lui în mod special cu fiinţa  lacului Cinciş. Astfel, în zona barajului
         şi  mergeţi  sănătoasă acasă.                       Crudul destin l-a luat de lângă noi   iubită şi  de  neînlocuit.  sunt depozitate, pentru a fi transportate,
           încerca  bătrâna  să  îngaime  nişte  vorbe  de   mult  prea  devreme,  mai  avea  încă   Sănătate multă  să vă dea Dumne­  câteva sute de saci cu peturi colectate doar
         mulţumire,  dar nu  reuşea.  Se  distingeau  doar  sunete   multe  de  oferit.  Pe  7  martie  îmi   zeu  tuturor  din  redacţie.  Rămâneţi   de pe o mică parte a perimetrului în care
         nearticulate. Priveam cu toţii la icoana celor două femei.   aminteam că era ziua lui. L-am şi sunat   ceea ce sunteţi, noi de aceea vă stimăm   este amplasat Iacul Cinciş. Acţiunea de
         Părea desprinsă dintre  paginile  unei  Biblii.  Cinste  ţie   ca  sa  îi  urez  „La  mulţi  ani”  sau  îi   şi respectăm pe toţi. Redacţia „Călău­  igienizare  va  continua  şi  în  această
        Creştine, că exişti! Mi-â fost teamă să  mă apropii şi să   scriam  câteva  rânduri  ca  să îl  felicit.   zei noastre” este efortul şi meritul tutu­  săptămână.  Detalii  despre  derularea
        întreb: cum  te  cheamă SAMARITEANCĂ? Mi-a fost   El  omul  cu  inimă  bună  ne-a  sfătuit,   ror,  în  desăvârşirea  publicaţiei.  Vă   acţiunii se pot primi de la d-nul inginer
                                                                                                                               Sergiu Costea, şef Formaţie de lucru
         teamă să nu  destram  vraja ce  ne cuprinsese pe toţi.   ne-a  ajutat  fără  să  ceară  nimic  în   mulţumim  frumos  că  sunteţi  de   Cinciş, telefon 0747 -490027.
        ______________       Constantin RUSU, Petroşani.  schimb  pentru  dânsul.  Faptele  lui  partea noastră.   Sara UZUN        D irector, ing.GrigorieBURJAN
               w      w *                                   •   w    '
   3   4   5   6   7   8   9