Page 3 - Calauza_2007_905
P. 3

Călăuza noastră nr. 905                                                                                                                        Pag. 3




                    H        A       Ţ       E       G            - -        7       6      0           D       i E          A       N        I

                                                                                                                ----:------- --------- -------------------- ~\
       r '                                                   .                         . . .                        ■
           Ţara Haţegului se situează în partea de S-V a Transilvaniei şi în colţul de S-V al  Ulpia-Traiana, capitala Daciei Ţara Haţegului, menţionatăîn 1247, ca „Terra Haţzeg”
        judeţului Hunedoara, fiind înconjurată debrâul unor munţi. La sud, de la Strei până la  în „Diploma Cavalerilor Ioaniţi”, străvechiul ţinut cil unor cneji, juzi şi voievozi români,
        Porţile de Fier ale Transilvaniei, se întind, ca un paravan uriaş, Munţii Retezat, la V şi  a  rămas mult timp  un ţinut cu  o situaţie politică,  administrativă şi judecătorească
        N  Munţii Poiana Ruscăi,  iar spre E Munţii Sebeşului.  Ea este brăzdată de  râuri şi  aparte. Acest colţ de ţară este deosebit de caracteristic şi sub aspectul etnografic şi
        pârâuri ca: Râul Mare, Strei, Galbena, Sibişel, Cărlete.., Loc de desfăşurare a luptelor  folcloric.  Portul ţăranilor este variat şi pitoresc.  Ion Pop Reteganu a numit acest
        de cucerire a Daciei de către romani şi centru al stăpânirii acesteia, pământul a păstrat  ţinut „un Ardeal în miniatură”.  în colţul de N-E al ţinutului,  se află oraşul Haţeg,
        în adâncurile sale vestigii bogate ale acestor vremuri îndepărtate. La marginea de S,   înconjurat de comunele şi satele aparţinătoare: Densuş, G-ral Berthelot, Răchitova,
        dinspre Banat,  la  Porţile de Fier ale  Transilvaniei  la  Tapae,  a avut loc  rezistenţa  Toteşti,  Pui,  Râu de Mori,  Sarmizegetusa,  Sălaşu de Sus,  Sântămărie  Orlea,  Baru
       ^dacilor în faţa oştilor romane cuceritoare,  iar la numai câţiva km mai spre N  se află   Mare, Bretea Strei.   ______i   ■.  ''  ■   ;  ,   !  ______   '   ■

                                              rilor.  Au  răsunat  pe  scena  din  centrul   şi el de „liberali” o mai fi atras atenţia să nu   ei,  cunoscutul  cercetător  al  muzeului
            ORAŞUL HAŢEG IN
                                              oraşului  celebre  voci,  precum  cele  ale   se facă politică electorală eu nu am priceput,   judeţean,  Ioachim   L azăr,  o  promite
               SĂRBĂTOARE                     îndrăgiţilor Veta Biriş, Sa va Negreau -   doarece scena era ticsită numai îndeei, în   pentru  la  toam nă.  Noi,  însă,  ne-am
        •  Impinirea a 760 de ani de la atestarea   Brudaşcu, Ţinu Veresezan, Pera Bulz,   suc  propriu  şi în  slujba microfoanelor?!   învrednicit să-i luăm un interviu.
       documentară  prin  „Diploma  cavalerilor   Ciprian Roman, Ovidiu Homorodean,   Adăugăm  însă  pres­
       Ioaniţi” la 1247, ca ţinut românesc                    Lenuţa Evsei etc. Pa­  tigioase  nume  de  oa­                                 DRUMUL,
       cu  cneji,  voievozi  şi juzi  a  fost                 rada portului popular a   meni de cultură,  isto­
       marcată  prin  ample  manifestări                       fost  una  vivantă,  cu   rici,  cercetători,  invi­                          DRUMUL,
       sărbătoreşti.                                          participarea a zece an­  taţi ai comunităţii, dar                           BATĂ-L VINA!
          Manifestările au durat trei zile                     sambluri  din judeţ  şi   nu prea băgaţi în sea­                             Drumul de la Simeria la
       şi la ele a participat toată „suflarea»                zonele  învecinate:    mă  de  autorităţi  (mă­                            Haţeg e aproape gata. Va să
       orăşelului  de  la  poalele  Reteza­                   Gorj,  Caraş,  Banat,   rimi)  că,  deh,  în  ţara                         fie  ca  o  arteră  de  sânge
       tului. Deopotrivă oraşul şi oamenii                    O răştie.  Pădurea  -    asta, cine mi-i scriito­                          pentru un trup îmbătrânit.
       lui au fost în ţinută de sărbătoare.                   rezervaţie  naturală   rul, cine savantul, cine                            Cel  dinspre  Valea Jiului,
       Primarul Nicolae Timiş -  om po­                       „Slivuţ» a devenit „ra­  omul de cultură în ra­                            aşijderea. Mai cu seamă că
       trivit la loc potrivit, Consiliul local,               iul tinerilor şi al muzi­  port  cu  un  M azăre,                          ar putea beneficia de aflu­
       Casa de cultură, Biblioteca orăşe­                     cii  uşoare»  cu  nume   Gigi sau Vanghelie, de                            xul de pe culuoarul Câm­
       nească au conceput şi realizat un                      precum . Ana  Lesko,   care nici noi nu ducem                              pul lui Neag -  Cema. Dacă
       program demn de Alba Iulia la zi  sărbă­  3Sudest, Trident, Compact.          lipsă, având dubaşi şi                              va fi să fie... Că şi aici şi-a
       torească sau de Sibiul european, program   Focurile de artificii au încheiat Sărbă­  m anelişti  liberi  la                       băgat  Dracul  Politichiei
       din  care  spicuim:  un  târg  al  meşterilor   toarea oraşului  şi a haţeganilor, cum nu   toate.                                coada.  Dinspre  Caraş  şi
       populari  veniţi  din  9 judeţe,  o  expoziţie   s-a mai petrecut pe aici.                                                        Banat, nici o nădejde. Mă­
      i de  pictură  şi  sculptură a Muzeului  Ţării                                                                        car dacă aşa, din interes turistic, s-ar reface
       Haţegului,  o  sesiune  de  comunicări,  pe                                                                          linia  ferată  Haţeg,  Bouţari  r  Lugoj.  în
       întinderea a două zile şi interesante lucrări                                    Multe  alte  manifestări  au  împlinit   schimb  se  apropie  de  finalizare  amplele
       care  urmează  a  fi  publicate  în  volum.   Au fost la Haţeg în  aceste zile mulţi   aceste zile într-un într-un orăşel cu ambiţii,   lucrări „de centură”, atât de necesare pen­
       Spectacolele  folclorice  de  vineri,  de   oaspeţi: unii aveniţi, alţii „de tribună ade­  cu morbul autodepăşirii şi voinţa ieşirii în   tru descongestionarea oraşului conceput în
       sâmbătă şi duminică au adus pe scenă mari   meniţi”: Mircea Moloţ, Mircia Muntean,   lume. Haţegul s-a născut din seva pămân­  evul mediu ca târg.
       solişti  şi  rapsozi,  ansambluri  de  dansuri   noul prefect Dan Aurel Pricăjan şi mai toţi   tului,  din  istoria  neamului,  din  urmaşii
       din judeţe şi din ţară. Participanţii din opt   liberalii, pregătiţi pentru confruntarea cu   Sarmizegetusei,  din  rădăcini  de  cneji,   NU NE LĂUDĂM, DAR
       ţări la Festivalul Internaţional „Carpatica»   un electorat pe care l-au cam pierdut. De   voievozi  şi  principi  şi  nu  din  oţel  sau
       au  conferit  coloratură  aparte  manifestă­  ce vrednicul primar al Haţegului, ademenit  cărbune.  De  aceea,  chit  că  nu  prea  are   AVEM CE ARATA
                                                                                                                               Cam  asta  ar  vrea  să  spună  filele  din
                                                                                     legături prin drumuri cu lumea, merită alt
                                                                                                                            program care te invită să vizitezi obiective
                                                                                     statut şi, de ce nu, vechea ambiţie de a fi
        HAŢEG -  „POARTĂ DE REZISTENŢĂ ÎMPOTRIVA                                     capitala din chiar inima ţării, cu coroană   cu care omul se mândreşte; muzeul, ceta­
                        EXPANSIUNII  OTOMANE”                                        de munţi şi salbe de ape.              tea,  rezervaţia Slivuţ,  castele,  mănăstiri,
                                                                                                                            biserici, Hidroelectrica şi salba de lacuri,
                                                                                        Rememorarea  atestării,  chiar
                          Dialog cu Dr. IOACHIM LAZĂR                                dacă  nu  e  vorba  despre  o  cifră
                                                                                     rotundă,  a  coincis  şi  cu  a  VIH-a
          -   Domnule  cercetător  dr.  Ioachim    adică la Porţile de Fier ale Transilvaniei.  ediţie a Festivalului cultural-artistic
       Lazăr,  sunteţi autorul mai multor mono-  -  Ca autor de monografii ştiu ce presu­  „Haţegana”.  M erită  amintit  cu
      |  grafii săteşti unele dintre ele socotite modele   pune  travaliul  documentării  în  arhive.   laude efortul  unor oameni  ai  ora­
       de probitate  şi  documentare,!precum   Cum sunteţi un împătimit al cercetării „pe   şului,  buni  organizatori  şi  indica­
       monografia  comunei  Baru  Măre,  cea  a   document”, aţi avut surprize?      toare  gazde:  consilierul  pe  pro­
       comunei Băiţa sau cea a satului  Crişan.   -  Da, şi chiar foarte mari. Am găsit zeci   bleme de cultură, directoarea Casei
       Monografia  oraşului  Haţeg  a  venit  în   de  pagini  şi  zeci  de  dovezi  ale  misivei
                                                                                     de Cultură, cele două bibliotecare
       întâmpinarea unui eveniment:  760 de ani   participă a haţeganilor, prin gărzile naţio­  şi nu în ultimul rând cei care, din
       de la atestarea documentară a oraşului de   nale, la prefigurarea şi înfăptuirea Marii   umbră, au făcut ca rotiţele mecanis­
       astăzi.  Ce  reprezintă  ea,  ca  noutate  şi   Uniri. Nu mai vorbesc despre importanţa   mului să se sincronizeze. Şi ei ne-
       responsabilitate,  acum  când asistăm  la   breslelor  de  meşteşugari  şi  înflorirea   au convins că Haţegul  e „un oraş
       „moda monografiilor”?                  comerţului în această zonă. Chiar şi numai   condus”  şi  că  votanţii  au  avut...
          -  Un prim pas.  Monografia unui  oraş   acest capitof poate fi unul dintre volumele   mână bună.
       cu  istoria  şi  cultura Haţegului presupune   monografiei.                                                         bănci şi industrii de tot felul. Haţegul are
       cercetare  interdisciplinară  cuprinsă  în                                                                          înainte de toate, oameni.
       câteva volume vizând etnofolclorul, istoria                                                                            Prietenoşi, ospitalieri, gospodari.  Are
       bisericii, flora şi fauna,  meşteşugurile şi                                                                        tradiţii istorice, culturale, meşteşugăreşti.
                                                                                       Simpozionul ştiinţific „Ţara Haţegului
       comerţul,  multe altele.                                                                                            NU are, însă, nici  o instituţie de învăţă­
                                                                                     - 760 de ani” a fost o manifestare ce va să
         -  Prin ce se personalizează monografia                                                                           mânt superior, o facultate cu profil de arhe­
                                                                                     aibă urmări. Cele 20 de comunicări pe un
       Haţegului  în raport cu altele ?                                                                                    ologie, de ştiinţe naturale, de comerţ şi tu­
                                                                                     amplu evantai tematic vor fi cuprinse într-un
         -  Prin rolul  jucat în marile momente                                                                            rism, să zicem. Aşa cum şi judeţul e săra­
                                                                                     volum  cu  tentă  de  „manual”  de  istorie
       ale  istoriei  naţionale:  cnezatele  şi                                                                            cul săracilor la acest capitol. Mai durează
                                                                                     locală şi milenară. Flora, fauna, arheolo­
       voievodatele  şi  lupta  împotriva  aservirii                                                                       blestemul de a trăi, Ca vai de noi, sub Zodia
                                                                                    gia, biserica, arhitectura, comerţul, meşte­
       maghiare,  rolul  de  „ţâră”  printre  alte                                                                         Cărbunelui.
                                                                                     şugurile, marile evenimente naţionale etc,
       „ţări  rom âneşti”,  poartă  de  rezistenţă                                                                            Nota bene: Noi am participat la mani­
                                                                                    etc  au  ţinut  treaz  interesul  localnicilor.
       îm potriva  expansiunii  otom ane,  alte                                                                            festări similare şi în alte oraşe: Deva, Orăş­
                                                                                    Din păcate... vârstnici. Tinerii au fost atraşi
       evenimente  culminând  cii  Marea  Unire.                                                                           tie, Brad. Niciunde ele nu au avut fastul,
                                                                                    de alte cele că, vorba unui hâtru, Ciopeea
       Nu  mai  puţin  interesante  sunt  Ţara  şi                                                                         bunăordinea  şi  amploarea  celei  de  la
                                                                                    nu-i departe.
       Haţegul  sub  aspectul  etnic  al  populaţiei.                                                                      Haţeg.  Nu degeaba Nicolae Timiş a fost
                                                                                       Mulţi au aşteptat, ca eveniment anun­
       Istoria  Haţegului  face  parte  din  istoria                                                                       întâiul primar premiat pentru vrednicie de
                                                                                    ţat,  monografia Haţegului.  Deocamdată,
       lui  Iancu  de  Hunedoara,  prin  care  se                                                                          „Călăuza noastră”.
                                                                                    din lipsă de fonduri ’ n-a fost să fie. Autorul
      reiterează confruntări hotărâtoare la Tapae,                                                                               Pagină realizată de Gligor HAŞ
       (.4 1^.4 IJX,4  rVO  iST lt  i                          — Ziarul care se respectă şi                                       v a   respectă .
   1   2   3   4   5   6   7   8