Page 5 - Calauza_2008_953
P. 5

Pag. 5                                                                                                              Călăuza noastră 953



        G h e o r g h e                       IVI e l e                          MARILE ORGOLII, MARILE PUTERI (IX)
                                                    i
                   Politică şi morală



                   OMNIPREZENTA                                                     (urmare din nr. 952)                                 tradiţional, trecând la
                                                                                    O  dată  războiul  civil
                                                                                 încheiat cu victoria stângii,                           o societate  tulbure şi
                                                                                                                                         aprigă.  Era  limpede
                      IMPERATIVĂ A                                               foi ţele naţionaliste sub con­                          că  ceea  ce  fusese
                                                                                 ducerea  lui  Chiang  Kai-                              cândva  filamentul
             “VIRTUŢII POLITICE                                       55         sliek, retrase pe insula For-                           mistic,  confucianis­
                                                                                 mosa,  au  constituit adevă­
                                                                                                                                         mul,  care  legase , atât
                                   5                                             rata  Chină,  stat  indepen­                            de  subtil  China  de
                             - urmare din nr.  952 -                             dent  şi  democratic,  repre­                           transcendent,  fusese

                                                                                 zentând  aspiraţiile  acelui                            călcat în picioare şi a-
            A  rosti  adevărul  întreg  şi                                       mare  om  politic  şi  militar                          runcat la lada cu gu­
        timpul  oportun  este  un  lucru                                         care îi deschisese calea spre                           noi  a  istoriei  iflaţio-
        moral  cu  semnificaţie  revolu­                                         suveranitate  şi prosperitate                           nale. Visul roşu fuse­
        ţionară. A face lumină în jurul tău,                                     Chiang Kai-shek.                       se prea subtil strecurat în memoria unei
        prin  ro stire a   cu rajo asă  şi                                          Cum  strategia  politică  americană   naţiuni  crescute  după  Marele  Zid.
        consecventă a adevărului întreg -                                        din zonă falimentase, cu  ruşinoasa vic­  China,  alături  de  Rusia bolşevică,  era
        acesta-i  un  m andat  social,                                           torie  a  cominternului,  de  sub  flamura   cea mai  mare forţă proletară; un gând
        permanent şi irevocabil, pe care-1                                       roşie care flutura hegemonie peste pro­  nou îi răscolea imaginaţia:  visa hege­
       deţin - prin însuşi  statutul lor de                                      letara  Chină,  serviciile  secrete  ame­  monia  mondială,  de  unde  şi  primele
        intelectuali - profesorii, literaţii şi                                  ricane  au  îndreaptat  atenţia  politicii   semne de nesupunere  faţă de sora mai
       jurnaliştii,  înfruntând  la  nevoie                                      americane către China naţionalistă.    vârstnică  în  ale  internaţionalismului
        chiar de  unul  singur, în  manieră   oportune, devenite de multă vreme     Un  Ultim  raţionament  logic  le-a   marxist precum şi tot mai desele aspe­
                                                                                 revelat  americanilor  convulsiile  prin
        de „guerillero", oastea numeroasă   Jb an aii tă ţl  (iru l s m e)  p enţru                                     rităţi între Mao şi Hruschiov, între Mao
        a  inamicului,  „puterea  întune-   cetăţeanul Europei occidentale.      care va trece marea Chină condusă de   şi tovarăşii din conducerea partidului.
       recului", „imperiul răului".            Un  paradox  admirabil  al  lui   Mao  şi  Zhou  Enlai,  precum  şi          Prea  măre  era  visul  măririi,  prea
           în acest context de idei nu ne   Jean  Cocleau  sună  astfel:  -  „Nu   împingerea  fără  menajamente  în    mari  ambiţiile  de  supremaţie  internă.
       este permis să omitem  „infernul    există dragoste, ci doar dovezi de    Oceanul  Pacific  a  oricărei  intenţii   Mao se simţea ameninţat, fapt care l-a
       social”,  să  trecem  mai  departe,   dragoste" !„. Q feqmdă parafrazare   americane  de influenţare a noului curs   dus la drăceasca idee a revoluţiei cultu­
       fără să evocăm o  tristă realitate: îit  , mi  se  îmbie:  -  „Nu  există  virtute   al  Chinei  comuniste.  Mutarea politică   rale. Se întâmpla în  1966. Sub pretex­
       statele  pretinsei  „democraţii     politică In abstract, ci există doar   americană  a  fost  una  disperată.  Nu   tul  purgării elementelor burgheze din
                                                                                 doreau  să  piardă  complet  controlul
       socialiste*, decenii şi decenii de-a   dovezi de „virtute politică".      asupra acelei ţări mari şi greu de citit.  sânul partidului, Mao a pornit una din­
       rândul, filozofii, literaţii, istoricii,   Şi deoarece „contractul social*'   China ascetică,  tradiţionalistă şi  e-   tre  cele  mai  spectaculoase  vărsări  de
       sociologii,  savanţii  şi  artiştii  in   care  stă  la  originea  şi  baza   mancipată, îşi reclădea istoria şi tradiţia   sânge. China trăia convulsiile care, fie
       majoritatea lor (onoare eternă ex­  democraţiei  se  dezbate,  sc         pe  acea  insulă  Formosa.  Ajutorul   că sfinţesc, fie că demonizează o naţi­
       cepţiilor!...) au făcut mereu „con­  reînnoieşte şi are loc în permanenţă,   economic masiv, echiparea militară cu   une. De la îmbrăcăminte, de la salutul
       cesii  neprincipiale”.  Puterii;    şi  nu  „odată  pentru  totdeauna",   armamentul cel mai modem şi un nou     pe stradă, de la viaţa intimă din famile
       politice totalitare - Partidului unic   reiese că în faţa cetăţeanului  apar   concept politic, toate venite din partea   şi până la instrucţia şcolară, totul trebu­
       Şi infailibil - în dauna adevărului,   infinite ocazii pentru a-şi verifica   Statelor Unite, vor crea un avans greu de   ia să însemne indicaţiile şi impoziţiile
       cunoaşterii şi eticii ; şi mai presus   ascuţişul săbiei, pentru a face proba   surmontat de cealaltă Chină. Acesta era   maoiste.  China  se  încălzea  la  auto­
       de acestea, în dauna existenţei şi   faptică  a  raţiunii  sale  politice,   şi scopul principal. Ridicarea unui stat   dafeuri, se dărâmau instituţii şi tradiţii,
       sănătăţii biologice a propriilor lor   dublată de „virtutea politică".    cât  mai  puternic,  ca  prim  aliat  în   se  ucideau  oameni  fără  vreo  sentinţă,
                                                                                                                        doar în numele emancipării proletare!
       popoare.                                -  „Virtutea  este  raţiune  de­  neliniştita zonă a Pacificului.            Nebunia a durat până în 1969. Mao
           Or,  dacă în  trecut,  în  epoca   venită energie^; - această maximă,    China satanizată, colosul turmentat   triumfase.  Soţia sa marea „regizoare”,
       dictaturii totalitare, „raţiunea cri­  însuşită  şi  de  Friedrich  Schlegel,   de  o  ideologie  străină  sufletului  ei   Jiang  Qing,  Zhang  Chungaio,  Yao
       tică,  filozofică"  a  fost  subordo­  poate  fi  considerată  ca  fiind  ele­  naţional, căpăta aspecte groteşti. Starea   Wenyuan şi Wang Hongwen, sau gru­
       nată „raţiunii de partid”, dacă filo­  mentul  esenţial,  „numitorul  co­  economică  precară  crea  haos  şi    pul celor 4  continuau purgarea.  Deng
       zofia şi literatura - aceste „magis­  mun"  al  definiţiilor  sau  carac­  nesiguranţă în interior; o mare nelinişte   Xiaoping  este  arestat  la  domiciliu,
       traturi ale spiritului"  - au  fost re­  terizărilor  asupra  virtuţii,  făcute   îmbrăcă  spectrul  politic  exterior.   Zhou  Enlai  trecut  pe  linie  moartă,
       duse la rolul de servitoare ale po­  deja cu două mii de ani mai înainte   Lumea  privea  nedumerită  la  opera   reducând  astfel  considerabil  numărul
       liticii (- „ancillae Rerum civilium   de  către  filozofii  din  antichitatea   propagandei bolşevice, care ridicase pe   vechilor militanţi. Când, în sfârşit, Mao
       scientiae"  -),  apoi*  în  regimurile   clasică, greacă şi rornanâ.      continentul  galben  un  munte  abrupt şi   era ceva mai liniştit, survine moartea sa
       democraţiei pluraliste, filozoful şi    Privită  în  general,  „virtutea   greu  de  escaladat.  Stârnise  de  fapt  o   în anul 1976. Un bileţel găsit lîngă ca­
       literatul  (etc.)  devin  mandatari   înseamnă  a  Trăi  după  un  ideal;   avalanşă nimicitoare care rostogolindu-   davru,  arăta  intenţia  lui  Mao.  „Con­
       responsabili  şi  independenţi  ai   înseamnă  equaţia  constantă  a      se  nimicea  totul  în  calea  ei,  inclusiv   ducerea  îi  era  atribuită  lui  Hua  Gu-
       Adevărului, ai umanităţii comune    raţiunii  şi  acţiunii”  (G.  Lancon).   posesiunile Franţei în  Indochina, Laos   ofeng”.  Cu  ajutorul  strategic  al  lui
       şt ai  dreptăţii.  Trăim  de  acum,   La întrebarea irezistibilă: - Cum se   şi  Cambodgia.  Sub  acest  miraj   Deng Xiaoping şi al armatei, grupul ce­
       după  miracolul  revoluţiei  din    poate   defini   şi  recunoaşte       internaţional, sub nejustificata speranţă   lor 4 sunt arestaţi.  Deng Xiaoping re­
       Dec.  1989,  în  epoca  „dialogului   s ă n ă t a t e a  şi  r o b u s t e ţ e a  occidentală de mai bine în ţara mamă a   vine  şi  China cunoaşte cea mâi  spec­
       democratic"  dintre  cultură  şi    intelectuală?  -  filozoful  francez.   comunismului, Rusia, urmare morţii Iui   taculoasă dezvoltare economică din e-
       „contra-cultură",; dintre guvern şi  j  Henri Bergson a dat un răspuns, în   Stalin în  1953,  încă  sângerând  şi  încă   poca modernă!
       opoziţie,   iar  nu   în  epoca     care se poate oglindi şi recunoaşte   zbătându-se  într-o  sărăcie  endemică,               Ovidiu VASILESCU
       „monologului liturgic"  al  Puterii   însăşi „virtuteapolitică”.   :      China lui Mao  ieşea din  iconoclasmul      ovidiu.vasilescu.macin@gmail.c
       oligarhice  (-„Fuhrerprinzip"-),        „Ea  se  manifestă  prin  gustul
       care-şi  asigura  „consensul        acţiunii,  prin  facultatea  de  a  se
       întregului  popor"  prin  metoda    adapta  şi  readapta  la  împrejurări,
       brevetată  a  oricărei  tiranii:    prin fermitatea îmbinată cu supleţea,
       „pumnul în gură şi lacătul pc pana   prin discernământul profetic  al po­
       care scrie adevărul" !...           sibilului  şi  imposibilului,  printr-un
           Dar  să  închei  această  digre­  spirit  de  simplificare  care  triumfă
       siune,  care  ne-ar duce  mult prea   asupra  complicaţiilor,  în  sfârşit
       departe de scopul iniţial, pentru a   printr-un bun simţ superior”.             Oferă iubitorilor de carte, cele mai noi af&ri'pi editoriale,
       ne  reîntoarce  la  expunerea,  la                       '   va urma -      cărţi pe toate gusturile şi pentru toate buzunarele.
                                                                  -
       actualizarea unor id#î elementare,      Capitol ce face pârte din volumul       Librăria îşi aşteaptă cititorii, zilnic, între orele 10 şi 18, cu
       dar  pentru  noi  deosebit  de      «Plângerea “dreptăţiisociale”»
         ........   ..........- ...... T—— ——  —— —— -- ....... .............V.;!.-'  J                      •   .


          CĂLĂUZA. NOASTRĂ                                          Ziarul care se respectă şi vă respectă!
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10