Page 4 - Calauza_2007_905
P. 4

ag. 4                                                                                                            Călăuza noastră


     7 U 'A R D E A L                                             pe  rom âni  şi  pe  iugoslavi” .  capitală  asupra  ţării  întregi.   şilor  şi,  mai  ales,  denumise»
                                                                  Aceasta ar fi  fost cea  mai  bună  „Maghiarizaţi-vă!”  repetă ca  un  plătită  cu  sânge  a  unui  popor.
     IZVOARE SCRISE DESPRE DRAMA                                  replică  la  declaraţia  ultranaţio-  ecou  răguşit  oraşele provinciei.   Nu l-aş fi scris, cu enorme efor­
               DEZNAŢIONALIZĂRII                                  nalistului Geza Coszteleszki din  „Maghiarizaţi-vă!” iată apelul în   turi  de  documentare,  dacă  nu
                                                                   1898:  „Să lăsăm la o parte min­  care  se  concentrează  tot  patrio­  m-ar  fi  incitat  obrăznicia  lui
                                                                  ciuna  convenţională  conform  tismul  maghiarilor.  Astăzi,  în  Marko Belo, lider UDMR, de 17
       -   urmare  din  nr.  904 -
                                   paţi,  de  la  picioarele  Columnei  căreia noi pretindem că nu vrem  Ungaria,  cuvântul  „maghiari­  ani  la  guvernare,  la  solicitarea
       M ai  aproape  de  realitatea  lui Traian, un salut pentru credin­  să  ucidem  naţionalităţile  nema­  zare”  este  pârghia  intelectuală  de  bun  simţ  (dar  populistă)  a
    zilei  „La Republique”  atenţiona  ţa lor în nemurirea rasei noastre”.  ghiare. Da, noi vrem să le supri­  a oricărei  mişcări  politice,  eco­  unui  alt  şef de  partid,  conform
    (1893)  „Ştirile din Ungaria  sunt   Iată un răspuns tranşant,  care  măm.  Politica  mea  şovină  este  nomice  şi  chiar  morale...”  Dar  căreia,  ca  în  America,  Franţa,
    tot mai supărătoare din punct de  şi-ar găsi  locul în  manualele  de   o  năzuiftţă  irezistibilă  către  un  iată şi o voce raţională din Aus­  Anglia, Canada ete, şi în Româ­
    vedere  umanitar.  Denigrările  de  istorie  din  învăţământul  româ­  scop  determinat  şi  către  atinge­  tria:  „E  un  gest  de  bunăvoinţă  nia cei  cu  cetăţenie  română tre­
    justiţie, persecuţiile, măsurile de  nesc,  dat  de  guvernul  Franchet  rea  lui  cu  orjce  preţ.  Aceasta  faţă de  maghiari  să le  aminteşti   buie  să  vorbească,  cât  de  cât
    opresiune se înteţesc.  Şi  această  d’Esperey  delegaţiei  ungare  în  este  crearea  unui  Stat  unguresc  de greaua răspundere cu care s-au   limba română.  Spre  binele  lor.
    sălbăticie  se  petrece  în  centrul  convorbirile  de  la  Praga  din  unitar  şi  cu  o  singură  limbă.  încărcat prin  abuzurile  săvârşite   Măcar pentru  faptul  că  Ţinutul
    Europei  noastre  civilizate”.  1918: „Pretindeţi a vorbi în nume­  Publicaţia  germană  din  Si­  secole de-a rândul”  (M.  H.  Bie-   aşa-zis secuiesc nu este o insulă
       Italienii, cândva şi ei oropsiţi  le  Ungariei,  dar dumneavoastră  biu,  „Siebenburgisch  Deutchaes  dermann,  Insbrukc,  1887).  în  Pacific,  abia  descoperită.
    ai  soartei  şi  „iubitori  de  austri­  nu  reprezentaţi  decât naţia  ma­  Tageblatt”,  la  1891,  cu  ironie   Nota  Bene!:  Acest  serial  va   S.O.S.: Rămân îndatorat auto­
    eci", prin omul politic Giosue Car-  ghiară.  Cunosc istoria voastră şi  pamfletară,  descria  atmosfera  continua  cu  consem nări  de  rilor  cărţilor:  Transilvania, pă­
    ducci,  transmit  un  mesaj  con­  ştiu că i-aţi oprimat întotdeauna  din Ungaria, devenită căpuşă pe  după Primul Război Mondial. El   mânt românesc,  Transilvania (in­
    damnaţilor din  procesul  Memo­  pe  cei  care nu  erau de un neam  Austria: „Maghiarizaţi-vă!”. Iată  se  vrea  doar  un  „rem em ber”   vincibile argumentum),  Pietrele
    randum ului:  „R om ânilor  de  cu  voi.  în  acest  ceas  istoric,  îi  cuvântul  care  răsună  ca  din  absolut necesar, pentru ca să nu   dacilor vorbesc,  Suferinţele din
    dincoace  şi  de  dincolo  de  Car-  aveţi  împotriva voastră pe  cehi,  trom petă,  revărsându-se  din  uităm  trecutul, jertfele  înainta­  Ardeal etc.   Gligor HAŞA

    M  VIDTORLŞUIAGA                       oraşului,  dar  mai  ales  a  Câmpului  lui  I
                                           Horia,  din  spatele  cetăţii.  Petrecându-şi  |   BISERICA VECHE DIN  BÂRSĂU
        H U N ED O R EN II  LA             vremea  în  cântece,  glume  şi  poveşti,  |
           M A R E A   UNIRE               lumea  se  încălzea  la  focurile  aprinse  în  j
                                           aer liber şi  toţi  aşteptau  cu  sfinţenie  ziua  j   Biserica veche din satul  cipală îar  in  rasant  se
           -   urmare  din  nr.  904 -     cea  mare,  care  a  venit  cu  o  dimineaţă  i  Bârsău,  com  Hărău,  cu  găsea  o  mică  absintă,
       La  Simeria  se  adaugă  alte  vagoane,  însorită  şi  frumoasă.  S-a  pornit  atunci  hramul  „Sf.  Nicolae  este  semicirculară  în  inte­
    fiindcă gara era o mare de  lume ce venea  uriaşa  mulţime  să  se  adune  pe  Câmpul  una  ^ 'n  bisericile  foarte  rior,  iar în  exterior  era
    mereu  de pe  valea  Streiului  şi  a  Cernei,  lui  Horia  şi  valurile  curgeau  întruna,  cu  vechi  din  judeţul  nostru,  îmbrăcată într-un  poli­
    din  Ţara  Haţegului  şi  din  Valea  Jiului,  drapele  tricolore  şi  cântece  naţionale.   Din  păcate  nu  se  poate  gon,  compus  din  patru   im m *
    toţi cu direcţia la Alba dulia.  între aceştia   Şedinţa  delegaţilor  s-a  ţinut  în  Sala  I  stabili  cu  precizie  când  şi  laturi  frontale  cu  o
    se  vedea  bine  delegaţia  social  -   Cazinoului  Ofiţerilor  din  cetate,  care  cu  I   c'ne  a  fost  întemeiată,  muchie.
    democrată minieră de  la Petroşani,  cu un  toată mărimea ei  abia i-a  putut primi  pe  I  Se  §he  doar  că  a fost res-   Relaţiile  cu  Moldo­
    drapel  roşu  condusă  de  Iosif  Ciser,  un  toţi  delegaţii.  E  bine  să  ştim  că în  biroul  |  ţa^urată  şi  pictată în întâia  vă  par  a  fi  atestat odi­
    suflet nobil şi orator mare, care s-a ataşat  adunării  au  fost  aleşi  doi  hunedoreni:  J jum ătate  a  veacului  al  nioară  şi  picturile,  dis­
    idealului  românesc.  Toate  staţiile  erau  prof. Silviu Dragomir de la Sibiu, originar  |  XVI-lea,  de  către  Marga-  părute,  odată  cu  ve­
    pline de oameni ce plecau spre Alba Iulia,  din  Gurasada  şi  muncitorul  Iosif Ciser,  |  reta  C repovici,  a  cărei  chea clădire, după 1879.
    dar mai ales Orăştie şi Şibotul iar tineretul   din  Petroşani.             |  fiică  Elena  a  fost  căsăto­  Pe baza copiilor fă­
    juca  şi  cânta  pe  peroane,  însufleţind  şi   Când hotărârea de Unire  a  fost  adusă  i   rită  cu  Petru  cel  Tânăr,  cute în. acuarelă şi păstrate  acestei  frize,  un  rând  de
    mai  puternic  lumea  plină  de  entuziasm.  într-un  entuziasm unanim,  şi  ştafetele  au  j   Domnul  Ţării  Româneşti  la  Budapesta,  e  greu  să  sfinţi în medalioane  iar în
      Tabloul  şi  atmosfera  Marii  Adunări   dus  ştirea mulţimii,  trâmbiţele au început   (1558  -  1568).  mai judecăm  picturile  din  partea  inferioară  a  pere­
    Naţionale,  au  fost  m ăreţe  şi  im pre­  să cânte Deşteaptă-te Române,  împreună   Vechea  biserică  (des­  punct  de  vedere  stilistic.   ţilor,  mai  mulţi  sfinţi.
    sionante.  O  iarnă  geroasă,  cu  ninsoare   cu întreg  poporul.  A  urmat  apoi  un  delir  j   crisă de K. Torma, în anul  Dar,  ordonanţa  iconogra­  Actuala biserică  a  fost
    bogată  umplea  văzduhul  în  preziua  şi   de  bucurie,  lumea  cânta,  chiuia  şi’juca.  1879)  era  durată  din  pia-  fică  pare  semnificativă  în  reconstituită din temelii pe
    noaptea  istoricei  zile,  când  soseau  şi  se  Mulţi  se  îmbrăţişau,  se  sărutau  şi  unii  I  tra  §'  se compunea dintr-o  calbta  altarului.  Ea  repre  locul  celei  vechi,  după
    adunau  mulţimi  imense,  din toate părţile  plângeau  de  m area  fericire,  fiindcă  I  clopotniţă  în  apus,  aii-  zenta pe  Maica Domnului  anul  1802.
    transilvane,  care  neputându-şi  toţi  afla  văzură  sosită  libertatea  românilor  din  I  pită  unui'corp  dreptun-  tronând  încadrată  de  în-   Sfântul  locaş  a  fost
    găzduire,  um pleau  pieţele  şi  străzile  Transilvania.        (va urma)  j  ghiular,  subîm părţit  în  geri,  iar  pe  pereţi  se  ve-  declarat  m onum ent  de
    ----- ----------------------------------------------- ------------ ------------------------■-------■---------------|  tindă şi navă. Âvea o boltă  deau:  Cina  cea  de  Taină,  arhitectură.
           Dialog cu doamna SOFIA I0NAŞCU,                    |  C A R P        | cilindrică  pe  axa  prin-  Buna  Vestire  şi  deasupra   Părintele  PETRU

          -  pictoriţă din Banatul Sârbesc -                   PETRI LA                                                     A U   t Ş T R A T   IJV

                     -   urmare  din  nr.  903 -                    Î N   P L I N Ă   A S C E N S I U N E             M O N IT O R U L   OFICIAU
      -   Mai  ţineţi  minte  la  câte  expoziţii  aţi participat  şi câte    -   urmare din  nr.  903 -              • Legea nr.  265  cu  privire la modificarea şi
    tablouri  aţi  expus?                                         Lucrăm la'o  sală mai  mare pe  care  membrii  noştri  s-o  completarea  Legii  nr.  38/2003  în  ceea  ce
      -   Am  expus  la  zeci  şi  zeci  de  expoziţii,  fie  în  cadrul   folosească la nunţi dar şi la parastase. Toate aceste lucrări se  priveşte transportul în regim de taxi şi în regim
    Comunităţii noastre,  a românilor din Serbia, fie în alte ţări cum,  realizează  cu  membrii  Consiliului  Director  dar  şi  a unor  de închiriere.  Apărut în  Monitorul  oficial  nr.
    sunt:  Germania,  Franţa,  Spania,  România,  Suedia.  Numărul   „meseriaşi” membri CARP.                      527/3.08.2007.
   tablourilor este imens,  de fapt,  eu dedic o bună bucată de timp,   Acordăm  împrumuturi  rambursabile  dar  şi  ajutoare   • Legea nr. 258 cu privire la practica elevilor
   acestei  pasiuni,  lucrez  şi  noaptea.                     materiale  nerambursabile  pentru  văduvele minerilor dar  şi  şi  studenţilor,  a apărut în Monitorul  Oficial nr.
      -  Cui îi veţi lăsa această moştenire, acest dar al picturii naive?   pensionarilor cu venituri mici.        493  din  24.07.  2007.
                                                                  Ni se prezintă şi comisia de cenzori: economist'CHEBA
   Simţiţi că se apropie cineva dinfamiliea dvs de ceea ce faceţi?                                                    •  Legea  nr.  262  cu  privire  la înfiinţarea,
       - N-aş putea să vă dau un  răspuns sigur, poate să se ivească   TRAIAN,  ing.  DUMITRESCU ROMULUS  şi  subinginer   organizarea  şi  funcţionarea creşelor,  a  apărut
                                                               BISTRICEANU IOAN.
   cineva,  s-ar  putea  să  fiu  urmată  de  către  vreun  nepot.                                                 în Monitorul  Oficial nr.  507  din  30.07.2007.
                                                                  -  Nu am avut cazuri de încălcare a disciplinei financiare
      -  Pe  cine  dintre  colegii dvs puteţi  să-i  remarcaţi  mai  mult   şi  a  modului  de  acordare  a  împrumuturilor,  ne  spune   • Ordinul nr.  351  al ministrului  agriculturii
   şi mai mult?                                                                                                    şi dezvoltării rurale pentru aprobarea modelului
                                                               preşedintele  Comisiei  de  Cenzori,  economistul  CHEBA
      -   Am  cuvinte  de  laudă  pentru  colega  Stela  Giura  care  este   TRAIAN, fost economist la mină.   ‘   Caietul fermierului în ceea ce priveşte evidenţa
   deosebit  de  expresivă  şi  cu  o  bună  intuiţie  în  tot  ce  pune  pe   Facem  cunoştinţă  şi  cu  policalificatul  CARP-ului,   vacilor de  lapte  şi  a producţiilor,  care  trebuie
   pânză.  Apoi  Ileana  Oalge  prin  luminozitatea  tablourilor  sale,   septuagenarul TIRIUNG FRANCISC care râzând ne spune:   ţinut  de  către  producătorii  care  vând  lapte  şi
   Aurel  Velici,  Ioan  Raimant,  Sofia  Bosica  şi  încă  mulţi  alţii.   -   POFTA  VINE  MÂNCÂND  ŞI  DEPRINDEREA   produse lactate  consumatorilor,  cărora  DACL
   Sunt  mândră  şi  îi  aduc  multe  mulţumiri  Domnului  Lucian   MESERIEI LUCRÂND!                              îe acordă cotă individuală de lapte,  a apărut în
   Magdu  care  se  ocupă  de  rtoi  şi  de  galeria  de  artă,  de modul   în incinta unităţii acesta şi-a făcut un atelier de tâmplărie   Monitorul  Oficial nr.  324  din  15.05.  2007.
   cum  pregăteşte  şi  concepe  pliantele  traducând  conţinutul   în care execută lucrări de tâmplărie pentru reabilitarea clădirii.   • Ordinul nr. 325 al ministrului agriculturii şi
   acestora  în  engleză  şi  franceză.                        Este electrician, tâmplar, lăcătuş. într-un cuvânt, policalificat!   dezvoltării rurale pentru aprobarea Normelor cu
      -   V-aţi  simţit  bine  la  Deva,  duceţi acasă amintiri plăcute?  La mină a fost electromecanic:  deservea  instalaţiile  care îi   privire la atribuirea  dreptului de pescuit în scop
      -  Vai  de  mine,  cum  să  nu'm ă  simt  bine!  Totul  a  fost  ceva   duceau  şi-i  scoteau din  mină pe  mineri.  I-a ajutat  atunci, îi  comercial în bazinele piscicole naturale a apărut
   deosebit  şi  cu  toţi  cei  cu  care  am  discutat,  îi  consider prieteni   ajută şi acum şi-i mulţumeşte lui Dumnezeu că poate s-o facă. în Monitorul  Oficial nr.  399  din  14.06.  2007.
                                                                                                                      •  Ordinul  nr.  5465  al  vicepreşedintelui
   şi  români  de-ai  noştri.                                     Ne  despărţim  de  colegii  noştri  cu  bucuria în  suflet  că
                                                               aici, la Petrila, oamenii lucrează pentru semenii lor aşa cum  Agenţiei  Naţionale  de  Administrare  Fiscală
      Vă  mulţumim pentru  amabilitate  şi  vă  dorim  din  partea   fac bunii creştini.                           pentru aprobarea Normelor  privind procedurile
   Ziarului  „Călăuza  noastră”  multe  împliniri şi  multă  sănătate.
                                                                  CARP  Petrila  este  în  plină  ascensiune,  ca  toate  simplificate  de  vămuire  a  apărut în Monitorul
                                                  Miron  ŢJC   CARP -  urile din judeţ.        Constantin  GRECU   Oficial  nr.  377  din 4.06.2007.
    C 4 X .4  UZJl   W A l N I  t f   i  — Ziarul care se respectă şi vă respectă I
   1   2   3   4   5   6   7   8   9