Page 7 - Calauza_2007_915

Călăuza noastră nr. 915 Pag-7

Suc de ridiche neagră. Se ia o ridiche neagră de
mărime potrivită, se scobeşte şi în cavitatea obţinută se
Suntem în anotimpul când bolile respiratorii se în cazul bronşitei sau răguşelii. pune o linguriţă de hrean ras şi două linguri de miere de
activează mai mult decât în altă perioadă a anului, aşa că Respiraţia grea şi tuşea se pot trata cu următorul albine. Sucul astfel obţinut se consumă după 8-10 ore.
este foarte important cum putem preveni sau trata aceste preparat: se pun la fiert în 250 ml apă, trei felii de lămâie Tratamentul se foloseşte de două ori pe zi, dimineaţa şi
boli destul de sâcâitoare la un moment dat. şi patru linguriţe de zahăr. După ce dă în clocot se adaugă seara.
Iată câteva tratamente naturiste pe care ar fi bine să le o linguriţă şi jumătate de cimbrişor şi o linguriţă de Mierea şi toate produsele stupului sunt foarte bune ca
cunoaştem şi să nu le ignorăm pentru că, în caz contrar, pătlagină. Apoi vasul se retrage de pe foc şi se lasă la întăritor al sistemului imunitar şi deci ca întăritor a!
ne aşteaptă complicaţii mai mari. răcorit timp de câteva minute. Se strecoară şi se bea organismului împotriva bolii.
Ceaiul de anason. Este un ceai cu efect antibacterian fierbinte. Din acest ceai se consumă Tot în acest anotimp, usturoiul nu trebuie să lipsească
dar este şi un bun expectorant. Este indicat inai ales în din alimentaţia noastră deoarece ne fereşte de multe
cazul guturaiului, bronşitei şi faringitei. Ceaiul se prepară complicaţii. De aceea zilnic ar trebui consumat cel puţin
astfel: se toarnă 150 ml apa clocotită peste o jumătate de Farmadstul casei un căţel de usturoi.
seminţe de anason proaspăt măcinate. Se lasă să se Sirop de ceapă roşie. Se curăţă o ceapă roşie mai mare,
infuzeze 10 min. şi apoi se bea ceaiul sau se fac inhalaţii se toacă mărunt, se toarnă peste ea 150 g miere şi se lasă
de două ori pe zi. zilnic câte trei căni. Efectul este imediat şi foarte bun. câteva ore iar sucul rezultat din ceapă se consumă câte o
Ceai de salvie. Proprietatea acestui ceai este că omoară In caz de frisoane puternice se procedează astfel: se linguriţă la fiecare oră.
viruşii şi bacteriile fiind indicat în caz de faringită şi de macină cafea boabe cât mai fin, apoi se iau patru linguriţe Pentru durerile de gât se coc 3 mere unse cu miere de
infecţii ale cavităţii bucale. şi se fierb în 250 ml apă. Se adaugă zeama de la o lămâie albine apoi se consumă cât încă sunt călduţe.
Infuzie din seminţe de gutuie. Peste o linguriţă de şi patru linguri de rom. Preparatul se bea într-o singură Gargara cu ceai de salvie pentru durerile în gât se
seminţe de gutuie se toarnă o cană de apă clocotită. Se repriză. face din oră în oră. Se opăreşte o lingură de salvie uscată
lasă la infuzat timp de 15 min. iar din infuzia astfel obţinută Pentru frecţii în timpul stării gripale se prepară un cu o cană de apă clocotită, se lasă să se pătrundă preţ de
se beau două căni pe zi. Tratamentul este indicat mai ales macerat din două linguriţe de boabe de ienupăr zdrobite câteva minute apoi se face gargara. Ana VÂLERIA
şi puse în 250 ml rachiu natural.

O , TRATAMENT PENTRU REŢETA NOASTRĂ foc pentru a se topi
^ DISFUNCTI1 SEXUALE
C tfN fţ zahărul. Siropul se
toarnă într-o cratiţă
medical h F lb T K lilU l VARZĂ FELII CU SMÂNTÂNĂ peste feliile de
Necesar: o varză mare albă, 4 linguri de făină, sare, gutui rum enite.
CLINICA 0N 2 ouă, o ceaşcă de ulei, o cană de smântână. După ce mâncarea
Preparare: Se curăţă Varza de foile veştede de
fierbe încă 5 min.
deasupra, se taie felii groase care apoi se pun în apa ce se dă deoparte.
FM liM tTÂ DE VÂRSTĂ! clocoteşte. La fiert, se adaugă şi sare. Se lasă un sfert de M âncarea este
oră la foc mic apoi se scoate şi se lasă la scurs. Fiecare bună a se consuma
felie se trece prin făină, apoi prin ou şi din nou prin
Indiferent de bolile făină. Se prăjeşte în ulei fierbinte, se scot feliile de varză şi caldă şi rece.
asociate: pe un platou şi se serveşte imediat, acoperite cu smântână DULCEAŢĂ
boli cardiace, diabet. proaspătă. DIN PERE ŞI GUTUI
hipertensiune oiscREŢtEOBSOiUTA! Necesar: 2 kg pere de toamnă mai necoapte, 2 kg
MÂNCARE DE GUTUI CU VIN
gutui, 2 kg zahăr, un litru apă.
Necesar: 1,5 kg gutui, 200 g zahăr, 100 ml ulei, 100
Tim işoara 0256-30.25.88 ml vin alb, 50 g făină, 250 ml apă. Preparare: Se curăţă fructele, se taie pătrate mici
www.oncllnic.ro Preparare: Gutuile se spală, se şterg şi se curăţă de sau bastonaşe. Se pune la fiert siropul până ce se leagă
sâmburi apoi se taie felii mai groase. Se dau prin făină, apoi se adaugă fructele, ce se fierb timp de 20 min. La
TTîTiTiTiTîTTTI uleiul. în uleiul rămas se pune făina în ploaie şi zahărul fierbe, dulceaţa se pune în borcane calde şi se ţin în
se rumenesc în ulei şi se pun pe şerveţele ca să absoarbă dulceaţă se pune şi o lămâie tăiată mărunt. După ce
apoi se amestecă pe foc până când zahărul începe să se pături până când se răceşte.
FISURI ANALE caramelizeze. Se stinge cu vinul şi apa şi se mâi lasă pe MARJA
FĂRĂ OPERAŢII, f ARA SPITALIZARE v
SĂ VORBIM DESPRE:
I DE-ALE I
B IB L IO T E C A D IN J G O S P O D I N E I j
A L E X A N D R IA | • Pentru lustruirea suprafeţelor lemnoase vopsite g

Alexandru cel Mare zis şi Alexandru Macedon. pune | în alb, acestea se ung cu un amestec încălzit do g
bazele, în 332 (î.e.n.) oraşului Alexandria în Egipt, care g p arafin ă (o lin g u riţă) în tr-u n p ah ar cu apă g
tfoarclinicile PROCTOIINE au: apoi devine, cel mai mare centru cultural al lumii g omogenizat la cald. După răcire şi uscare, suprafaţa g
10 ani de experienţa în România elenistice şi mai târziu chiar al imperiului roman. în anul g tratată se lustruieşte cu o cârpă moale, uscată. g
20 de ani de experienţa In lume 297 î.e.n. Faraonul Ptolemeu I, fiind foarte cultivat, g • Tapiţeria din stofa se curăţă energic cu o perie g
hotărăşte înfiinţarea unei biblioteci, însărcinându-1 să g de haine înmuiată într-o soluţie de săpun cu apă g
Tim işoara 0256-22.12.19 organizeze această instituţie de cultură pe filozoful şi g caldă sau într-o soluţie de sare de bucătărie (4 g
www.proctoline.ro scriitorul Demetrios din Phalara. Astfel ia fiinţă celebra g linguriţe) în spirt medicinal (5 linguri), la care se g
Bibliotecă din Alexandria, care dispunea de 10 săli pentru g adaugă apă rece. După curăţire, suprafaţa tratată se g
depozitarea manuscriselor şi alte zeei de săli pentru | şterge de câteva ori cu o cârpă umezită în apă rece g
% PENTRU PRIMA DATA lectură şi studii. De-a lungul vremii aici s-au adunat peste g (bine stoarsă), apoi cu o cârpă uscată. g

CLMHIC 700 000 de volume şi papirusuri, ce tratau probleme de • Sticlele în care a fost untdelemn se curăţă per- g
Ddvcm-cwd |
«*«*•*♦• IN ROMÂNIA! istorie, teatru, geom etrie, aritm etică, geografie,
I na clt u tfc | fect cu sare grunjoasă şi oţet, agitându-se bine sticla. |
astronomie etc.
| • Când tablourile pictate în ulei s-au închis la |
O parte din documente erau scrise de Herodot, Homer,
| culoare, se şterge toată suprafaţa cu un tampon |
Pitagora, Platon, Aristofan. în anul 48 î.e.n. Iulius Cezar
PSORIAZIS târziu, împăratul roman Diocletian, temându-se de | • Urmele de degete de pe lemnul lustruit, lăcuit, |
|
| moale îmbibat cu apă oxigenată 3%.
cucereşte Alexandria iar soldaţii lui atacă această
bibliotecă distrugând zeci de mii de manuscrise. Mai
| se şterg energic cu un tampon umezit cu apă în care |
tratatele de alchimie existente aici, distruge şi el om parte
| locul respectiv cu o cârpă moale , uscată.
|
din tezaurul bibliotecii. | s-a adăugat puţin amoniac, apoi imediat, se şterge |
Dar în perioada Evului mediu, Egiptul este cucerit | • Ramele de lemn vopsit se spală cu apă de tărâţe J
de arabi, iar în anul 646 e.n. califul Omar, un fanatic | de grâu. în acest scop se fierb 100 g tărâţe într-un' I
religios, dă ordin ca această bibliotecă, periculoasă pentru | litru de apă. Se mai poate curăţa şi cu apă săpunită |
că se abate de la învăţăturile lui Mahomed, să fie arsă. | din abundenţă. Se clătesc apoi cu apă rece şi se |
Timişoara: 0256 - 30.25.89 Astfel se termină istoria bibliotecii pe frontispiciul | şterg cu o cârpă uscată, după care se ceruiesc cu |
www.psoremiss.ro căreia scria: „Leacuri pentru suflet”, devenind o legendă | ceară albă înmuiată în terebentină. Nana VEVA (
pentru civilizaţiile viitoare. AnaTOTH L — — — — — —

CTsULsî S TFtLsA — Z i a r u l care se respectă şi v>ă respectăI