Page 4 - Campul_1925_07_13

168 CÂMPUL

de lângă gara Preasna, la intrarea in Bărăgan — pot
oricând dovedi ce colaborare intimă este între învăţă­
torii de acolo şi unii membrii ai Societăţii Agronomilor.
Prin astfel de colaborare capătă copiii dragoste
de plugărie şi se obişnuesc cu ea.
Dar pentru ca să se stabilească legături între în­
văţători şi agronomi este neapărată nevoie ca învăţă
torii să capete în şcoalele normale cunoştinţe practice
agricole, venind în mijlocul sătenilor să se simtă des­
tul de legaţi de satul în care ocupă loc în învăţământ.
Numai astfel vor deveni agenţi luminaţi,ai progresului.
Şi atunci copiii vor rămâne cât mai mulţi la ţară.
Pentru ca învăţătorul să rămână la ţară se cere
nu numai îndemnul inimii, ci şi o încurajare a admi­
nistraţiei. E bine să se ştie aceasta, precum iarăşi e
bine să se ştie că un învăţător, care după ce s’a îm­
proprietărit, cere mutarea la oraş sau se gândeşte !a
căpătuială prin politică, nu contribuie cu nimic la pro­
gresul agricol.
ANTON OPRESCU
o o o

F A S O L E A

A fost adusă din America in veacul al 16-lea. Nu s’a
răspândit in Europa decât pe la mijlocul veacului al ij-lea.
De când s’a început a se răspândi in cultură, se consumă mai
puţină linte şi bob.
Plantă de mare valoare alimentară, atât ca fasole uscată
(boabe), cât şi ca fasole verde (păstăi). Inlocueşte in alimentare
cu prisosinţă, carnea.
In cultură s’au obţinut numeroase soiuri de fasole, unele
cultivate anume pentru boabe şi altele specifice pentru păstăi.
Dela cele d’intdi cerem o producţiune mare, gust ales şi să
fiarbă repede; dela fasolele cultivate in păstăi cerem pe lângă
producţiune mare, ca teaca să fie lungă, subţire, fragedă şi fără
aţe. Consumaţia iacestora din urmă se face pe scară întinsă în
conserve, fie in borcane bine închise, fie ca fasole verde uscată.
Fasolea nu e pretenţioasă la teren. Ca şi mazărea, se mul­