Page 3 - Calauza_2007_899

Călăuza noastră nr. 899 Pag. 3

- EL DORADO DE AL TĂDA TĂ

ÎN TRE LEGENDĂ ŞI AD EVĂR slujba, corul cântă superb, stăm parcă sub această biserică este un important monu­ lucruri despre trecuta
Săcărâmb, satul din vârf de munte, o armonie divină, cu toţii. Starea se ment istoric al zonei, ne mai spune părintele viaţă a Săcărâm-
cotropit pur şi simplu de verdeaţa pădurii prelungeşte şi după slujbă, când în curtea Petruse Daniel. bului, dă fuga şi-mi
dă călătorului sentimentul că pur şi simplu bisericii, sub limpezire blândă de soare, aduce de-acasă o
vrea să se retragă, obosit, într-un mormânt suntem serviţi cu plăcinte calde oferite chiar IZVO RU L ÎM PĂRATU LUI mică monografie a
verde, spre originile sale de început. Şi asta, de familia tânărului preot. Printre colinele Şi cum călătorului îi stă bine cu drumul, localităţii, pe care
la nivel emoţional impresionează şi mai împădurite, zăresc panorama oraşului meu profităm de timpul ce ne-a mai rămas la mi-o dă cu împru­
mult în timp ce păşeşti printre relicve de şi mă uimeşte cum Cetatea Devei e doar dispoziţie şi pornim la pas spre culmea mut, să iau la
demult, marcate inconfundabil de patina cât un muşuroi de pământ... Nu departe, pe dealului. Cineva ne promite o drumeţie de cunoştinţă despre ce
timpului. De parcă aici nu s-ar mai putea Un platou apropiat se văd ruinele bisericii neuitat până la aşa-numitul Izvorul a fost odată
întâmpla nimic, ci doar paşii tăi trezesc catolice, printre cireşii sălbatici plini de rod. împăratului. De unde această denumire? Se Săcărâmb.
atmosfera, căci aproape nu întâlneşti ţipenie Mă apropii de preotul Daniel şi îi propun spune că pe la 1858, împăratul Franz Josef
de om. Te încurajezi singur şi-ţi aminteşti un dialog pe care domnia sa îl acceptă a vizitat Săcărâmbul şi că atunci el a poposit LA DISPENSARUL COM UNAL
că e duminică şi că probabil, credincioşii binevoitor şi astfel aflu lucruri noi despre la acest izvor de unde a băut apă şi s-a
sunt la biserică, spre care de fapt te îndrepţi Săcărâmb. odihnit la umbra pomilor din jur. Fascinaţi D IN CERTEJUL
şi tu, căci azi e mare sărbătoare: corul de idee pornim să cucerim dealul peste D E SUS
parohiei bisericii „Bunavestire” din N U M ĂRU L CRED IN CIO ŞILOR culmea căruia s-ar afla acest izvor. Părăsim Pe doamna doctor Virginia Hrecinic,
Deva, cântă pentru credincioşii din A SC Ă ZU T FO ARTE M U LT la un moment dat asfaltul şi urcăm pe o am cunoscut-o chiar de la începutul
Săcărâmb iar preotul -Farca Mircea, îi - Biserica actuală din Săcărâmb a fost cărăruie până în creasta dealului. Drumul călătoriei noastre. Domnia sa este medic de
însoţeşte. construită ortodoxă încă de la început, adică trece Jin pe lângă o întunecată pădure de familie la Dispensarul comunal Certejul de
Recunosc, doream de mult să văd acest de pe la 1700, dar nu departe de această pini. în viaţa mea n-am mai văzut o pădure Sus, comună de care aparţine la ora actuală
loc pentru că despre Săcărâmb circulă tot biserică se văd acum ruinele bisericii greco- de pin atât de deasă, presărată ici colo cu şi Săcărâmbul. Am găsit răgazul să
felul de legende precum că ar sta pe un filon catolice. La ora actuală nu mai există cireşi sălbatici. O cumplită luptă de discutăm şi în propriul său cabinet medical
imens de aur, că aici ar fi unul din centrele credincioşi care să aparţină acestei supravieţuire între copacii acestei păduri! despre activitatea dispensarului şi despre
energetice ale planetei, că de aceea aici se confesiuni în Săcărâinb. Toţi au trecut în De aici, drumul nostru începe să coboare şi starea de sănătate a populaţiei din zonă.
respiră un aer cu grad înalt de purificare,
1948 la ortodocşi iar apoi, în 1990 n-a mai ne tot ducem, purtaţi de călăuza noastră care Dispensarul are doi medici de familie,
că toate acestea ar fi argumentele adevărate
dorit nimeni să se întoarcă din nou la greco- ne promisese o excursie scurtă şi fiecare cu cabinetul său, un punct de
pentru care oamenii cu bani îşi fac aici vile catolicism, să mai construiască din nou o . odihnitoare, până ce dăm de un izvor ce
de vacanţă, şi de aceea metrul pătrat de biserică catolică şi astfel a rămas doar curge lin dintr-o mică galerie din piatră, laborator şi investigaţi, un cabinet
pământ a devenit foarte scump în această biserica ortodoxă. amenajată cândva de mâna omului, izvor stomatologic, farmacie. Dispensarul
zonă, deşi pe zice trece numărul locuitorilor Din păcate însă, numărul credincioşilor pe care ne place să-l luăm drept Izvorul deserveşte 2000 de pacienţi, din Certej şi
de drept ai satului, scade. Iată de ce din zonă a scăzut foarte mult în ultima împăratului şi abandonăm cursa. Nu ştim toate cele şapte sate aparţinătoare. Virginia
Săcărâmbul avea pentru mine un miraj perioadă. Sunt în jur de 70 şi majoritatea dacă am ajuns la ceea ce căutam dar ne-am Hrecinic se află la acest dispensar din anul
deosebit, în timp ce mă uitam adeseori din dintre ei sunt în vârstă. Copii sunt tot mai răcorit sufletul bând din apa lui lină şi am 1993 şi se gândeşte foarte serios să cumpere
grădina mea, la bisericuţa albă din munţii puţini. Dar Săcărâmbul pare acum să prindă stat la umbra unui fag imens aflat în cabinetul în care funcţionează la ora actuală,
nu prea îndepărtaţi, ştiind că acolo este viaţă. S-au construit aici foarte multe case imediata lui apropiere. pentru a putea să investească şi să-şi
Săcărâmbul. Trebuie însă să recunosc: de vacanţă pentru că trebuie să recunoaştem amenajeze un cabinet modem. Are uneori
realitatea bate filmul meu din imaginaţie. este un peisaj deosebit şi un aer de staţiune. şi zile încărcate, în care sunt şi cincizeci de
Pentru că nu, Săcărâmbul este acum, (o Aşa că la ora actuală mai mult de jumătate FOSTA ŞCOALĂ TEHNICĂ pacienţi la consultaţii. Cât despre
spun cu inima strânsă) un sat fără viitor. din construcţii sunt case de vacanţă. în M INIERĂ afecţiunile cele mai des întâlnite în zonă
Un imens muzeu al unei trecute vieţi, şi casele vechi cel mai adesea locuieşte una, Şi când vine vremea să facem drumul sunt: afecţiunile cardio-vasculare, hiper­
chiar dacă se vor mai construi o mie de vile douăjpersoane. Copii, dacă mai sunt 10-15. de întoarcere spre casă, suntem invitaţi să tensiune, diabet, ulcer, silicoză, ba chiar şi
noi şi sofisticate, strălucirea de altădată, Unii dintre ei învaţă la şcoala din sat, ne poposim la o prăjitură şi o cafea în clădirea neoplasme. Şi mai are interlocutoarea
viaţa plină de nerv, inima fierbinte a spune preotul Petruse. Tot de la el aflăm că fostei Şcoli Tehnice Miniere, înfiinţată în noastră în supraveghere 11 gravide şi 20
localităţii sunt îngropate pentru totdeauna are ca ajutor de nădejde aici, la biserică, pe anul 1835, ca instituţie de învăţământ tehnic de sugari. îi place munca de aici, oamenii
alături de minerii care au trudit în adâncul soţia şi părinţii săi. Fiecare îşi are rolul bine de grad mediu, socotită a fi unicat în o cunosc, o respectă şi ea se simte bine între ei.
luminat de aur şi acum îşi dorm somnul de stabilit: tata cântă în strană, mama face imperiul austro-ungar şi printre puţinele în
veci, în cimitirul din liniştea pădurii. Ca prescurile, soţia are grijă de ordinea şi spaţiul european. Aflăm acest lucru de pe
urmare, eu care vin tot dintr-un oraş minier, curăţenia în sfântul locaş. Mă placa comemorativă aşezată pe peretele
sunt mai afectată de tot ceea ce întâlnesc. impresionează crucile grele de piatră de pe vechii clădiri, care astăzi joacă rol de...
Pe minele fostului oraş minier de acum trei mormintele vechi din jurul bisericii, dintre cămin cultural. Pe placă scrie clar: „în
sute de ani, se zbate între a fi şi a nu fi un care unele stau gata să cadă şi-l întreb pe această clădire şi-a avut sediul prima şcoală
aşezământ pe care nici nu ştiu cum să-l interlocutorul meu de ce nu se face nimic tehnică minieră din sud-estul Europei,
ir
încadrez căci, oraş nu mai e, sat nu, cătun e pentru salvarea acestor momumente înfiinţată în anul de graţie 1835.” îmi vine s«:.' ■
prea puţin... Aşa că rămân cu gândul la funerare? Aflu astfel că ele au o vechime în gând: Dar unde sunt minunile de
legenda fetei îngropată într-un filon de aur, de aproximativ 300 de ani şi că atunci când altădată? Nici nu ne atrage să stăm în
pentru că atunci când i s-a săpat mormântul s-a făcut renovarea bisericii s-a încercat şi interiorul ei, ci preferăm pajiştea din curtea JffJ: >
s-a dat peste un filon de aur iar ea ar fi fost îndreptarea lor, însă de la prima cruce, când ei, unde veselia şi cântecul prind repede
înmormântată în trupul acelui filon... s-a încercat acest lucru#din cauza vechimii viaţă. Aici, am ocazia să stau mai mult de • .'
crucea s-a frânt. „Am considerat că mai bine vorbă cu Mariana şi Gelu Onţanu, cei ce
BISERICA A L B Ă să le lăsăm să stea aşa 20-30 de ani, cât or conduc la ora actuală destinele corului
rezista, decât să le fxângem într-o zi prin bisericesc alături de care am avut norocul ELDORAD O D E ALTĂDATĂ,,.
încercarea noastră de a le aduce la poziţia acestei zile superbe, şi mi-am dat seama că ELDORADO D E VIITOR
iniţială.” ne spune părintele. au un palmares atât de bogat încât ne Săcărâmb, localitatea spre care, de pe
Ceea ce s-a mai făcut în ultima perioadă rezervăm bucuria de a face o discuţie la 1700, atraşi de lucirea auruluîşi de gustul
în acest sat a fost cu ajutor de la cei care ău separată cu aceşti muzicieni deosebiţi. Tot îmbogăţirii s-au îndreptat o mulţime de
case de vacanţă aici în zonă. Şi sătenii au acum întâlnesc şi pe învăţătoarea şcolii din oameni veniţi de pretutindeni, a avut
ajutat biserica după puterile lor, însă având Săcărâmb, Ess Cristina. destinul oricărei civilizaţii în evoluţia
pensia foarte mică, norocul nostru a fost cu istoriei ei. A cunoscut mărirea şi decăderea,
cei interesaţi ca această zonă să-şi păstreze „ ŞCOALA C U CIN CI COPII a dat aripi speranţei devenind Eldorado din
încă identitatea ei. Cel mai mult ajutor la Tânăra Ess Cristina nu e un pedagog Ţinutul Hunedoarei, apoi un oraş înfloritor,
renovarea bisericii am avut de la Consiliul cu motive prea multe de entuziasm. o comunitate bine închegată, pentru ca apoi
Dar ce bine că nu am timp să mă las Judeţean, şi trebuie să recunoaştem că dacă Spectrul desfiinţării cu torul a şcolii sale cu în regresul de după apogeu să nu mai
furată prea mult de amărăciune. După ser­ nu am fi primit acest ajutor n-am fi putut cinci copii, clasele I-IV, n-o încântă deloc, rămână decât un sătuc ameninţat cu pieirea.
pentine şi urcuş ameţitor, ne aflăm la poarta face nimic numai după puterile noastre. îşi aminteşte cu nostalgie cum era cu ani în Dar în orice rău e şi un bine. Săcărâmbul ar
bisericii. Preotul şi enoriaşii săi ne aşteaptă Biserica se afla într-un stadiu de degradare
şi ne primesc bucuroşi, ea pe musafiri dragi. avansat şi nu ştiu cât ar mai fi rezistat. Aici urmă viaţa în această zonă, cu şcoală până putea însă avea şi viitor. Şi nu mă gândesc
Gazdă bună, tânăra preoteasă are grijă ca trebuie să-l amintesc în primul rând pe dl Ia zece clase, cu profesori, cu mult tineret numai la a deveni fieful oamenilor cu bani,
fiecare dintre noi să se simtă bine. Ni se preşedinte Mircea Moloţ care ne-a ajutat pentru că populaţia era în număr mare aici... zona lor de refugiu, exodul lor într-acolo
adresează cu căldură în glas ceea ce face să foarte mult şi cu bani proprii, de exemplu Acum - se întoarce ea la prezent - numărul ca spre un nou Eldorado modern. Mă
ne deschidem porţile sufletului spre aceşti la iconostas. Astfel că în ziua de astăzi locuitorilor scade de la o zi la alta, populaţia gândesc la oameni cu adevărată dragoste
oameni. în timp ce preotul gazdă, Petruse biserica noastră este în întregime este îmbătrânită, viaţa este grea, hu mai faţă de această zonă bare să-şi dorească să
Daniel şi preotul oaspete, Mircea Farca reconstruită. Ni s-a făcut o promisiune şi există nici o cale de măi bine pe aici. Poate, reînvie aici vechi tradiţii. Vă mai amintiţi
se pregătesc să înceapă slujba împreună, din partea dlui primar de la Certej şi anume spune ea, cu turismul se va mai putea face de mierea de Săcărâmb, sau de produsele
aprind şi eu lumânări pentru morţii şi pentru că biserica noastră va fi luminată de jur ceva în această zonă, altfel, nu mai văd ce lactate de Săcărâmb? Mi s-ar putea spune
vii mei. Mă aflu deci în biserica albă, cea împrejur, astfel încât să poată fi văzută soluţie ar fi pentru Săcărâmb să revină la că visez. Dar oricare vis are o şansă:
pe care o văd ca pe un punct în zare, din tocmai de la Deva. Aşteptăm ca această viaţă, ne spune cu tristeţe învăţătoarea. Dar speranţa de a se împlini.
grădina mea. Se face linişte, se începe promisiune să se concretizeze pentru că din dorinţa de a cunoaşte cât mai multe Mariana PÂNDARU

c
IVO sî — ia r u la r e s e r e s p e c tă ş i v ă r e s p e c tă I
S
Z