Page 3 - Calauza_2009_985
P. 3
Pag. 3 Călăuza noastră 985
FESTIVALUL „LIVIU OROSw
LA CEA DE-A IX-A EDIŢIE INVITAT LA CALAUZA NOASTRA
în perioada 27-28
martie 2009, la Casa de „DORESC SÂ FAC CÂT MAI MULT
C u l t u r ă „ D r ă g a n DIN CE ŞTIU SA FAC BINE”
Muntean” din Deva s-a
Despre Prof. Univ. Dr. Virgil
desfăşurat cea de-a IX-a
ediţie a -Festivalului G h e. O şan , c o o rd o n a to ru l
c o m p a rtim e n tu lu i u ro lo g ie ,
„Liviu Oros”, un festival
care, deşi organizatorii litro tiţie din cadrul C linicii
au pus tot sufletul să fie Urologice Târgu Mureş ne-au
animat şi cu participare vorbit mai mulţi hunedoreni, care
num eroasă, aşa cum au fost pacienţi.
L iviu O ros, a rtistu l - Dl Prof. Oşan, ne spunea
arhitect de altădată al M ircea Sălăşan, este un om
Devei, ar fi meritat, din comunicativ, volubil, cu iniţiativă,
păcate s-a desfăşurat putere de muncă, profesionalism şi
într-un relativ anonimat. i n t e l i g e n ţ ă , to a te in te n s
Deşi programul a fost competitive şi profund fertile. suflet şi iubire de om. Vă simţiţi
bogat în ofertă: Salonul Curiozitatea ne-a făcut să-l un medic invidiat?
co n tactăm telefo n ic şi să-i - Nu. Nu mă invidiază
editurilor hunedorene,
erau atât de puţini spectatori... cunoaştem activitatea, mai ales în nimeni. Poate mă respectă pentru
Salonul internaţional de grafică,
După cum a spus chiar el, cu un această perioadă când împlineşte ceea ce ştiu să profesez. Eu sunt
Lansare album muzical şi concert
uşor reproş: „în viaţa mea îi-am 40 de ani de muncă medicală. un altruist. îi ajut pe colegii mei
live FUEGO, lansare carte Cornel
vorbit în faţa unei săli cu atât de O privire peste umărul curgător mai tineri. Sunt adeptul relaţiilor
Udrea şi Eugen Albu, dar mai ales
p u ţin i s p e c ta to ri” . T o tu şi, al celor 40 de ani de activitate ca de colaborare, că numai atunci
cu participarea de excepţie a lui
respeetându-i pe cei prezenţi, le-a m edic, ne-a o ferit, g radaţii lucrurile merg bine. ■
FLORIN PIERSIC, devenii nu s-au vorbit „ca la o şuetă” timp de o oră - Cât despre cercetarea
grăbit să-l omagieze pe cel care de esenţiale pe cronometrul specific
şi mai bine. Dar tristeţea din glas şi muncii sale în domeniul urologiei. ştiinţifică...
atâtea ori le-a adus zâmbetul pe buze
din privire nu i-a dispărut pe tot Sunt ani în care s-a dăruit - Sunt autor şi coautor a peste
şi veselia în suflete prin umorul parcursul dialogului, oricât a 150 de lucrări ştiinţifice şi
m o n o lo g u rilo r, sc e n e te lo r şi profesiunii, omului bolnav - căreia
încercat să ascundă acest lucru. i-a simţit chemarea, emoţia şi coordonator de doctorat. Deci
intervenţiilor sale artistice. Unii au
Deşi festivalul şi-a dorit să pulsaţia durerii. Puşi în balanţa preocupările mele ştiinţifice sunt
găsit explicaţii în insuficienta
adune cât mai mulţi participanţi şi faptelor aceşti ani îi putem numi ani zilnice.
publicitate a acestui eveniment public la un loc „cu toţii pentru a - Punctaţi-ne o faptă inedită
cultural, alţii au dat vina pe meciul de ai deplinelor izbânzi profesionale,
face faţă într-o lume care face punctaţi pe verticala demnităţii din activitatea dvs.
sâm bătă (R om ânia Serbia)...
feţe-feţe... social-econom ice” sale, a activităţii visate şi împlinite. - Ştiţi, medicina este ştiinţă
Oricum, este foarte trist că pentru o
după cum declara organizatorul - Domnule profesor de ce şi conştiinţă. Pentru mine nimic
asemenea manifestare culturală, s-a Iui , VALI ILYEŞ, festivalul a nu este senzaţional. Eu îmi fac
arătat o lipsă de interes, (mai ales în a trecut prin viaţa oraşului ca un credeţi căvă iubesc pacienţii? datoria. Nu caut senzaţiile. îmi
doua zi, la momentul FLORIN - Nu ştiu. Am avut tangenţă cu
simplu fapt divers. Mare păcat! mulţi bolnavi, chiar foarte mulţi. place să fac cât mai mult din ce
PIERSIC) impardonabilă. Să fie oare
Oferta a fost bogată, participarea De fapt, eu sunt un om ferm şi ştiu să fac bine. Eu lucrez acum
devenii atât de dezamăgiţi de viaţă însă... în tr-o ech ip ă bine sudată
încât să nu-i mai intereseze nici Mariana PÂNDARU scurtez de multe ori dorinţa de a împreună cu medicul primar
măcar întâlnirea cu un mare actor al dialoga prea mult. Sunt omul Carmen Simion. Să nu credeţi că
concretului. Par deci sobru. Dar ei,
scenei româneşti? Nici măcar când L A N S A R E noi suntem lipsiţi de stres şi
această întâlnire se petrece PE pacienţii, ştiu că tQt ce fac este pe tensiune, mai ales că întâlnim de
GRATIS? Greu de spus, în condiţiile D E C A R T E fond de profesionalism şi sprijin în multe ori boli ce pot oferi riscuri.
în care terasele şi platoul din preajma Doi scriitori din Petrila - alinarea durerilor Ibr. Eu sunt De fapt la Târgu Mureş întâlniţi
extrem de solicitat. într-o zi
Casei de Cultură erau pline de Petrică Birău şi Dumitru
realizez între 30-50 de cazuri mulţi medici profesionişti şi aş
oameni... Găiăţan - Jieţ vor lansa în data dori să notaţi numele prof. univ.
C o n c e rtu l lu i F U E G O a de 3 aprilie, ora 16,00, la Cercul (consultaţii, intervenţii chirur dr. Radu Boja şeful Clinicii de
cutremurat sufletele ascultătorilor. Militar din Deva cartea „Din gicale (deschise ori clinice) şi Urologie, un eminent exemplu de
Muzica Sa de calitate, închinată de lumea momârlanilor”, o carte a litrotiţie extracorporală. Eu am însă muncă şi dăruire.
astădată marelui dispărut GRIGORE locurilor şi obiceiurilor pe care m ereu sen tim en tu l d ato rie i ...Ascultându-1 pe prof univ.
VIERU, îmbinarea dintre poezie şi autorii le cunosc foarte bine, împlinite, a qmului. ce trudeşte în
muzică, prezenţa scenică distinsă, fiindu-le loc de baştină. slujba sănătăţii semenului. Faptele ( Dr. Oşan, am simţit mereu un
T otodată P etrică B irău mele de muncă sunt dovada timp al clipei, bătând pe crono
vocea sa caldă, a adus cu adevărat
participă şi cu o expoziţie dragostei pentru meserie, pentru metrul autenticei sale vocaţii şi
bucurie ascultătorilor, transmiţându- personală de pictură, inspirată demnităţi, a dimensiunii propriei
le tuturor marea sa dragoste de omul suferind.
din aceeaşi fantastică lume a - Se vede că sunteţi un om de o personalităţi.
oameni.
momârlanilor. energie aparte, ce sporeşte prin Ioan VLAD
FLORIN PIERSIC, cu firescu-i Iubitorii unor astfel de
şi naturaleţea-i cunoscută şi-a arătat întâlniri sunt rugaţi să fie alături
deschis bucuria întâlnirii cu devenii, de cei doi scriitori şi să le celor ce vin pe piaţă cu marfă, gândim acum la o reciclare a
deşi cu o undă de tristeţe că în sală împărtăşească bucuria.______ „chiriaşi ai pieţei" nu suferă nicio personalului, la realizarea a noi
modificare. specializări pentru adaptarea la noile
CRIZA ECONOMICO-FINANCIARA Aurora loja, preşedinte la cerinţe moderne.
Igiena - societate cooperativă, Administratorul S.C. Casian
SE SIMTE ŞI LAMUNEDOARA ne-a vorbit despre scăderea Venitu Casicom - tânărul Casian Mihonesc
rilor pe fondul crizei economico- ne-a declarat în exclusivitate: Ne
Piaţa Obor din Hunedoara. Pe mult la viaţa lui firească. financiare care a cuprins pare-se şi aflăm la limita veniturilor. Totul este
tarabe legume şi fructe aduse de cine Privind îţi imaginezi impactul municipiul de pe Cema. legat parcă îhtr-un lanţ: cheltuielile
ştie unde iar unii negustori de ocazie crizei financiare, lipsa banilor la - C lienţii - ne-a spus cresc iar vânzările dau înapoi.
întâmpină clientul fără regulile m ulţi cum părători, lucru ce interlocutoarea - au început să se Personal sunt optimist, sper într-o
politeţe! Multe produse aduse de generează sărăcia. împuţineze deşi unităţile noastre revitalizare a activităţii mele, pe
peste hotare. Se pare deci că, Cu toate acestea, directoarea oferă preţuri ieftine pentru punga fondul unui m anagem ent bine
pământul, sfântul ogor românesc îşi pieţei Amalia Pascaru, ne-a spus fiecăruia şi desigur servicii de gândit, aceasta în pofida faptului că
doarme somnul în linişte pentru că că din ce îi spun clienţii se simte calitate. punga multora a devenit săracă.
Fierul de plug nu l-a mai trezit de scăderea vânzărilor, însă numărul Noi am redus cheltuielile şi ne V .I.
C A L A U Z A N O A S T R A . — Z ia r u l c a r e s e r e s p e c tă ş i v ă r e s p e c tă !
