Page 4 - Calauza_2007_899
P. 4

Pag. 4                                                                                                              Călăuza noastră nr. 899

                                                                    unguri  care  au  contestat şi con­  egalează,  dat  le întrece  cu  mult   în  mai  multe  rânduri  minis­
       TU, ARDEAL
                                                                    damnat, uneori cu virulenţă, ne­  pe  toate  celelalte  neamuri  din  trul  Belgiei  la  Viena,  Van  der
       IZVOARE SCRISE DESPRE DRAMA                                  dreptăţile  istorice pe care le  su­  Transilvania  luate  împreună”.  Steen,  se  exprimă  prob,  cu
                                                                                                   Geograful  neamţ  Heinrich  Kie-  condescendenţă  şi  trăire,  în
                                                                    portă românii  ardeleni  şi  bănă­
                 DEZNAŢIONALIZĂRII                                  ţeni  pornind  şi  de  la  realitatea  pert  afirma  că  „soluţia  acestei  legătură cu starea românilor din
                                                                    că românii  sunt cei mai  vechi şi  probeleme  trebuie  căutată  în  Ardeal.  în  urma  incidentelor
         -  urmare din  nr.  898 -   şi  ne-aţi  aruncat  după  cap  şi  mai  numeroşi  în  acest  spaţiu  faptul  că  teritoriul  actual  al  provocate  de  Procesul  de  la
         Marele cronicar al Răscoalei  jugul  iobăgiei,  când  noi  sun­  istorico-geografic.  Pe  la  1764  limbii române (anul  1878) coin­  Cluj,  care  au  ţinut  trează  presa
      lui  Horea,  David  PrOdan,  ne  tem  şi  am  fost  totdeauna  mai  Gheorghe  Rettegi  constata;  „...  cide  aproape integral  cu  fron­  franceză,  italiană  şi  engleză,  el
      prezintă în „Suplex...” o secven­  mulţi decât ungurii. Şi, ce e mai  mă tem căci dacă le bagă şi mai  tierele  Imperiului  roman  şi  cu  scrie:  „Prinţbrutalitatea  proce­
      ţă  din  „Memoriul  unor  ţărani  mult,  suntem şi mai demult de­  bine  în  mintea  românilor,  pe  cele  ale  Daciei  Antice”.  deelor  sale,  guvernul  maghiar
      ardeleni” de la  1770. Ei, ţăranii,  cât voi în această ţară, căci sun­  noi  ungurii  de  bună  seamă  că   Aşa  cum  constata  Aurel  C.  a  provocat  o  mişcare  deosebită
      mai aveau conştiinţa originii din  tem  rămăşiţele  încă  a  vechilor  ne-ar  nimici  degrabă,  căci  în  Popovici  la  1892  (La  Question  de  simpatie  în  favoarea  opri­
      „vechii  daci”  şi o proclamau  ca  daci”.  Iată  un  gând  afirmat  în  Ardeal  pe  uşor  sunt  de  10  ori  roumanie)  teoria migraţiei de lâ  maţilor  şi  se  poate  întrevedea
      argument  pentru  eliberarea  din  pofida  ideologiei  Şcolii  Arde­  mai mulţi români decât unguri”,  sud  de  Dunăre  a  românilor  a  momentul  când  problema  ro­
      iobăgie:  „nu  ne  putem  mira  lene,  care  exalta  romanitatea!  în  ton  cu  el  Iosif Banki  zice:  fost scornită „în momentul când  mânească va deveni o problemă
      îndeajuns  care  e  pricina că  voi   Nu  puţini  au  fost istoriogra­  „Atât  de  mare  este  numărul  principiul  naţionalităţii  a înce­  europeană.
      ungurii ne-aţi apăsat pe noi atâta  fii, gazetarii, oamenii de cultură  românilor,  încât nu numai  că le  put  să  devină  forţă”.  (va urma)   GligorHAŞA
                                                                                    /\
                              LA CIUNGANI                                          In direct cu NASA
                      ÎN ZI DE SĂRBĂTOARE                                                          Bătălia lui G.P. cu I.A. (III):

                                                                                                     Maşinile vii computează
              -  urmare din nr.  898 -       fericire  -   cu  mijlocul  strâns  de  braţele
         în coşuri se aflau bunătăţile pregătite  unui  codrean  zdravăn,  ca fagii  cei înalţi
                                                                                           -   urmare din  nr.  898 -     Biosfera  toată  computează,  susţine  el,
      cu  grijă  pentru  evenimentul  mult  aştep­  şi  frumoşi  ce  mărgineau  tăpşanul,  pre­  Bineînţeles  că  oricare  dintre  noi  o  şi  trage  concluzia  sub  forma  unei
      tat şi din ele s-au înfruptat cu toţii, aşezaţi  făcut într-o  autentică  estradă.
                                                                                   poate  face,  de  la  momentul  în  care ăm  interogaţii: de ce să mai folosim siliciul?
      la  mesele  din  adâncuri  de  brad;  şniţele,   Şi  era  toată  numai  zâmbet  străina,   învăţat  tabla  înmulţirii  şi  ne-am     De  ce  să  nu  lăsăm
      cârnaţi  fripţi,  plăcintă  cu  brânsă dulce,  după  ce  filmase  peste  două  ore  toată   dezvoltat  înaltă  ştiinţă  de  carte  în   tranzistorul  de  siliciu
      prăjituri multicolore învăluite în tot felul  ceremonia  religioasă  şi  spectacolul   domeniul  împărţirilor  aritmetice,  a        să  moară  sau  să-l
      de creme -  menite să le facă cât mai ape­  copiilor de  lângă Izvorul  de  feac.   '   extragerii de radical etc. Computăm,         reducem  la  funcţii
      tisante — şi totul, la urmă, stropit cu câte   Avea  ce  să  le  arate  prietenilor  şi   adică  calculăm,  procesăm,  eu  nişte     particulare,  pentru  a
      un  pahar de  pălincă,  sucuri  sau  bere.  rudelor din  ţara  ei!                                                                   lua în  stăpânire  minu­
         Să  fi  văzut  apoi  petrecerea,  când  a   Iar  ciungăneala  le-a  arătat  că  este   date  iniţiale,  ca  să  obţinem  un
      intrat cu  totul în  drepturile  ei!   maestră  şi  în  vâltoarea  valsurilor,  înce­  rezultat.                                     natele  cipuri  şi  micro­
                                                                                      Dar  nu  despre  geniul  lui  Homo
                                                                                                                                           procesoare  pe  care  le'
         Acordeonul  şi  saxofonul  s-au  între­  pând  chiar  cu  „Dunărea' albastră”.
      rupt  care  pe  care,  învârtitele  şi  horele   Un  nor  negru  a  apărut  după  amiază   Sapiens  în  această  direcţie  vorbeşte   oferă  natura?  Toată
                                                                                    academicianul  Gheorghe  Păun  în                      natura  -   face  domnia
      s-au  încins  cu  grabă  mare  şi  mai  ales  deasupra  pădurilor  şi  o  altă  repriză  de                         Alexandru
                                                                                   cărţile  sale,  ci  despre  computare                   sa  un  pas  mai  larg  -
      cei  în  vârstă,  cu  părul  albit  de  trecerea  ploaie  binecuvântată,  ne-a  grăbit  spre                        MIRONOV
                                                                                   evoluţionară  (adică  urmărind                          căci, aflaţi, atunci când
      anilor, au prins a juca cu aceeaşi vigoare  maşini  şi  spre  case.  Dar  nimeni  nu  s-a
                                                                                   mecanismele  darwiniste  ale  selecţiei                 o  picătură  de  ploaie
      tinerească  şi  voie  bună,  ca-n  primăvara  supărat.  Ci  mulţumeau  Celui  de  Sus  că   naturale),  neurală,  computare  prin  acid  cade  spre  sol,  ea  rezolvă  intrinsec  pe
      vieţii  lor.                           revarsă harul  Său  peste  capetele  lor.
                                                                                                                           suprafaţa  ei  un  set  uriaş  de  ecuaţii
         S-a prins în joc chiar şi doamna Clara   îşi  aduceau  poate  aminte  şi  de  ve­  dezoxiribonucleic  (ADN)  şi,  mai  ales,  sui
                                                                                   despre  computare  prin  computerul  dif
                                                                                                                           liferenţiale!  -   deşi,  acceptă,  aceasta  nu
      venită la Ciungani din oraşul lui Strauss  chea zicală din bătrâni, că ploile  de  mai   numit celulă.  Căci  Gheorghe  Păun  vede  este  o  computare în  sine.  O  celulă însă
      şi  s-o  fi  văzut ce  mai  ţopăia -   mică  şi  înseamnă  mălai!            o  adevărată  zvârcolire  de  computere  în  este cu totul altceva. Este o mică unitate
      bondoacă,  cu  o  faţă  numai  zâmbet  de                      Ioan  PÂRVA
                                                                                   natură.  Tot  ce  este  viu  computează.  vie,  pentru care încă nu avem un model
      DR. VICTORI ŞUIAGA                                                                                                |  matematifc,  dar  colaborarea  dintre
                                                                                                                          matematicieni  şi  biologi  va  rezolva
                    HUNEDOREIMII                                 Solstitiul  preşedintelui  Băsescu                     ■  această problemă.  Conectată,  cumva,  la
                  LA MAREA UNIRE                                                                                        I  un  circuit  electronic,  va da performanţă
                                                                  -  urmare  din  nr.  898 -   desigur,  atribuirea termenu­  |  superioară  computerelor  din  siliciu.
                     -  urmare din  nr.  898 -                  Cu  ce  a  câştigat  Băsescu  ale­  lui de intelectual în folosinţă                  (va  urma)
                                                             gerile şi poporul? -  cu cele două teme  exclusivă respectivului  co­
         S-a înfiinţat la 29  oct. 1918 în Budapesta,  Consiliul Na­
      ţional  Român  Central,  compus  din  6  reprezentanţi  ai   fundamentale,  sărăcia  şi  corupţia,  mando  (unii îi  zic  „cooperativa”),  “intelectuali”:  dimpotrivă,  i-a pose­
                                                             respectiv  cu  sloganele  “să  trăiţi  cum se tentează azi în presa aservită,  dat el pe  aceia,  ca pe  toată lumea:
      Partidului  Naţional  Român  şi  6  ai  Partidului  Social
                                                             bine”  şi  “la ţepe”.  De ce se ocupă  este  abuzivă.  Importanţi  nu  sunt  Că,  nemernic,  nemernic,  da’  prost
      Democrat Român, acesta fiind organul suprem revoluţionar   preşedintele  Băsescu  acum?  -   de  însă  “intelectualii”,  care  nu  spun  nu  era:  ăluia nu-i.stătea largă co­
      al  românilor din  Ardeal  şi Ungaria.                 condamnarea  comunismului,  de  nimic  poporului,  important  este  roana pe cap! în ceea ce ne priveşte,
         La  31  oct.  1918  revoluţia  din  Budapesta  înlătură
                                                             lustraţie,  de  vânturarea  dosarelor  Băsescu, ce încă îi mai spune ceva.  am asistat de aproape la un fenomen
      guvernul  şi  proclamă  republica  în  Ungaria.  La  3  nov.
                                                             securităţii,  de îmbunătăţirea educa­  Să revenim dar la acesta.   similar de parazitare prezidenţială în
      capitulează Austro -  Ungaria,  la 6 nov.  separat Ungaria şi   ţiei,  de  ameliorarea  sistemului  de   Puţină lume mai  ştie că, în mo­  cazul  dlui Iliescu.  Şi  acela,  uitând
      la  11  nov.  1918  Germania.  Aşa s-a terminat primul război   sănătate, de cărţi şi cărturari - vorba  mentul  loviturii  de  stat din  august  de oamenii care l-au votat, l-au spri­
      mondial, cel mai mare şi mai crâncen război cunoscut până   aia,  ce are  sula cu  locul de muncă  1930, Carol II revenea în ţară pe un  jinit  şi  aveau  încredere  în  el,  s-a
      atunci, în care românii din Transilvania au dat jertfe mari.  al  dnei  Mioara Mantale?  Şi  în  tot  val  important de simpatie  şi popu­  înconjurat de membrii unui coman­
         în vâltoarea revoluţiei toţi românii transilvăneni, solidari   acest  timp,  în  loc  de  a medita în  laritate.  Reacţii  grefate,  ca  şi  în  do care l-au abătut dinspre datoria
      şi  conştienţi, înfiinţează consilii  şi  gărzi  naţionale române   ţepele promise la relativitatea măririi  2004,  pe rejecţia de  către public  a  lui  înspre  interesele  lor.  Oameni
      în  sate  şi  oraşe,  alungă jandarmeria  şi  administraţia   lumeşti,  dl Năstase zburdă pe toate  sistemului politicianist “in situ”,  pe  cărora le era ruşine că sunt iliescieni,
      maghiară şi începe preluarea puterii defctat, sau a imperiului,   canalele  TV,  dl  Patriciu  oligarhi-  care regele venea să-l  cauterizeze.  care îl dispreţuiau pe cel pe care-1
      cum  se  vorbea în  limbajul  de  atunci.  Aşa  s-au  înfiinţat   zează ziare şi dl Ţiriac îşi comandă  Iar în  anii care  au urmat,  populari-  parazitau, care se delimitau de mine-
      Consilii  şi  Gărzi  Naţionale  Române  pe întreg judeţul,  la   poate  cărţi  de  vizită  cu  primul  ’ tatea şefului statului n-a făcut altce­  riade  şi  cochetau cu puncte  8,  spre
      Brad  şi  Hunedoara în  5  nov.  -   la  Deva  şi  Orăştie  în  7   .ministru  al României”.  va,  şi atunci, decât să crească.  Cur-  a fi la modă, care se voiau etichetaţi
      nov., la Petroşani în 8 nov. etc. A început organizarea  Marei   Din justiţiar,  dl Băsescu a ajuns  var,  beţiv,  escroc,  ciubucar,  prote­  drept  reformişti  şi  se  lepădau  de
      Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Am primit spre difuzare   intelectual:  a  fost arestat de  “inte­  guind contra şperţ o bandă de lipitori  electoratul  sărac şi  asudat,  dar care
      şi  citit consătenilor mei  şi altor sate  vecine  actele  CNRC,   lectuali”,  care n-or să se lase până  bugetivore,  slobod la gură,  vulgar,  au  înţeles  să sugă  de  la ţâţa  vacii
      cum a fost „Chemarea” din  15  nov. prin care se spunea că   n-or să-i mănânce capul. Am încon­  gros,  popular,  mârlan,  şeful  statului  câtă vreme aceasta ştia să dea mult
      singură naţiunea Română  are dreptul să-şi hotărască soarta   jurat termenul cu ghilimele nu pen­  - ne referim acum la Carol II -  şi-a  lapte.  Acelaşi  fenomen,  în  umbra
      şi  deci  să  se  facă în  toate  cercurile  electorale  alegerea   tru  că ne-am îndoi de valabilitatea  permis  multă vreme  să călărească  aceloraşi impregnate de perversiune
      delegaţilor pentru  Marea Adunare  Naţională,  sau  Mani­  aplicării lui în cazul membrilor bine­  partide,  parlament,  clasă  politică,  ziduri ale Cotrocenilor,  se întâmplă
      festul de  la  18  nov.  „Către popoarele  lumii”  prin  care  se   cunoscutului  comando care  şi-a re­  legi,  Constituţie, înainte de a cădea  azi  cu  preşedintele  Băsescu.  Dife­
      arăta că poporul singur va înfăptui autodeterminarea fiindcă   zervat  acest  apelativ,  aşa  cum  ai  din  graţia  publicului,  care  privise  renţa fiind că acesta,  spre deosebire
      nu mai vrea să ţie de Ungaria şi că oricum ar decide puterile   pune o sacoşă pe un scaun din tram­  chiar  cu  satisfacţie  şturlubăticiile  de Iliescu,  nu  are resursele  de a se
      lumii, mai bine va pieri decât să sufere mai departe sclavia.   vai:  fără îndoială că un profesor de  celui  ce  îl  “răzbuna”  împotriva  mai ridica o dată după cădere,  pen­
      Am  citit şi  difuzat  sătenilor actul ce  conţinea convocarea   fizică de liceu, cum este de meserie  acelor japiţe de politicieni. Dar spre  tru  a-şi repeta  greşelile.  Pentru  el,
      Adunării  Naţionale  la Alba Iulia pe  ziua de  1  dec.  1918,   dl  Patapievici,  nu poate fi încadrat  deosebire  de  dl  Băsescu  azi  -  sin­  solstiţiul  de  iarnă,  nu iminent,  dar
      cu programul ei.      (va urma)      Din manuscrisul   social nici la “ţărani”, nici la “mun­  gura deosebire, poate! -  Carol II nu  inevitabil,  e şi  sfârşitul  crugului.
                    „Hunedorenii la Marea Unire -  Amintiri”  citori”,  deci  este  intelectual.  Dar,  s-a  lăsat  niciodată  posedat  de     Victor NIŢELEA

                                                               —Z ia r u l          c a r e   s e   r e s p e c tă   ş i  vă,  r e s p e c tă !
   1   2   3   4   5   6   7   8   9