Page 5 - Calauza_2008_964

Pag. 5 Călăuza noastră 964

PROBLEMA LATINITĂŢII LIMBII

Căderea vertiginoasă disperate, aleargă
ŞI CEA A ORIGINII POPORULUI ROMÂN în spirală de pe Walstreet frenetic dintr-o parte
(Vizavi de teze revizioniste şi de teorii mai noi) Stock Exchange din New în alta, de pe o stradă
York continuă, printr-o pe alta, căutându-şi
nevoită solidaritate la stăpânii pe care i-au
SPAŢIUL Londra, Hong Kong şi adorat fără rezerve.

Tokyo. Este o cădere
TRANSILVAN ■ a m e ţito a re , în care A co lo v ia ţa lo r
devine cu mult mai
spaima devine groază iar
IZVOR DE DACISM grandilocvenţa umană de dură decât fusese.
altădată, lustrul artificial Dură, aşa ca a foştilor
stăpâni, care nedor­
ŞI DE ROMÂNITATE de pe Madisson Avenue, miţi de anxietate, beţi
- urmare din nr. 963 - din Hyde Park ori de prin ori sub dogoarea dro­
Cel mai des luat în discuţie alte metropole cosmopolite, începe să gurilor, au procedat brutal: au aruncat
dintre argumente este punctul se exfolieze şi feţe aspre, cu ochii direct în stradă foştii companioni şi nu
de vedere politic, văzând drep­ dilataţi a uimire şi durere, a ură şi contează cât de mare a fost ataşa­
tul primului venit, ori se cu­ mirare sunt tot mai vizibile. mentul dintre ei. Fiecare pe cont pro­
noaşte teoria conform căreia, la Omul... această pasăre măiastră, priu. Yiaţa-i o curvă căreia îi plăteşti
venirea ungurilor în Transil­ prin care Demiurgul şi-a dat măsura toate serviciile înclusiv pentru faptul
vania, noi, locuitorii de milenii, artei sale magnifice, omul, voluntarul că exişti. Nimeni nu a câştigat în luptă
„nu eram pe aici", cum tot aşa ungurilor va fi achitată trei ani mai superb la pedeapsa cu moartea întru cu ea; nici măcar marii magnaţi.
de absurd se vântură neadevărul târziu, când ungurul Andrassy, apărarea semenului său, el sclavul Dâră-mi-te un câine!
apartenenţei Transilvaniei la ministrul de externe al Austro- z e ific a t al a rte lo r fru m o ase, A doua zi, acei câini, nu mai au
Ungaria peste o mie de ani. Ungariei, împiedică intervenţia învingătorul a multe milenii de mersul suplu, elastic, şi cu urechile-n
Habsburgilor în Războiul Franco-
întâia teză amintită este cea mai întuneric, scuturat acum, de pierderea vârit iar în ochii lor vezi toată tristeţea
Prusac şi, în consecinţă. Franţa
dragă, chiar şi astăzi, propa­ privilegiilor aduse de acumulările lumii. înnebuniţi de spaima de a fi
pierde Alsacia şi Lorena. Hai să
gandei iredentiste. _ Dacă prin nedemn de mari, încet dâr sigur, dormit sub cerul liber, scuturaţi de
mai amintim că la 1541 Ungaria
absurd am accepta teza migrării..: revine la ceea ce de fapt a devenit după spaima unor fulgere, cu capul plecat
a ş a - z i s u l u i M ile n iu e r a
românilor din Sudul Dunării, ne ce şi-a pierdut inocenţa. Doar o şi adulmecând locuri pe care altădată
transformată în paşalâe turcesc
întrebăm, nu neapărat retoric, fantomă, suprapusă ideii de om. le găseau „dezonorante”, fac eforturi
pentru multă vreme, Transilvania
ce s-ar întâmpla în lumea de- Nu sunt prea departe, în urmă, spre a găsi un codru de pâine, ceva,
astăzi dacă principiul primului păstrându-şi statutul de stat vasal zilele când elegante şi aparent pline de orice, care să le astâmpere foamea.
tu rcilo r.' N aţionalitatea păturii
ocupant ar trece înaintea altora farmec, doamne din „High life”, îşi Din când în când, se opresc, ridică
conducătoare devine elem ent
şi mai ales înaintea celui demo­ plimbau după preferinţe prin districtul urechile şi capul şi privesc atent în
grafic, sau unde în lume ar putea caduc în ordinea argumentelor şi Manhattan, sau Soho din Londra mici toate direcţiile. In zadar, stăpânii şi
fi aplicată o asemenea absur­ numai dacă amintim că, la rândul şi delicate animăluţe care, pentru ele, dumnezeii lor, ocolesc cu preme­
ei, Ungaria a* fost condusă sute de
ditate? Ce s-ar întâmpla pe harta , nu erau, în fond, decât nişte mici ditare spaţiile acelea, până ce oficia­
ani de principi şi regi străini, dintre
lumii dâcă s-ar aplica al doilea distracţii. Eşarfe, funduliţe şi obiecte lităţile vor veni şi vor reda parcurile şi
‘principiu vehiculat de revizio­ care unii erau români. Să mai de metale preţioase împodobeau gâtul străzile din nou oamenilor, fără
niştii atinşi de orbul găinilor şi amintim că principi de naţionalitate acelor nevinovate vieţuitoare, care la apariţia supărătoare a acelor animale
de uitarea morţii? Cum ar reac­ maghiară (greu de spus până astăzi nevoie se repauzau în hoteluri doar lor costisitoare şi bune de nimic!
din cine este alcătuită această
ţiona norvegienii faţă de danezi, accesibile, timp în care stăpânii erau Adevăratele victime ale acestei
naţionalitate mongok>-altaică cu
cehii, faţă de austrieci, bulgarii overseas. Spitalele luxoase unde omul pedepse, cele colaterale — au căzut în
şi grecii faţă de turci sau chiar to n te tr ă s ă tu r ile p a n o n o - de rând nu intra, le deserveau cu primul eşalon. Lipsa de loialitate şi de
gennanice) precum Gheorghe
spaniolii faţă de arabi!? în plus, maximum de atenţie şi în fond nu era compasiune a celor în care s-au încre­
R akoczy, Sigism und B atori,
cele două principii fosilizate nimic rău în asta. zut, chiar şi atunci când cu brutalitate
Gabricl Bethlen, ori împăraţi ca
istoriceşte, cad de Ia sine în Azi însă, când o bună parte din le-au gonit în pustiu, li s-a părut un
cazul Transilvaniei când sunt Iosif al Il-lea şi Ecaterina a Il-a au avuţiile adunate fraudulos ori prin exerciţiu nou pe care trebuiau să-l
confruntate cu fapte reale, cu închipuit şi au lucrat la proiectul iniţiative oneste şi riscante, prin şantaj înveţe. Inocenţa lor face şi mai
unei Dacii moderne prin unirea
mărturii scrise. Mai ales că şi crimă uneori, când spectrul unor agresivă, şi mai lipsită de demnitate
provinciilor româneşti în jurul
avem mărturii scrise, doldora, privaţiuni neştiute până acum, sunt pe făptura aceasta, omul, pe ai căror
Transilvaniei.
chiar în arhivele Ungariei, carcr punctul de a lovi direct în orgasticul pantofi şi-au lăsat capul de atâtea ori,
Jocul cu cifrele impune câteva
demonstrează că Transilvania a precizări şi informaţii care au stal lor orgoliu şi când grija de sine devine în semn de devotament, de ataşament
fost totdeauna un stat autonom, obsesie, pe străzi prin care altădată, şi mulţumire pentru ocrotire.
sub pecetea tainei în cei 45 dc ani de
până la 1867, când, prin crearea rar, foarte rar, se putea vedea câte un Totul este ca această cădere
dualismului auslro-ungar, Casa stăpânire sovieto-bolşevică. Se ştie câine rătăcit, azi sunt semne că omul... terifiantă, nu a valorilor materiale, ci
•
f
.
Imperială de Austria îşi mai că după război Ardealul de Nord, această bestie sofisticată, face primele a demnităţii umane, să se oprească; să
desprins din trupul ţării, a mai
prelungeşte agonia cu câteva „restructurări”; abandonând sufletele stagneze acolo unde a ajuns. Altfel
rămas o vreme sub jurisdicţia
decenii. Cancelarul austriac acelea nevinovate şi neputincioase. Se omenirea va asista la cel mai mare
maghiară, prin hotărârea „noilor
Beust a preferat din mozaicul de consideră că sunt prea costisitoare şi spectacol, în care toţi, ori aproape toţi,
fascişti" şi chiar cu acceptul tacit al
etnii, dispus parteneriatului, pe nedemnă ar fi existenţa stăpânilor lor, vom juca rolul ingrat a acelor care nu
cea maghiară, cunoscută pentru noii puteri bolşevice din România. ne-mai dorind să le ducă la hairstylist, mai recunosc principii şi exemple
Aşa cum se ştie că nu numai în
apetitul de putere. Dar nici la restaurantele speciale, la cinema, morale, redevenind la ce am mai fost
T ransilvania, ci în întreaga
acum Transilvania nu era parte etc., aşa că cei care încă mai au o cândva, homo homini lupus!
Românie, se infiltrează, majoritari,
a Ungariei, ci a Austro-Unga- brumă de respect pentru ei înşişi, duc Inocenţa sacră, inocenţa absolută,
la conducerea partidului comunist
riei, care era, ca structură poli-, patrupedele la locuri publice special a căzut odată cu primul val al acestui
lică-administrativă, un fel de şi a securităţii (mai ales la amenajate pentru ele, în vederea unei capriciu al soartei şi al unor potentaţi,
m inisterul de interne şi la
fetus născut mort şi care avea să adopţii norocoase, ori către o pentru care a fi înseamnă a exista ei,
determine în curând şi decesul penitenciare) elem ente etnice eutanasiere, Cimitirele lor au tot mai necontând cât de înalt va fi muntele
mamei, adică a democraţiei vindicative: m aghiari, evrei, puţini clienţi. Totul este o nemişcare victimelor pe care îl vor sui spre a se
bulgari, secui. Atunci, ungurii s-au
cavalereşti imperiale. E drept că de piatră, aşa cum sunt marmorele lor salva.
bucurat să primească din partea
de acum politica de deznaţio­ funerare. Omul... superbul edificiu pe care
Germaniei fasciste, ca arvună, o
nalizare a n aţio n alităţilo r în cartierele periferice, acolo unde doar timpul îl validează. Omul...
bună b u c a tă d in te rito riu l
conlocuitoare avea să cunoască trăiesc aceia care realmente s-au luptat dinamita care aruncă în derizoriu
Iugoslaviei, pe care, la sfârşitul
forme aberante nemaiîntâlnite permanent cu viaţa, peisajul stradal însăşi fiinţarea sa!
războiului, a trebuit să o înapoieze.
undeva pe glob. Răsplata pentru este impresionant. Câini de rasă, mari
(Va urma) ovidiu. vasilescu. macin @ gmail. com
daru l făcu t cu hanasân a şi puternici, frumoşi, cu priviri însă,
Ziarul care se respectă şi vă respectă!
CA.LAUZA. NOASI RA -