Page 6 - Calauza_2008_953

Călăuza noastră 953 Pag. 6

M A R I I U B I R I
eteta noastră

M I H A I V I T E A Z U
CHEC CU MERE
ŞI FO CO ASA VELICA Necesar: 6 mere curăţate şi tăiate felii subţiri, o ceaşcă şi jumătate de

zahăr, o ceaşcă ulei, i ceşti făină, o linguriţă praf de copt, o linguriţă
bicarbonat, o linguriţă sare, o linguriţă scorţişoară, 1/2 ceaşcă nucă pisată,
Doamna Stanca. Pe Velica a
1/2 ceaşcă stafide, vanilie, zahăr pentru pudrat.
cunoscut-o după victoria de la
Preparare: Merele se pun mUrO cratiţă împreună cu zahărul şi se dă la
Calugăreni. De atunci a ieşit
foc mic până ce se topeşte zahărul, merele nu trebuie să se coacă ci numai
mereu cu ea în lume, (spre
doar să se înmoaie. Se ia cratiţa de pe foc şi se adaugă pe rând o parte din
marea durere a Doamnei făină, mirodeniile, sarea, nuca şi stafidele. Se continuă cu grija amestecul
Stanca), p rin z â n d tuturor să adăugând uleiul şi restul de făină. Compoziţia trebuie să fie groasă. Se
i se încline ca unei adevărate toarnă într-o tavă tapetată cu ueli şi făină şi se coace la foc potrivit 45-50
domniţe. minute. Când se răceşte bine se pudrează cu mult zahăr.
Pentru prima dată s-au MARIA
întâlnit în 1595 când Mihai a
fost invitat la Alba Iulia, unde
Sigismund Bathory l-a primit DE-ALE GOSPODINEI
cu onoruri regale. Acolo se
a f l a şi V e l i c a , fiica, DIN SECRETELE DULCEŢURILOR
logofătului Ioan din Piteşti, ce LIMPEZIREA SIROPULUI. Dacă zahărul nu este perfect curat siropul se
era stabilită în Ardeal cu limpezeşte în felul următor: zahărul se dizolvă cu apă fierbinte, se adaugă un albuş
familia, fiind măritata cu şi coajă de ou sfărâmată, se dau câteva clocote, se dă apoi vasul la o parte, se
strdpeşte cu jumătate de pahar de apă rece şi se strecoară printr-un tifon. Cratiţa se
italianul Fabio Genga, favorit spală bine de tot şi apoi se pune din nou siropul la fiert.
al lui Bathory. în anul 1600 LEGAREA SIROPULUI. După ce siropul s-a limpezit, el se fierbe la foc iute.
Mihai revine la Alba-Iulia şi Pentru a constata dacă siropul este legat, în momentul când apar băşiţi mărunte la
după o iubire fulgerătoare, el suprafaţă, se dă vasul la o parte, se scoate puţin sirop într-o farfurioară şi se lasă să se
a început sa se afişeze per­ răcească. Dacă după răcire, siropul este4 destul de gros, înseamnhă că el este legat.
; ZEAMA DE LĂMÂIE AJUTĂ SĂ NU SE ZAHARISEASCĂ
Marile personalităţi ale istoriei manent cu Velica, în public. DULCEAŢA. Pentru aceasta, se adaugă o parte din zeamă la început, după ce
şi-au legat adeseori destinul şi de Ba mai mult, a făcut tot posibilul să începe să fiarbă siropul, iar cealaltă jumătate când se adaugă fructele.
existenţa în viaţa lor a unor legături o instaleze pe Velica şi pe soţul ADĂUGAREA FRUCTELOR. După ce s-a legat siropul, se adaugă fructele
amoroase care i-a scos din firescul acesteia, la Târgovişte, italianul în siropul tras de pe foc. Se. lasă cca 15-20 min. ca să-şi lase zeama lor în sirop şi
lucrurilor, dovedind că şi ei au fost fiind un martor neputincios la numai după aceea se pun la fiert, la foc iute. Dacă fructele nu apucă să-şi lase teama
supuşi slăbiciunilor omeneşti. aventurile nevestei sale. de Ia început, ele şi-o lasă după ce s-a legat dulceaţa, aceasta fiind cauza pentru care
dulceaţa se dezleagă după ce este gata.
Unul dintre aceştia a fost şi Rămâne însă o enigmă dacă nu LEGAREA DULCEŢU. După ce s-au pus fructele şi dulceaţa începe din
Mihai Viteazul care era cunoscut în cumva Mihai Viteazul ar fi vrut să nou să fiarbă, siropul începe să facă nişte băşici dese. Se lasă să mai dea câteva
epoca sa ca fiind un iubitor al renunţe definitiv la Doamna Stanca clocote, după care se trage cratiţa de pe foc şi se încearcă după metoda cu
fem eilo r şi n u -şi ascundea pentru a se însura cu Velica
niciodată aventurile amoroase. deoarece asasinarea lui a oprit LUAREA SPUMEI. Dţipft ce s-a legat dulceaţa, se ia cratiţa în mâini şi se
Dintre toate, una l-a cucerit cu timpul în, loc acestei iubiri, iar leagănă într-o parte şi alta pentru a se aduna spuma la un loc şi se adună cu lingura.
- LA FINAL. Când este gata dulceaţa se acoperă cu o cârpă udă şi bine stoaqrsă
totul, devenind celebră. Este vorba despre Velica nu s-a mai auzit şi se lasă până a doua zi să se răcească şi fructele să se îmbibe bine cu sirop. Dacă
de Velica, marea pasiune şi amanta absolut nimic de atunci. dulceaţa se toarnă fierbinte m borcan, fructele se ridică deasupra siropului.
oficială, deşi era însurat cu Elena POPESCU Nana VEVA
’ t n ?.
..»..........ni i ■ i;........... —

(mmm ■ Acnmm iminoxÂH)

MIEREA

De peste 6 milenii de istorie Din punct de vedere chimic, î m p a r t e în
scrisă, mierea şi-a păstrat renumele de mierea este un anumit amestec de două categorii:
medicament şi aliment. Mierea se substanţe organice deosebit de m i e r e d e
numeşte un lichid dulce, cules din complexe, în care s-au identificat calitate su­
flori sau din alte părţi ale plantelor, peste 70 de componente, din care, perioară (sal­
preparat şi depozitat de albine în glucoză, fructoză, zaharoză până la câm, tei ş.a.) şi
faguri. Aceasta se poate cristaliza, 90, restul fiind reprezentative prin i n f e r i o a r ă
căpătând în acest caz o consistenţă proteine, acizi organici, săruri (hrişcă, rapiţă
solidă din care poate fi readusă la cea minerale, oligoelemente, vitamine, ş.a.). din care provine sau cele specifice ale
lichidă prin încălzire omogenă la hormoni, enzime, antibiotice ş.a. Mierea polifloră obţinută din unor substanţe identificate (vitamine,
temperatura de 35-40 grade C. După provenienţă mierea poate fi nectarul florilor din fâneţe, ma­ enzime, antibiotice ş.a)
din nectarul florilor sau de joritatea plante medicinale, are o Mierea este recomandată în
mană. valoare terapeutică superioară. Cele tratamentul diferitelor afecţiuni din
Sorturile de m iere 70 de substanţe biologic active con­ care cele mai frecvente sunt: răni,
monofloră de nectar cele ţinute de miere îi conferă o pluralitate arsuri, degerături, boli interne
mai obişnuite sunt: de de efecte care o fac să aibă un larg (stomac, inimă, ficat, bilă), afecţiuni
salcâm, de salcie, de trifoi evantai de acţiuni terapeutice globale ale căilor respiratorii (rinite; guturai,
sau lucemă, de tei, zmeură din care enumerăm următoarele: tro­ sinuzite, faringite, bronşite), boli
ş.a. Sorturile de miere de fice (întăritoare, fortifiante, tonice, endocrine, ginecologice, anemii,
mană se obţin adesea de la cicatrizante, conservante, protective, afecţiuni psihiatrice sau neurologice
arboretele de stejar sau antigerminative, nutritive, hemo­ ş.a. Mierea nu este recomandată în
conifere (molid). Din punct statice (opresc hemoragia), regene­ obezitate şi diabet.
de vedere comercial şi indici ratoare. La aceste acţiuni se adună - Traian IACOB
organoleptici mierea se cele speciale ale plantei medicinale

C A .LA .U ZA l N O A S T R A — Z ia r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i v ă r e s p e c tă !