Page 3 - Calauza_2007_895

Călăuza noastră nr. 895 Pag. 3

M IRIFICA ŢARĂ A PĂDURENILOR (II)

pe care-1 aveam mult mai aproape. Pândaru-Bârgău. Poetul a citit câteva
AM CUNOSCUT OAMENI SI LOCURI Dar până să vorbim despre Meria, e poeme din cartea cea mai recentă „Mierea
bine să rămânem în sala căminului cultural, de p elin ” şi s-a declarat încântat ca
Daca nu aş fi ajuns în zona Pădurenilor, lo cu lu i, copii de la şcoala p rim ară unde cultura şi arta scrisului, ne îndemnau sărbătoarea A sociaţiei culturale să fie
mai precis la Lunca Cernii de Jos şi în îmbrăcaţi în minunatele costume populare, să le trăim , m ai ales, p rin p rezen ţa ţinută în ziua de Rusalii.
Meria, aş fi rămas cu impresia că Valea la alţi fii ai satului care au venit să onoreze scriitorului Ion Scorobete, fiu al satului Au mai fost lansate alte două cărţi:
Poienii, Pietrele Albe, Poiana M ezia şi această măreaţă manifestare, care se va M eria de unde a plecat pe când avea doar ,L> rumul fluviului" rom an, sem nat de
A co p erişu l L um ii, sunt cele mai transforma într-o asociaţie culturală cu 14 ani, muncind o vreme în combinatul Ninâ Ceranu şi dedicat împlinirii a o sută
impresionante locuri. Dar, iată că, în ajunul sărbătoare de ziua Rusaliilor. H unedoarei, făcându-şi liceul, iâr mai de ani de la răscoala ţăranilor din 1907,
unei alte m ari. sărbători a creştinătăţii— Am fost primiţi cu toată bunătatea dusă târziu studii de drept. Cu emoţie în glas şi care a început în satul Flăm ânzi, din
Rusaliile, am ajuns, şi nu singur, ci cu un până departe a pădurenilor, iar după ce am cu receptivitatea primirii acestor oaspeţi Moldova şi s-a încheiat în Flămânda satul
grup de confraţi scriitori, să simt cu piciorul păşit în sală căminului cultural, ochii ni dar mai ales, ca pe un fiu al comunei, câre autoarei, unde s-au înregistrat 5 ţărani
şi să văd cu ochii, picăturile de apă sfinţită s-au lum inat când am d esco p erit o iată nu a uitat nici locurile şi nici oamenii. morţi.
ale acestei importante sărbători, pe vatra frumoasă expoziţie de motive populare, L-au însoţit pe scriitorul Ion Scorobete, A fost prezentă şi cartea de critică de
pădurenilor, pe cursul superior al scriitorii Lucian Alexiu, un valoros critic întâmpinare „Lecturi la fileu" semnat de
Cemei, înaintând de la lacul de literar al Banatului, Ion Ardelean redactor Maria Niţu.
acumulare în sus, lăsând în urmă şei al revistei „Banatul” din Lugoj, Nina Drăgălaşii elevi din Lunca Cernii de
frumuseţea peisagistică a văii, Ceranu - prozator şi director al editurii şi Jos, au recitat o serie de poezii, din
m ereu mai strâm tă şi tot mai al revistei „Orient latin” din Timişoara, volumele scrise de poetul plecat din partea
apăsătoare de Umbra arborilor. Maria Niţu critic literar, Constantin locului, făcând deliciul întâlnirii, prin
Am lăsat în urm ă localităţile Buiuciuc critic literar, Eugen Evu poet, cursivitatea unora şi eşuarea altora de a
T o p liţa, D ăbâea, H ăşdău şi Gligor Haşa prozator, Ion Urdă poet, merge până la finalul poemelor.
printr-un tunel de piatră, lungă de Mariana Pândaru Bârgău director de Echipa de dansatori, formată din fete şi
câ ţiv a m etri, am ajuns în editură şi de publicaţii, poet, Miron Ţie, băieţi, au lăsat o impresie plăcută, prin tot
localitatea Lunca Cernii de Jos. po et, rep rezen tan ţi ai D evei şi ai ce au prezentat, fetele purtând pe vârful
U ndeva, sus, se află V ârful Hunedoarei. Frumoasa sărbătoare a debutat capului, mici cuşuleţe împodobite în culori
Văratecului şi vârful Curatului de cu lansarea volum ului,.Mierea de pelin" ale artei populare. Tuturor li s-au oferit
933 şi 950 m care închid Valea semnabde Ion Scorobete şi cu aniversarea reviste şi cărţi din partea editurii „Călăuza
C ernei şi, cu ea. Ţ inutul a 60 de ani, chiar p e'd ata de 26 mai, v.b,” şi a celorlalţi scriitori prezenţi.
Pădurenilor. costume ce s-au purtat la sărbători în Lunca dedicându-i-se un călduros „La mulţi ani”, întâlnirea de la căminul cultural din
Lunca Cernii de Sus, sau Meria sunt Cernii de Jos şi în satul M eria. De la felicitări din partea celor prezenţi, flori din Lunca Cernii de Jos s-a încheiat cu purtarea
cele trei sate de munte, înşirate pe distanţe cămăşi, care sunt adevărate opere de artă, partea copiilor şi cuvinte frumoase rostite de frumoase şi interesante convorbiri cu
destul de m ari, pe coaste şi pe lângă fiind brodate cu roşu sau negru. -Alături, de domnii Petru Mărginean, vicepreşe­ m ulţi d in tre oam enii lo cu lu i, unii,
pâraiele din jur, fiind locuite în urmă cu strălucea opregul sau pieptarul, apoi poa­ dinte al Consiliului Judeţean. în sală au fost exprim ându-şi bucuria pentru această
aproape o sută de ani de 5000-6000 de lele, ştergare, traiste, covoare. N-au fost p rezen ţi şi câţiv a colegi din şcoala m inunată în tâ ln ire , n eezitând să-şi
locuitori, ţărani ce se ocupau cu creşterea uitate nici obiectele trad iţio n ale ale generală, câţiva intelectuali profesori, m anifeste şi unele insatisfacţii faţă de
animalelor şi cu lemnăritul. îndeletnicirilor din vrem ea de demult: ingineri, iar frumoasa şi delicată Doamnă întreţinerea drumurilor, de telefonie sau de
După ce am lăsat în urmă clădirea cu răzb o iu l de ţesut, şcoala, urzo iu l, Mariana Suciu a încântat asistenţa cu alte motive.
ţinută de oraş - sediul primăriei, imediat răşchitorul. Am privit cu aceeaşi uimire şi două frum oase m elodii po p u lare Dar, oare în ce sat sunt numai lucruri
am ajuns la căminul cultural din Lunca costum ele specifice satului M eria, o interpretate fără orchestră, doar cu glasul bune care să-i ţină fericiţi pe cei ce trăiesc
Cernii de Jos, unde aşteptau o mulţime de aşezare aflată la o altitudine de câteva sute dulce şi armonios. acolo? Poate, nu peste multă vreme, în
oameni - de la primarul Emilian Ştefoni, de metri, pe care, cu dorinţa cea mare, am Despre scriitorul Ion Scorobete şi opera satele comunei Lunca Cernii de Jos, vom
la profesoara şi cântăreaţa de.m uzică reuşit să o vedem şi să-i respirăm aerul sa, au vorbit cu deosebită plăcere şi putea afla cele mai demne şi interesante
populară Mariana Suciu, la oameni ai de frunză şi iarbă verde, de cer senin prietenie Eugen Evu, Ion Urdă, Mariana lucruri.

- M ERIA -

SATUL ÎN C A R E NU VISAM

SA AJUNG VREODATĂ

Când am promis ghidului că acolo”. De data aceasta, călătoria marcat cu multe curbe destul de
doresc să ajung pe acoperişul către sâtul Meria - ce nume poetic scurte şi destul de abrupte. Cale
lumii, de pe dealul Gruii Pietrii, - de parcă ar fi fost predestinat de vreo opt kilometri am turat
nu m-am gândit de-oi fi în stare celui ce s-a născut pe această vatră motoarele la maximum şi fără să
să urc cu piciorul cei peste 900 - poetul de azi Ion Scorobete, care ne speriem şi să ne văităm cât de
de metri şi am rostit, fără să stau în privinţa numelui are o poveste greu este, să ajungi în acest sat, ne­
pe gânduri: „Da, vreau să ajung pe care a depănat-o cu emoţie în am bucurat când am tras pe
glas: „Eu am revenit la dreapta şi am intrat în curtea unei
num ele real Ion, după persoane care se trage din neamul
terminarea şcolii gimna­ lui Ion Scorobete. Am fost poftiţi
ziale, cândii-a descoperit să ne aşezăm pe iarbă şi am
că eu figurez în foaia tăifăsuit, vrute şi nevrute despre drumul poeziei din noi, epigramei în ajun de sărbătoarea Rusaliilor.
matricolă cu numele de acest sat care în urmă cu mai bine şi a unor atât de gustate cuvinte Ne-am oprit pentru un alt mic
Siminic, tatăl meu, „în­ de 60 de ani, număra, 4000 de de mare încărcătură emoţională. popas, de unde am p riv it în
fierbântat” de bucuria suflete „Acum, ne spune învă­ Au fost ascultaţi cu deosebit depărtare către M unţii Poiana
venirii pe lume a unui ţăto ru l Scorobete Miron - interes prozatorul Gligor Haşa, Ruscăi şi către cei ai Retezatului.
fecior, a încurcat numele localnic, mai sunt doar vreo 500 Ion Urdă, Eugen Evu, Ioan ,Ni se părea că am ajuns într-o
şi în loc de Siminic a spus de suflete. D ar e bine fiindcă Ardeleanu. S-au spus şi lucruri lume de vis din care nu vom mai
celui de la starea civilă avem şcoală de 4 clase la care în d răzn eţe „de p ro c u rare a” ieşi v reodată. D ar am ieşit,
Ion, totul decurgând nor­ învaţă 13 elevi. unei case a scriitorilor aici în ajungând cu bine la tem elia
mal, până a fost depis­ După ce ne-am răcorit sufletul satul Meria. satului Lunca Cernii de Jos şi de
tată eroarea.” , eu apă rece de izvor de Meria, am După ce vorbele au fost udate aici ne-am în d rep ta t către
Spre tem elia satului pornit spre cota cea mai înaltă a cu vin, bere, tărie şi friptură de H unedoara, Deva, Ilia şi m ai
M eria, am p ornit îm ­ satului, pentru un alt popâs spre a miel gătită la cuptor, înainte de a departe către Lugoj şi Timişoara.
barcaţi în trei maşini: un adm ira această lum e de o se lăsa am urgul serii, ne-am Iată o zi când, deşi, nu am
m icrobuz, şi în două inegalabilă frumuseţe, unde sub grupat şi am aruncat alte priviri crezut, am ajuns în satul Meria.
autoturisme, pe un drum um bra câto rv a p ru n i, ne-am de rămas bun satului care ne-a Pagină realizaţii di
nu uşor, mai ales că era aşezat pe iarba verde şi , am dat primit şi căruia i-am fost oaspeţi Miruri ŢIC

UZăl 7 V — Z ia r u l ca re se re s p e c tă ş i v ă respectă.