Page 2 - Calauza_2009_985

Călăuza noastră 985
TARTA CU PIPER
DE ACORD
S-au încheiat negocierile
pentru împrumut cu FMI şi
Banca M ondială, principalii
piloni ai globalismului. Putem
săpa liniştiţi la porumb şi la
şanţuri pentru că domeniile lor
predilecte sunt altele. Adică nu
aveţi deficit de 2,5% ci de 4,6%,
posibil şi 5,1. Nu faceţi angajări,
doar disponibilizări (800 000 de
şomeri), capitalizaţi băncile
(după hemoragia de capital spre
băncile mamă) şi statul (cel mai
p ro st a d m in istra to r? ? ) să
revigoreze sectorul privat. La
conferinţa de presă graşii de la
FMI, în frunte cu Dl Franks, au
spus-o, franc: suntem foarte
mulţumiţi de negocieri. N-au
întâmpinat nici un fel de contre
nici când a fost impusă suma de
20 mld de euro, nici când era
vizibilă intenţia de eludare a
P a r la m e n tu lu i. S in g u r a
intervenţie a „negociatorilor”
noştri a fost: de acord, de acord la
fiecare condiţie impusă, inclusiv
la „dobânda variabilă” pentru că
România este ţara nimănui, nu
protectorat german ca Letonia.
N u-i rău in su p o rta b il,
d e o c a m d a tă . In tr -o ţa ră
capitalistă, ajunsă sub oblăduirea
FMI, am întâlnit următoarea
situaţie: un produs cumpărat
după amiază era mai scump decât
dimineaţa pentru că în pauza de
prânz toate preţurile săltau,
ziln ic, după d ev alo rizarea
monedei. Nu-i rău, dar poate fi,
pentru că „ceea ce începe prost,
sfârşeşte şi mai prost” (Murphy)
şi „înainte de a o duce bine
trebuie să o ducem rău” (de la E.
C onstantinescu - ţinere de
minte). Ne putem aştepta ca după
o relativă stabilitate, să ajungem
la 5 lei pentru un euro şi la preţuri
săltăreţe de la o zi la alta.
Avem o alternativă: turismul.
Acesta n-a adus sume importante
în Grecia, Italia sau Egipt, care au
ce arăta turiştilo r, dar se
estimează că gropile din care s-a
furat aurul dacic vor fi de mare
afluenţă turistică, pentru că
brand-urile turistice au fost
retrocedate. Dacă rezultatele vor
fi dezamăgitoare, avem turismul
ecumenic, al doamnei Udrea.
Când rugile în parohia locală nu
mai sunt suficiente putem să ne
rugăm pe la mănăstiri: „Dă-ne,
Doamne, pâinea cea de toate
zilele şi nu ne lăsa şomeri”, în
turismul zis pelerinaj. Ajută-ne şi
apără-ne, D oam ne, că altă
salvare nu văd nici guvernanţii
noştri.
Ion HERDEA
C Ă L Ă U Z Ă . JS fC A S T R A — Z ia r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i v ă r e s p e c tă !
Pag. 2
MARTOR Dragomir” din Ilia de a avea
mândrie pentru şcoala unde învaţă
D e sp re şi faţă de profesorii lor, şi nu-1
contrazicem, numai că, copiii de
m â n d rie (II) azi, nu mai pot fi ademeniţi cu
poveşti că a căzut turtarul cu sacul
Ce înseamnă, de fapt, cuvântul de turte în apă sau dacă vorbesc
mândrie, dacă nu încredere în cali­ urât, le taie popa limba. Copiii de
tăţile proprii, mulţumire, satis­ azi, au altă mentalitate şi au
facţie sufletească şi nicidecum, personalitatea lor; bună sau rea, dar
trufie, laudă exagerată, îngâmfare, o au. Ei doresc să petreacă ore în şir
orgolii. Sigur, şi în anii din urmă, în faţa calculatorului, până uită şi
bogătaşii şi-au ridicat palate cu de foame şi să se odihnească. Câţi
câte douăzeci şi ceva de camere,
mai poartă mândria că au citit o „A fi prinţ, spune Luther, şi
unele, cu fel de fel de turnuri, dar, carte frumoasă? Câţi îşi mai
ce folos că stăpânii acestor palate, manifestă mândria despre vitejia a nu fi tâlhar, este aproape
nu ajung să doarmă în aceste unor personaje sau eroi ai cărţilor? im posibil” . A m bii să aibă
camere său să aibă nişte vise fru­ Câţi mai doresc să ştie cine a fost mândria lor, şi prinţul şi tâlharul?
moase. M ai poate exista, în Ştefan cel Mare, Mihai Viteazu sau Tot cp e posibil, numai că
asemenea cazuri mândrie ade­ mândria tâlharului, nu o putem
Avram lancu? Câţi dintre elevi mai justificam nici un fel.
vărată? Mai putem com para dau importanţă cuvenită orelor de
Mândria sau dreptul de a te
mândria secolului XXI cu jumă­ religie? Foarte puţini şi aceştia
considera mândru de tine sau de
tatea secolului XX? în nici un caz, dacă acordă atenţie religiei, o fac
cei din jur, nu este un lucru rău.
fiindcă, azi, totul sau aproape totul datorită părinţilor.
a devenit computerizat, iar acel Piatra e mută şi tăcută, Numai că, acest cuvânt se tot
farmec deosebit, a dispărut. Să mai dar,munţii sunt falnici, monu­ subţie şi se tot uzează şi se
luăm un exemplu al unui propietar mentali şi nu uşor pot fi înduplecaţi micşorează. Mândria este un
sentiment care acum, în epoca
de mai multe ' maşini luxoase şi de către bravii alpinişti să le
modernă, epoca grabei şi mai
scumpe şi să ne întrebăm dacă cucerească vârfurile, piscurile din ales a banului, ni se pare că se
acesta se mai poate mândri cu Hymalaia sau din Everest. Şi îndepărtează tot mai mult de noi.
toate, dacă nu le foloseşte decât totuşi, .acei victorioşi oameni care
fo a rte rar? S criam d esp re ajung acolo sus, foarte greu şi prin Cum să facem ca, acestui cuvînt
îndem nul profesorului P e tru eforturi mari, îşi arată mândria mândrie, să-i dăm frumuseţea şi
Balaj către elevii liceului „Silviu cerului sau hăului de sub ei. puterea de altădată?
Miron Ţ lC y
publice şi economia privată, în care scrobit şi aer doct, David şi
Simbolurile am avut parte de specimene Atanasiu. nişte ţărani emancipaţi
arogante de lideri, pierduţi acum în la oraş. Garnitura perdanţilor
identităţii ceaţă ori aspiraţi de formaţiuni mai rămâne Calul Troian (ori Traian)
viguroase, a învins în lupta dintre în fam ilia liberală proaspăt
Pentru a marca apartenenţa grupurile de interese cel mai
restructurată până cine ştie când o
ideologică' şi doctrinară la un pământean şi mai credibil dintre ei. vor sparge ...valurile, vânturile!
anumit curent, politicienii au C rin Antonescu. Alegerea sa a
Culmea ironiei este faptul că Ion
imaginat simboluri şi coduri care scos din impas liberalismul de Ilicscu şi mai nou Sorin Oprescu
să definească atât genul proxim de tarabă , aşa cum s-a născut el după au avut onestitatea să recunoască
care aparţin, cât şi diferenţa 1989, cu ifose elitiste, invocate în la Crin Antonescu tipologia
specifică . Aşa că au fost alese din împrejurări simandicoase. în care omului providenţial, capabil să
spectrul luminii culorile roşu, principalul element definitoriu aducă liberalismul pe linia de
galben, albastru şi verde, după erau strămoşii, tradiţia şi averea plutire şi să-l trateze la timp de
lungimea de undă şi impactul personală, obţinută din privatizări constipaţie. Mircea Geoană, care
asupra celor care le recepţionează, frauduloase, acapararea finanţelor sc crede încă al doilea om în stat şi
plante ca trandafirul şi frunzele de şi rezervelor, jocurile speculative mare sculă în democraţia de
arţar canadian, ori anim ale la bursă, administrarea fondurilor
Dăbuleni, a simţit în gură gustul
precum caii, cărora nu le lipsesc mutuale şi a altor valori care, amar secretat de fiere şi continuă
decât aripile tinere ( A .T . ) pentru rămânând orfane, se transformau în să recite instructajul de peste
a deveni H arap A lb. După averi personale. A apus vremea ocean. Mai nou, se dă pe lângă
trandafirul portocaliu şi ţepos, albionului Stoica şi Dragă Stolo, Cosmin Guşă să-l ajute ca
simbol electoral între galben şi trecuţi cu întreaga bisericuţă de mercenar de Transilvania pentru
roşu al actualului preşedinte, cei mercenari pentru a slugări PD-ul şt a-i organiza ...succesurile... la
trei trandafiri roşii ai PSD, pe Traian Băsescu, trece şi europarla-mentare şi zglobia sa
simbolizând cci trei fraţi pătaţi, Tăriceanu împreună cu lluieraşii secundă, Lavinia Şandru, ‘rămasă
iată că s-a ales şi un Crin, săi precum Meleşcanu, băiat de căruţă la ultimele alegeri, care
combatant redutabil în peisajul cumsecade, ca apa sfinţită, bun de u început sa facă viraje şi să dea
politic românesc, al cărui verb cioclu la armata de mercenari morţi din aripa tânără, tot pe la
încântă prin spontaneitate şi pentru patrii străine, Nicolăcscu, periferiile transilvane ale PSD.
reflectarea acidă şi neretuşată dc bun de gură ca un socotitor de CAP, Aşa-i româ-nul când se veseleşte
cosmcticieni a realităţii. După Puiuţu Haşotti, spilcuit, tuns şi şi începe să cânte de bucurie ori de
baronii liberali, care au populat pomădat ca un prim-secretar, necaz;văleu, văleu.văleleu...
ultimii douăzeci de ani instituţiile Ctoroianu, cu alură de dandy Viorel CRĂCIUN