Page 2 - Calauza_2007_895
P. 2

Pag-2                                                                                                               Călăuza noastră nr. 895

                                                                                                                                    deschidă iar un câine lătra furios
                                                                                     INVITAT           , CĂLĂUZ A no astră”         în curte. Nu m-am putut abţine şi
                                                                                                DOAMNA                     cu toate riscurile am intrat în curte şi  am tot
           URCĂM  SPRE  ACOPERIŞUL  LUMII                                                                                  strigat dar nimeni nu a ieşit să mă întrebe ce
                                                                                           SILVIA ŞALVARI
                -  urmare din nr. 894 -                                                                                    doresc. Aş fi vrut foarte mult să văd cum arată
           Părăsim locul unde a fost peştera şi de fapt   splendori  ce  ne  sunt            -  urmare din pag. 1 -        oamenii care locuiesc în casa pe care am con­
        este şi în prezent, purtând încă acea umbră a   oferite de pe  acest  loc      -  Şi când aţi ajuns...             struit-o cu mâinile mele. Am văzut doar tranda­
        lui Pătru Mantu, apoi izvorul cu apa cea mai   numit  Acoperişul  Lu­  Miron  ŢIC  -  Când am ajuns, l-am rugat pe şoferul de   firii din curte pe care, în urmă cu 25 de ani îi plan­
        bună din lume, rondourile de flori, pădurea   mii.  De  aici  nu  putem     taxi să mă ducă direct la catedrala din centru   tasem eu cu mâna mea. Asta m-a impresionat
        de mesteceni, arborii vechi de peste o sută de   coborî, trebuie să ocolim şi asta şi facem, chiar   vechi pentru că de fapt eu de acolo am plecat.   extrem de tare. Am ieşit închizând poarta în
        ani, unii cu peste o mie de ramuri, un desiş ce   dacă picioarele încep să ne tremure. Constatăm   Fusesem  să  mă  rog  pentru  mine  şi  pentru   urma mea şi am plecat să locuiesc la naşa mea.
        se împrăştie  pe câţiva buni  zeci  de  metri,   ceea ce ştiam, că este mai greu decât să urci,   copilul meu, apoi am plecat. După ce am intrat   -  Cum aţi găsit România după atâţia ani?
        muşuroaiele  de  cârtiţe  cu  sutele  şi  acele   nici nu ştim când picioarele ne-o pot lua înainte.   şi i-am mulţumit lui Dumnezeu că m-a ajutat   -  Schimbată, mult schimbată în bine. Am
        funduri de căldare de care ne este greu să ne   Scăpăm fără nicio trântitură şi, undeva se zăreşte   şi că acum mă întorc acasă cu bine, am plecat   observat  tinerii  pe  stradă  şi  am văzut că  nu
        despărţim.                           un loc umed şi chiar mlăştinos. Este local unde   să-mi  văd  casa  unde  am  locuit  înainte  de   mai  există  diferenţe  între  ei  şi  cei  din
           Florin,  bunul  nostru  ghid ne arată în ce   se  aflau  altădată  vălaiele  imense  unde  se   plecare.  Nu  mai  era demult  a  mea.  Statul  o   străinătate. Sunt aproape ca tinerii din America
        parte  se află părăul Olari, gura Olari, Calea   scăldau  fetele de baroni.  Găsim şi o  bucată   confiscase, dar am vrut să văd cum mai arată   şi  asta e bine,  că  au o  anumită dezinvoltură
        Olari.  Dâmbul  Olari,  Obârşa Olari  şi  apoi   dintr-un asemenea vălău şi-l imortalizăm ca pe   şi cine stă acum în ea. Am ajuns la poartă şi   care îi prinde bine, că nu  mai au complexele
        Olărelul. Mai departe s-ar afla vârful Dobriş şi   o preţioasă amintire. Facem un scurt popas la   am  tot  bătut  dar  n-a  venit  nimeni  să-mi  generaţiei mele.   (va urma)
        vârful  Boului.  Lăsăm în urmă bănuţii  albi,   masa şi scaunele din apropierea izvorului, loc                     pe placul  lui  Dumnezeu,  în  care  omul  să-şi
        acele  floricele  ce-ncântă ochii  şi înaintăm   amenajat de către  oamenii  seciomlui  silvic.   MĂNĂSTIREA CRIŞAN A ÎMPLINIT   adape sufletul cu lumină şi pace dumnezeiască.
        către  pădurea  prin  care  vom  ajunge  la   Parcă simţim în aer parfumai din trupul acelor   15 ANI DE EXISTENŢĂ   In finalul sărbătorii a avut loc şi o agapă,
        Acoperişul Lumii. Facem mai multe popasuri   fete tinere ce se scăldau altădată  sub pavăza                        în timpul căreia, trei tineri cu voci de cristal,
        şi ne întărim plămânii cu aerul curat şi ozonat   pietrelor albe  şi a  Acoperişului  Lumii.  Cad   -  urmare din pag. 1 -  au interpretat cântece de cuget şi simţire, care
        al  arborilor.  Oboseala  începe  să-şi  spună   câţiva picuri de ploaie şi ne hotărâm să plecăm   Biserica nouă,  (construită lângă  ruinele   ar fi putut mişca şi pietrele, d’apoi oamenii!
        cuvântul şi întrebarea ce i-o punem ghidului   către locul  din preajmă unde  a fost conacul   vechii mănăstiri este ca o bijuterie, cu lemnul   Mulţi  dintre  ascultători  au  lăsat bucatele  să
        este mai mult una a dorinţei „Cât mai avem   care a dispărut prin a i se da foc de către oamenii   mirosind  încă  a  nou,  cu  icoanele  de  mare   aştepte, preferând să asculte cu luare aminte
        de mers?” „Pe cât am venit” glumeşte Florin   satelor din jur. Poate din acea cenuşă, au crescut   valoare  şi  cu  pictura  deosebită,  chiliile   şi  cu  lacrimi  în  ochi,  cântecele  de  trăire
        şi dintr-o dată, desluşim un luminiş care ne   arborii  timpului  de  azi.  Pietrele  albe  aveau   frumoase, poarta de lemn sculptat de la intrare   românească.
        cheamă  spre  el.  „Iată-1,  iată-1  am ajuns  la   nevoie şi de nişte arbori  ale căror vârfuri  se   precum  şi  puzderia  de  flori  minunate,   Duminică, la Mănăstirea Crişan s-a petre­
        Acoperişul lumii”. într-adevăr, din marginea   pierd în vineţia cerului. Nu ştim când vom mai   întreţinute cu grijă şi orânduite cu mult gust,   cut o adevărată comunicare a sufletelor celor
        câtorva stânci, se face ziuă în faţa ochilor şi   ajunge  aici,  dar  aceste  locuri  merită  să  fie   crescute cu multă dragoste, după cum se vede,   prezenţi, cu Dumnezeu, într-o zi cu cer senin,
        priveliştea ce se deschide nu se mai termină.   cunoscute de mult mai mulţi îndrăgostiţi  de   toate acestea fac din Mănăstirea Crişan un loc  în rugăciune şi trăire aleasă.
        Parcă  sunt distanţe  ce  se-ntind pe  sute  de   natură şi de locurile istorice. Aici îşi poate face
        kilometri; colind, dealuri şi munţi de la cei ai   loc agroturismul şi, chiar putem crede că nu                    seama de ceea ce spune şi face, şi cum spune.
        Zarandului la cei ai Sebeşului,  şi ai Cibinului   este departe acest timp.  DE CE DOAM NE?!                         Şi, după cum am zis îmi tot pun întrebarea,
        şi  a  întregului  lanţ  al  munţilor  Apuseni.   Coborâm  către  poalele  dealului  Gruii   -  urmare din pag. 1 -  dar nu pot găsi răspunsul -  De ce, Doamne?!
        Splendoarea ce o avem în faţa ochilor este   Pietrei şi după ce mai parcurgem drumul de pe                           -  De ce  Doamne  i-ai  creat pe  nemţi  aşa
        unică, poate, n-am mai văzut vreodată un astfel   lângă râul ce ajunge în Valea Bătrână unin-   Se comportă cu noi funcţionarii ca şi cum   precum  sunt  ei,  că  până  la  urmă  tot  s-au
        de spectacol al naturii, lumina pâlpâia în voia   du-se  cu  alte  văi,  urcăm în  maşina cu  care   am fi nişte gunoaie, lumea e foarte supărată.   unificat?!  -  De ce Doamne i-ai creat pe unguri
        ei,  parcă  nimănui  nu-i  dădea în gând  să o   venisem şi totul ni se pare de domeniul unei   Cred că cea mai convingătoare politică antiro-   aşa cum sunt ei, că până la urmă obţin aici mai
        deranjeze cu ceva. Mai bine de o oră ne-am   poveşti. A unei poveşti adevărate pe care nu o   mânească în Basarabia o fac acum funcţionarii   multe  decât  îşi  pun  în  programele  lor  de-a
        îndulcit  şi  ne-am hrănit privirea cu  aceste  vom uita vreodată.          care  eliberează  vize.  Aroganţă,  obrăznicie,   obţine? -  De ce  Doamne  i-ai  creat  pe  evrei,
                                                                                    corupere... la o replică a unei cunoştinţe i s-a   ruşi, americani etc., aşa cum sunt ei. că-şi ajuta
                                                                                    răspuns: Doamnă, fără voi România poate trăi   ultimul cetăţean de-al lor oriunde s-ar afla el.
         CERŞETORII DIN                       PICĂTURA  DE  VENIN  ŞI,              extrem de bine... Galea lui Oleg a stat în rând   în caz de  necesitate0 Şirul, poate continua cu
              FAŢA GĂRII                        LINGURIŢA  DE  MIERE                ore întregi, fiind programată ca să i se elibereze   întrebările. -  De ce Doamne ne-ai creat pe no;,
                                                                                    viză doar cu o intrare". De aceea m-am decis
                                                                                                                           românii  „pe-un  picior  ce  pla:.  pe-o  cură  ce
               -  urmate din pag. 1 -      j            Scuip-Ling                  să  dau  publicităţii  această  scrisoare,  şi  rog   Rai" dar invidioşi, pizr:--:   ._v ' aţă
                                                                                    foarte  mult  cititorii  să  se  pronunţe  asupra
         Cine îndrăzneşte să dea doar unuia dintre   I   şi chinezul Urd-Dai        titlului şi scrisorii: „De ce Doamne?!".  de ai tăi şi  iubitori, linguşitori faţă de  o-ăini1
      ei  bănuţul  de pomană,  ca  să aibă  linişte,  nu                               Vă spun de la bun început că scrisoarea nu   - De ce Doamne, ai p..^ din a  i. pe Prut un zid
                                                                                                                          de  netrecut  pentru  românii  necăjiţi  de
      mai scapă de ceilalţi: „Şi mie, şi mie...” astfel  I   -  urmare din pag. 1 -  e  scrisă de un „basarabean oarecare care  nu   despărţire, care se bucurau în ultimul timp de
      încât  bietul  om  nu  mai  are  scăpare  decât  |   Scăpaţi,  parcă,  la  Hunedoara  nu  dintr-o  ştie  cum  îl  cheamă”,  precum  în  mare  noi   întâlnirile dintre părinţi şi copii,  fraţi,  surori,
      refugiindu-se în autocar.            j  farfurie  zburătoare,  ci  dintr-o  dubiţă  de   suntem  catalogaţi  aici  în  România,  ci  de  o   prieteni?! A câta oară,  Doamne,  România se
         în  aceste autocare circulă şi  străini,  care  j  maximă securitate pe traseul Deva-Zam, iau
                                                                                    intelectuală  ce  activează  la  rându-i  în   dezice foarte uşor de ceea ce  i  se cuvine,  la
      sunt  vădit  incomodaţi  de  cerşetorii  care  I  în  răspăr  ziarul  „Călăuza  noastră”,  pe   mass-media cam de 40 de ani, deci îşi dă bine  ordinul nu ştiu cui?___________ (va urma)
      năvălesc să ceară pomană, orice, numai să fie   colaboratorii  lui,  uitând  că  până  mai  ieri
      ceva.  Şi  astfel  îşi  continuă  călătoria  vădit  i  mâncau pomeni din mâna lui Valeriu.  Unul,   PREFECTURA HUNEDOARA   Conservatorii acuză:
      deranjaţi de situaţie. Mare păcat! Zona este o  I  făcător de urdă,  e de iertat, el nu  are nici în
                                                                                    COMUNICAT RE PRESĂ
      poartă de intrare a turiştilor străini în oraşul  |  clin  nici  în  mânecă  de-a  face  cu  literatura:                   PD,  UDMR şi PNL se
      nostru şi e păcat că oferim asemenea spectacol  |  emite  când  comite.  Celălalt,  pretins  rapsod   PROGRAMUL  DE  PRELUARE  Şl ELIBERARE  A   opun creşterii pensiilor!
      jalnic,  în  fiecare  zi.  Fac  o  impresie  proastă  I  din stârpea lui  Beniuc,  Deşliu şi A. Toma, e   DOCUMENTELOR  ÎN  VEDEREA  APOSTILĂRII
      străinilor  iar  ţie,  ca  român  privitor  la  acest   înflăcărând cântăreţ, în ode, a Perechii Geniale,
      spectacol,  nu-ţi  pică deloc bine pentru că te  I  la  sărbători  şi  în  Drumul  Socialismului,  de   -  urmare din pag. 1 -  -  urmare din pag. 1 -
      cuprinde un soi de jenă.             I  foarte multe ori.  Un Vădim şi  un Adrian, pe   Totodată,  reamintim  documentele  necesare   Reprezentanţii PC spun că membrii
                                                                                    pentru  aplicarea apostilei:              supleanţi  ai  comisiei  nu  au  prezen­
         Uneori  se  mai  văd  prin  preajmă poliţişti  |  plan judeţean, dacă păstrăm proporţiile.
                                                                                       • cerere tip completată (poate fi descărcată de
      sau jandarmi, dar ce folos? Ei trec şi cerşetorii  |   Deocamdată,  ca  avertisment,  oferim                            tat  îm puterniciri  de  la  grupurile
                                                                                    pe  site-ul  Instituţiei  Prefectului  -   judeţul
      rămân. Oare nu există nici o soluţie pentru a  I  rubrica şi picătura,  unuia dintre colaboratorii                      parlamentare.
                                                                                    Hunedoara);  •  actul  a  cărui  apostilare  este   De  asemenea,  cei  care  s-au  opus
      proteja călătorii  acestor autocare,  în  aşa  fel  ■  noştri,  trataţi  în  „Latriniera  de  provincie
                                                                                    necesară (în original); • taxa consulară, achitată   demersului Partidului Conservator nu au
      încât să-şi  vadă şi ei liniştiţi de pauza lor de  ■  Corvină”  cu  venin  de  năpârcă.  Insul,  adică
                                                                                    la trezorerie;  • buletin  de identitate  sau  procură   dorit să prezinte nici un punct de vedere
      călătorie  din  zona  gării  Deva?  Poate  aude  I  năpârcitul şi năpârlitul e atât de rău că de ani
                                                                                    notarială (o copie se anexează cererii).
      cineva  şi  ia  în  serios  şi  această  pată  de  pe  |  nu  vorbeşte  cu  fratele  său.  Ştiind  că  uneori           preşedintelui  de  şedinţă  cu  privire  la
      obrazul oraşului nostru.             |  veninul are şi efecte farmaceutice.      Actele  pot  fi  depuse  de  către  titular sau  de   opţiunea lor. Partidul Conservator spune
                                                                                    către  un împuternicit (o  altă persoană  fizică ori   că prin votul de azi PNL, PD şi UDMR
                                             Uricani,  Petrila  şi  Bulzeştii  de  Sus  au  fost   juridică de intermediere prin reprezentant), care   au  dat dovada dezinteresului lor pentru
        PARLAMENTUL STRĂZII                  sancţionaţi cu avertisment de către  prefectul   prezintă o procură notarială specială sau delegaţie   soarta pensionarilor.
                                             Vladu.  Noi  zicem  că  nu  ar  fi  rău  să  fie   din partea firmei, alături de contractul de prestări   Conform proiectului conservatorilor,
         • Grădiniţa „Prichindelul” din Hunedoara   sancţionaţi şi cei care nu au finalizat punerea   servicii încheiat între firmă şi titularul actului.  fiecare  operator  economic  ar  urma  să
      şi-a sărbătorit a 55-a aniversare,  în prezenţa   în posesie a unor composesorate.  Criteriile  pentru  primirea  actelor în vederea   contribuie  la  Fondul  de  solidaritate
      unor  oficialităţi judeţene,  municipale,  cadre   •  La  Castelul  Corvinilor din  Hunedoara,   apostilării  sunt:  -  titularul  actului  să  aibă   socială cu 1 % din profitul anual net pe o
      didactice,  părinţi  şi  alţi  invitaţi.  Nu  a  lipsit   se prevede amenajarea unei colecţii de arme   domiciliul  pe  raza judeţului  Hunedoara;  - actul   perioadă  de  3  ani.  Potrivit  proiectului
      vernisajul  unei  expoziţii  de  desen  cât  şi  un   medievale şi o expoziţie cu elemente de piatră   să fie eliberat de o autoritate cu sediul în judeţul   conservatorilor  sumele  acumulate  la
      spectacol de muzică şi poezie.         din  castel  căzute  de-a  lungul  timpului  şi   Hunedoara.                     fondul  de  solidaritate  socială  se
         • Deşi aflat după gratii alături de interlopi,   refăcute de restauratori.    în cazul în care  actul  pentru care  se  solicită   constituie  ca  sursă  a  bugetului
      fosul  şef al  Poliţiei  Deva,  Ioan  David  şi-a   • Se zvoneşte că la Ghelari, nu peste mult   apostila este eliberat de o autoritate din alt judeţ,   asigurărilor sociale de stat şi ar urma să
      depus actele pentru pensionare.        timp  se  va  înfiinţa  un  centru  al  cercetaşilor   titularul actului trebuie să prezinte o copie după   fie  folosite  pentru  creşterea  pensiilor
         •  în  oraşul  de  pe  Cerna  s-a  demarat  o   care au în atenţie menţinerea activităţii fanfarei   actul  de  identitate  din  care  să  rezulte  că   care  sunt  în  cuantum  mai  mic  decât
      campanie  de  îngrijire  şi  înfrumuseţare  a   din  localitate.              domiciliază pe raza judeţului Hunedoara. Taxele   salariul minim pe economie.
      municipiului, operatorul de curăţenie stradală   • în oraşul de pe Cerna s-a deschis într-un   consulare, precum şi alte informaţii referitoare la   Fondul de solidaritate socială propus
      oferind pentru  cele mai îngrijite zone  verzi,   mod sărbătoresc Parcul Central. Nu au lipsit   activitatea  serviciului  de  apostilare  din  cadrul   de  PC  a  primit  aviz  favorabil  de  la
      premii pe măsură.                      concursurile,  surprizele  şi  buna  dispoziţie   Instituţiei Prefectului -  judeţul Hunedoara, pot fi   Comisia   Juridică   din   Camera
         •  Pentru  întârzierea  reconstituirii  unor   pentru mulţimea de copii prezenţi.  găsite pe site-ul www.prefecturahunedoara.ro, în   Deputaţilor  şi  a  trecut  favorabil  de
      titluri de proprietate, executorii primăriilor din              Ioan VLAD     partea stângă a paginii, la secţiunea Apostila.  Senat.

                                  S V C P ^ A A   T F t s A   —   M     i c i m  i
   1   2   3   4   5   6   7