Page 8 - Campul_1925_06_11

144 CÂMPUL

Prima ciupire se face când deabia are două frunzişoare.
Cei doi lăstari se ciupesc iarăşi la 3 frunze şi toate
ramurile, cari ies de la subţioara frunzelor, se ciupesc
iarăş la 3 frunze. Se înlătură astfel tot ce prisoseşte.
Ceea ce rămâne ajunge ca să hrănească fructele. Ca
să nu putrezească punem sub el o bucată de scândură.
Se cunoaşte că e copt după miros şi după codiţa care
se usucă şi se deslipeşte cu înlesnire.
0 0 0

DESPRE SĂMÂNŢĂ

Un grăunte de sămânţă, fie el cât de mic, este mi­
nunat prin întocmirea sa. El se compune dintr’un miez
alb şi făinos şi dintr'o coajă, care învălueşte miezul.
Afară de coaja aceasta menita a scuti miezul de toata
vătămarea, se mai află între dânsa şi între miez o pieliţa
mai fină, pentruca coaja cea vârtoasă să nu apese prea
tare miezul. Aşa înfaşâ şi mama duioasă pre micul său
copil în mai multe scutece şi pune scutecele cele fine
mai aproape de corpul micuţului.
Dar chiar şi miezul însuşi este minunat în felul său.
In el se află un punct mai ridicat, numit inimă, care este
colţul viitoarei plante, începutul unei flori plăpânde sau
a unui copac uriaş. Acest colţ este o plantă întreagă cu
rădăcină, tulpină şi frunze, în stare puţin desvoltată, pre­
cum se poate vedea la un grăunte de fasole, despicat
dealungul în două. Prin urmare însuşi miezul nu este
decât un înveliş menit a nutri tânăra plantă până îi vor
creşte rădăcini şi frunze, cu cari să poată suge putere
din pământ şl din aer.
Miezul este pentru colţ de plantă, ceeace este lap­
tele mamei pentru copil, până când acesta se întăreşte
într’atâta, ca să poata mânca bucata mai cu putere.
Primăvara, când razeie soarelui încep a încălzi pă­
mântul îngheţat, porneşte şi viaţa în colţ, care umflân-
du-se, sparge coaja şi se întinde în jos şi’n sus, ivindu-se
astfel o planta tânără.
Justin Onică Lucaceşti—Bucovina