Page 4 - Calauza_2007_894
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuza noastră nr. 894

                                                                                     La  26  septem brie  1901  studenţii  Buşa,  Mihai  Frenţoniu.  Aron  Munteanu
     OAMENI Ş l FAPTE
                                                                                  George  Novacovici  şi  Ion  Scurtu  erau   şi  Mihai  Cârlea,  căluşari  din  Batiz,  au
                                                                                  urmăriţi,  apoi  pedepsiţi  cu  amendă  şi  fost  pedepsiţi  cu  amendă  şi  închisoare
               GOLGOTA TRICOLORULUI
                                                                                  închisoare  grea  pentru  că  au  depus  o  fiindcă  au  jucat  pe  străzile  Hunedoarei
                î n ţ i n u t u l h u n e d o a r e i                             coroană  de  flori  roş-galbene-albastre  Ia  Căluşerul  şi  Bătuta  încinşi  cu  brâie
                                                                                  morm ântul  Crăişorului.  în  mai  1903  tricolore.  în  acelaşi  an,  de  Crăciun,  Ion
            -  urmare din  tir.  893 -     popor. Ni se pare de mirare că la Muzeul  preotul  Iosif  Stupineanu  din  Bârcca-  Iuga  din  Bretea  este  osândit  pentru  că
       După  hidosul  Dictat  al  lui  Bismark,  Civilizaţiei  Săteşti  din  Orăştie  nu  s-a  Mare  şi  preotul  Ion  Moţa din  Orăştie  au  şi-a  sfătuit  consătenii  „să  nu  se  vândă
     din  care  s-a născut  monstruoasa  coaliţie  amenajat  o  sală  dedicată  acestui  simbol.  fost  amendaţi  şi  osândiţi  la  puşcărie  străinilor  la  alegeri”.
     Austro-Ungară,  simbolul  şi  mijlocul  de   începând  cu  primii  ani  ai  secolului  pentru  că,  primul,  a  pretins  copiilor  să-l   Pentru  că  vorbim  de  marile  sărbători
     rezistenţă  la  încrâncenata  politică  de  nostru,  când  lupta  de  em ancipare  salute  româneşte,  iar  al  doilea publicase  religioase,  este  bine  să  se  amintească
     deznaţionalizare,  manifestat în  cele  mai  naţională  îmbrăca  forma  luptei  politice,  în  ziarul  local  „Libertatea”  un  articol  cu  faptul  că,  la  aseiţjenea prilejuri,  dar  şi  la
     diversificate  şi  mai  subtile  forme,  de  la  iar  M onstruosul  Imperiu  tremura  din  titlul  „A  murit Matia şi cu el  dreptatea.”  nunţi şi hore,  la botezuri  şi nedei,  locali­
     pictarea  lui  în  biserică,  aşa  cum  ni  se  toate  încheieturile,  prinseseră  a  fi  în  duminica  Paştelui  anului  1904,  Ion  tăţile  româneşti  erau  straşnic  suprave­
     păstrează  la  Ţebea,  la  steagul  de  nuntă,  pedepsite  cu  am enzi,  schingiuiri  şi  Gavrilă,  fierarul  satului  Lăpuşnic,  este  gheate  de  forţele  de  ordine.  Cu  aceste
     brâul  costum ului  popular,  cununa  puşcărie  şi  alte  motive  de  rezistenţă  şi  surghiunit  şi  dat  pe  mâna judecătoriei  prilejuri  erau  dizlocate  subunităţi  ale
     grâului,  cingătăii  opincilor,  coam a  m anifestare   naţională.   Com itatul  pentru  că  dusese  la  biserică  o  lumânare  armatei  Austro-Ungare,  cu  precădere  în
     împletită  a  cailor,  panglica  din  cosiţele  Hunedoarei  şi  al  Albei  de  Jos  s-a aflat  cu  panglicuţă  tricoloră.  A  doua  zi  de  localităţi  considerate  focare  de  agitaţie  şi
     fetelor,  motivele de pe  ştergare  şi  pe  iile  mereu  în  primele  rânduri  ale  rezistenţei  Paşti,  Petre  Munteanu,  Nic  Ardeleanu,  rezistenţă, precum  cele  amintite mai  sus.
     dc  sărbătoare a fost tricolorul.  Tricolorul   la  maghiarizare.  Din  sutele  de  cazuri  şi  Mihai  Petroescu,  Ion  Predone,  Nicolae  (va urma)   Gligor HAŞA
     căpătase  dim ensiunile  sim bolice  ale  m anifestări  sancţionate  cu  nem ila
     Sfintei  Cruci  stropită  cu  sângelejjrnri  hunului  ne  oprim  la  câteva.   _
                                                                                    ISTORIA BISERICILOR ORTODOXE ROM ÂNE DIN DEVA
                               APEL CREŞTINESC
                                                                                   -  urmare din  nr.  893 -  Rozalia  Duma  (născută
              PENTRU TRICOLORUL ROM ÂNESC                                            Trebuie  subliniat  că  Filimon)  din  Deva,  care  a
       Adresat  tuturor  enoria­  fam ilii  creştine,  tineri,  de  astăzi  şi  de viitor,  veţi   B iserica  A rhanghelilor  subvenţionat  această  lu­
     şilor  ortodocşi,  rezidenţi  bătrâni,  pensionari  cu  fi  pom eniţi  la  slujbele   M ihail  şi  Gavril  de  pe  crare  cu  suma de  122.000
     ai municipiului Deva şi de  posibilităţi financiare limi­  sfinte  ca  şi  ctitori  şi  ne   strada  Iuliu  Maniu  (fostă  de  lei,  în condiţiile în  care
     pretudindeni,  cu  prioritate  tate.  Astfel  noi,  Parohia  vom  ruga  la  Părintele   Lenin),  a suferit între timp  toată lucrarea împreună cu
     celor  din  parohia  orto­  O rtodoxă,  C onsiliul  şi  Ceresc  să reverse  darurile   renovări  interioare,  printre  înzestrarea  bisericii,  s-a
                                                                                  care  şi  o  pictură  deose­  ridicat la suma de 200 000
     doxă  română  „Adormirea  Comitetul  Parohial,  preo­  sale bogate asupra noastră,
     Maicii  Domnului”  Deva,  tul paroh,  preoţii,  cantorii,  a  tuturor  enoriaşilor  şi  a   bit  de  frumoasă,  biserica  lei.  De  aceea în  interiorul
    jud.  Hunedoara,  ce  se află  prescurăriţele,  personalul  caselor  voastre.  stând  m ărturie  la  actul  ei  există  un  cavou  cu  o
                                                                                  istoric  de  revenire  a  bise­  placă  pe  care  scrie:  Aici
     plecaţi  peste  hotarele  Ro­  adm inistrativ  restrâns,   Eventualele  sume  mo­
     mâniei  definitiv  sau  tem­  enoriaşii  statornici  ai  deste  în  lei,  euro  sau   ricilor  la  ortodoxie,  pe  odihnesc  ctitorii  acestui
     porar  la  muncă.        Parohiei,  toţi  Oamenii  de  dolari,  ce  constituie  darul   întreg  Ardealul.  sfânt locaş: preot Nicolae
       Sim ţind  cu  toţii  căl­  bine  locuitori  ai  m uni­  dum neavoastră  pentru   BISERICA  DIN       Duma  (1876  -  1954)  şi
     dura  bunului  Dumnezeu  cipiului  Deva,  facem  un  Sfânta  Biserică  şi  vechiul   CIMITIRUL  EMINESCU  preoteasa  Rozalia  Duma
     bucurându-ne  de  acelaşi  apel  la  dumneavoastră  cu  creştinism ortodox  român,                     n.  Filimon  1882  -  1967.   cimitir,  din  care  a  rămas
    pământ  şi  acelaşi  soare,  rugămintea de a ne acorda  le  puteţi  depune în  contul   Pe  locul  bisericii  orto­  Binecuvântată  să  le fie  doar  turnul.
     sperăm  cu  toţii  în  bine­  o  m ână  de  ajutor  prin  Parohiei  O rtodoxe  R o­  doxe  ce  se  înalţă  astăzi  jertfa şi veşnică pomenire.  De  asemenea  capela
     cuvântarea  lui  Sfântă,  donarea  unei  sume  de  m âne  Deva  VI:  BRD     foarte  frumoasă  în  Cimi­  Capela  a fost de un real  mai  servea  şi  pentru  efec­
     în  Lum ina  adevărată  a  bani  (după posibilităţile  şi  DEVA  RO  93  B.R.D.E.   tirul de pe str.  Eminescu, a  folos  pentru  credincioşii  tuarea altor servicii şi slujbe
     acestora.                aprecierea  sufletelor  de  220SV  03687372200.     fost mai întâi construită, în  ortodocşi,  deoarece  aici  religioase,  la cerere.
       Prin  prezentul  Apel  creştini),  sume  ce  vor  fi   De  asemenea,  se  mai   1957, o capelă, în stil de bi­  erau privegheaţi morţii şi se   în  ultimul  timp,  capela,
                                                                                  serică ortodoxă.  Construc­  făceau  servicii  funebre  prin strădania şi grija Prea-
     creştin,  de  suflet,  curat  şi  folosite strict la procurarea  pot  face  donaţii  şi  direct
     sincer^  dorim  să  vă  sen­  materialelor  şi  pictarea în  în  incinta  Catedralei,  la   ţia  acesteia  s-a  datorat  pentru cei ce  nu  dispuneau  sfinţimlui  Episcop  Dr  Ti-
     sibilizăm   pe  dum nea­  interiorul Sfintei Biserici a  personalul  autorizat  de   muncii  stăruitoare  a preo­  de  spaţiu  necesar  catafal­  motei,  a  fost  transformată
     voastră,  familiile,  rudele,  tricolorului  nostru  româ­  noi  (paroh,  preot,  epitrop,   tului  Teofil  Chiffa  şi  a  cului  mortuar.  Ea  găzduia  în  biserică  permanentă  cu
     prietenii,  vecinii,  că  acest  nesc  poleit  cu  aur  ce  va  consilier  etc.)  ajutorului  material  acor­  şi  o  icoană veche  păstrată  hramul Sf. Vasile^cel Mare.
                                                                                  dat  de  preoteasa  văduvă  de  la  vechea  biserică  din
     deziderat  creştinesc  ne-a  dăinui  în  veci.        Cu  sincere  mulţumiri,                                                        Mariana PÂNDARU
     îndem nat  şi  pe  noi  să   Pentru  aceasta  apelăm  Dumnezeu  să  vă  aibă  îi                                    Pleşcuţa,  Gurahonţ.  O  cruce  de  mozaic
     începem   şi  ne  aflăm   la  respectuos  la  bunăvoinţa  ocrotire  şi  să  vă  ajute  ci   LA CIUNGAN1
                                                                                                                         aşezată  pe  un  postament  de  piatră  şi  o
     stadiul  care  îl  vedeţi  cu  dumneavoastră  şi  de  unde  spor  şi  sănătate  acok   ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE          băncuţă  de  lemn,  îndeamnă  trecătorii  la
     ochii  şi  sufletele  dumnea­  prisoseşte  darul,  să coboa­  unde  vă  aflaţi.                                     pppas  şi  rugă  creştinească.
     voastră  -   dum nezeiasca  re  de  la  Dom nul  harul   Deva,  10 Mai 200/          -  urmare din nr.  893 -          Şi  pe  Valea Basarabasei  a fost cândva
     lucrare.                 pentru  toată jertfa  făcută.  Preot  paroh  M iroi    La  intrarea  în  Prăvăleni  se  pare  că  o cale ferată forestieră şi drumeagul îngust
       Acum  în  aceste  vre­    Lăsăm  această  Sfântă  MATEŞ;  preot  Ioar,     num ele  satului  vine  de  la  bolovanii  de  car  merge  chiar  pe  terasamentul  ei,
     muri  grele  de  ridicare  a  şi  Dumnezeiască  lucrare  JURCA;  Epitrop  A le­  prăvăliţi  cu  zgomot  puternic,  de  pe  până dincolo de Graiul Mărului şi Măgura
     unui  locaş  de  închinare  să  fie  sub  binecuvântarea  xandru  LUCA;  întocmi   dealurile din versantul stâng al văii, atunci  Ciunganilor. Dar noi ne continuăm călătoria
     bunului  Dum nezeu  -   Tatălui  Cresc,  iar  toţi  şi iniţiat- C-tinAOANEI-   când se dezlănţuie puhoaiele - atrag atenţia  prin  acest  ţinut  deosebit  de  pitoresc,
     Catedrala  Ortodoxă  Ro­  ctitorii, ostenitorii ei să fie  RAHOVEAN membru  a,   bancuri  de  tufuri  vulcanice  aşezate  în  înveşmântat în  verdele  crud  al  codrilor  şi
     mână  „Adormirea  Maicii  în  îm părăţia  Să  cu  toţi  Comitetului  Ortodox Pa­  pachete,  unele  peste  altele,  dezgolite  de  iată  că  după  un  timp,  ajungem  la  indi­
     Domnului”  Deva.  Parohia  preoţii  noştri  slujitori  la  rohia  VI Deva,  rezident   vegetaţie.  Deasupra  lor  se  află  o  pădure  catorul  de  localitate  şi  primele  case  ale
     noastră  este  formată  din  această  Sfântă  catedrală  Italia  (Riccione)  tânără de  salcâmi  în  floare şi  prin  iarbă şi  Ciunganilor.

                                           d ra   Boz  (Teliucu  Inferior)  C ătălina   printre  rădăcini  -   curioşii  mai  descoperă   Aici,  la intrarea în  sat era o  moară  de
      SUB SEMNUL DRAGOSTEI                 Pânzariu  (Călan).                     încă  fragmente  pietrificate  din  lemnul  apă pe  care  o  ştiu  din  alte  vremuri  şi  era
                                              M arele  prem iu  a  fost  obţinut  de   pădurilor  de  altădată  -   rămase  în  urma  acolo  şi  o  morăriţă cu  ochi  verzi -  „ochii
            PENTRU FOCLOR                                                         izbucnirii  unor  torente  de  apă  fierbinte,  verzi,  niciodată să nu-i  crezi”,  vorba unui
                                           Bogdan  Tom a  (Hunedoara).
                                                                                  atunci  când pământul  - în îndepărtate  ere  cântec din  tinereţile mele  -  şi cu şuviţe de
                                              •  PRIMĂVARĂ  CINCIŞANĂ
                                                                                  geologice  era  frământat  de  marile  cata­  păr  bălai  pe. frunte,  vestită  cale  de  şapte
       •  FLOARE  DE  CIREŞ                   ...  s-a  dovedit  un  reuşit  Festival  de
                                                                                  clisme telurice.  Urmând drumul de-acuma  sate  pentru  frumuseţea  ei.
       ...  a  fost  genericul  prim ei  ediţii  a  folclor  rezervat  copiilor în  organizarea
                                                                                  neasfaltat,  pătrundem  tot  mai  adânc  în   M oara  nu  mai  macină  demult  iar
    F e stiv alu lu i  folcloric  de  d afin i  şi  Asociaţiei  „Cincişenii”,  cu  participarea
                                                                                  strâmtoarea dintre  dealurile împădurite.  în  stăpâna  ei  abia  îşi  mai  trage  picioarele,
    obiceiuri  de  prim ăvară  şi  vară  desfă­  unor  invitaţi  din judeţele  Alba,  Timiş,
                                                                                  dreapta,  pe  unele  porţiuni,  se  mai  poate  sprijinită într-un  băţ de  alun.  Doamne,  de
    şurat  în  localitatea  Teliucu  Inferior  în  Sibiu,  Cluj  şi  Hunedoara,  marele premiu
                                                                                  distinge  terasamentul  fostei  căi  ferate  ce  oare  ne  pedepseşti  chiar  aşa  de  rău
    organizarea  Primăriei  şi  a  Colegiului  fiind  obţinut  de  sibianca  T eo d o ra
                                                                                  forestiere,  de-a  lungul  căreia  se  înşiruie  pentru  păcatele  noastre?
    N aţional  „Iancu  de  H unedoara”,  în  Ciocănea  iar  locul  I  de  timişoreanca   un  rând  de  brazi,  mărginind  pădurea  de   Satul  acesta dăinuie aici, printre dealuri
    cadrul  căruia  a  avut  loc  şi  o  reuşită  Doncea  Dolores.                foioase ce coboară pe coaste, până-n buza  şi  păduri,  cu  casele  risipite  pe  la  Târsa,
    sesiune  de  comunicări  ştiinţifice.     La  reuşita  acţiunii  au  contribuit  şi   văii.  Casele rare sunt risipite pe culmi do-  Capul  Codrului  ori  Măgura  dar  şi  de-a
       Pe  primul  loc  s-a  clasificat  A drian  dansatorii  elevi  din  Cinciş*  grupul  vocal  moale,  prin  poieni  şi  dincolo  de  valea  a  lungul văii  ce  străbatea aşezarea  -  de  prin
    Lucaci  (solist  şi  instrumentist)  -  Şcoala  al  clasei  a  IlI-a  de  la  Liceul  Ghelari  cărei albie este presărată cu bolovani uriaşi.  secolul  al Vl-lea iar numele său vine de la
    Lucian  Blagâ  Deva,  echipajele  Şcolii  dansatorii  de  la  grădiniţa  Princhihdelul   Ajungem  la  confluenţa  cu  apa  Basa-   un  copac.
    generale  Teliucu  Inferior  (Secţiunea  din Hunedoara ca de altfel soliştii Valeii a  rabiţei  ce  vine  din  dreapta,  tot  din  peri­  Ciung,  adică  având  crengile  rupte  ori
    obiceiuri  folclorice  şi  dans  popular),  Ianoş,  Ica  Pop,  Răzvan  Rados,  Ovidiu   metrul  zonei  vulcanice  ce  se întinde  până  tăiate,  toponimul  fiind  deci  legat tot  de
    cât.  şi  soliştii  vocali  M aria  C urtean  Olari, Ciprian  Roman,  Nelu  Sângeorzan.  în judeţul  Arad,  la marile cariere de ande-  existenţa  marilor  păduri  din  împrejurimi.
    (Deva) M aria Staic (Petroşani), Alexan­                        Ioan  VLAD    zit  -  acum  închise  -  de  la  Leasa,  Aciuţa,  (va urma)    1.  PÂRVA.
                                 rNO/1  S              T     —    Z i a r u l  csir& stz  r e s p e c tă   ş i   \>ă  r e s p e c tă !
   1   2   3   4   5   6   7   8   9