Page 8 - Campul_1925_08_15
P. 8

200                         CÂMPUL


               bine  cultura  cânepei  şi  inului,  îmbrăcămintea  se  face  nu­
               mai  din  frumoase  ţesăt'-ri  de  cânepă  şi  in.  Strămoşii
               noştri  se  îmbrâcau  numai  cu  astfel  de  ţesături.  Unde  este
               belşug  de  lână,  îmbrăcămintea  se  face  din  această  materie.
                    îmbrăcămintea  este  în  strânsă  legătură  şi  cu  în­
               deletnicirea.  Un  meseriaş  altfel  se  îmbracă  de  cât  un
               cultivator  de  zarzavaturi,  un  cioban  sau  crescător  de  vite.
                    Portul  nostru  naţional  în  care  iondul  este  alb,  arată
               că  noi  a  trebuit  să  fim  un  popor  nu  numai  curat  la  suflet,
               dar  să  şi  păstrăm  curăţenie  în  casele  noastre  şi  să  ne
               purtăm  curat  afară  din  casă.  Sântem  singurui  popor  eu­
               ropean  cu  îmbrăcămintea  albă.
                    Până  acum  vre-o  sută  de  ani . nu  era  amestecul  în
               îmbrăcăminte  care  se  vede  azi.  După  port  se  putea  imediat
               cunoaşte  cărei  clase  sociale  aparţine  un  individ,  ce  în­
               deletnicire  are  şi  cam  din  ce  parte  a  ţării  este.
                    Un  proverb  stâtuia:  ori  te  poartă  cum.  (ie  vorba,  ori
               vorbeşte  cum  ţi-e  portul.
                    Portul  nostru  a  plăcut  foarte  mult.  La  expoziţiunile
               mari  şi  mici  ţinute  în  străinătate în  deosebi  portul  temeesc
               a  fost  foarte  admirat.  In  ţară  se  poate  vedea  cu  ocaziunea
               congreselor  Ligii  Culturale,  frumuseţea  portului  naţional
               din  toate  ţinuturile  locuite  de  Români.
                                                              Florea  Done
                                           0  0  0

                                Să  împietrim  grâul


                    împietrirea,  saramurarea  sau  sulfatarea  grâului  cu  piatră
               vânătă,  are  de  scop  de  a  teri  grâul  de  tot  felul  de  boale
               şi  stricăciuni  de  care  sufere  dela  semănat  şi până la secerat
               şi  mai  ales  de  mâlură  şi  tăciune,  care  atacă  în  special  se­
               mănăturile  de  grâu.
                    Dacă  nu  împietrim  grâul,  înseamnă  că  odată  cu  el  se­
               mănăm  şi  sămânţa  mălurii  şi  tăciunelui,  care  stă  lipită  în
               curmătura  bobului  de  grâu  sau  în  perişorii  Iui  şi  abia  aş­
               teaptă  să  intre  în  pământ  spre  a  încolţi  odată  cu  bobul  de
               grâu.  Piatra  vânătă  otrăveşte  sămânţa  mâlurii  sau  a  tă­
               ciunelui.
   3   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13