Page 7 - Campul_1925_11_22

CÂM PU L 299

De obiceiu semânţă nu se prea produce la noi in ţară şi
se importă din străinătate de către Fabricile de Franc-Cafea
care apoi, o distribue cultivată.
Sfătuim pe plugarii noştri ca în asolamentul lotului lor
să pună şi această plantă de a cărei rentabilitate se va convinge.
Gh. Titza
Agronom.

Fermentaţia sau fierberea mustului

Mustul sau chiar şi strugurii sdrobiţi, dacă îi lăsăm să stea,
vom vedea că nu peste mult se schimbă, se pun în mişcarp, dea­
supra ies nişte beşicuţe mici cari se înmulţesc într’una şi mustul se
tulbură. După câteva zile mustul se linişteşte, apoi se limpezeşte
şi pe fundul vasului se aşează o pătură sau un strat de materii de
coloare gălbue, adică drojdiile.
Schimbarea aceasta, se numeşte fierberea sau fermentaţia
mustului. Prin fierbere, mustul îşi pieide gustul cel dulce, capătă
gust acrlu şi în locul zahărului are acum alcool sau spirt.
La fermentarea sau ferberea mustului, trebue să fim cu mare
grije, ca aceasta să nu fie împiedicată în cursul ei. Ferberea mus­
tului se face prin nişte ciuperci tare mici, cari se numesc fermenţi.
Aceştia peste an se află în pământ, de acolo se ridică de vânt şi
se aşează pe viţă şi struguri, unde rămân în stare de odihnă; de
unde apoi când ca sdrobirea şi fescuirea strugurilor ajung în must.
Fermenţii ajunşi în must, numai decât încep să crească şi să
se înmulţească. In vremea creşterii şi â înmulţirii lor, o mare
parte a zahărului aflător în must o prefac în alcool şi aşa numi­
tul acid carbonic. O parte de tct mică şi neînsemnată din zahăr o
folosesc fermenţii la hrănirea lor. Putem zice chiar că zahărul din
must, la fierbere, se preface în spirt şi acid carbonic, în părţi egale
(deopotrivă). Dacă, de pildă, mustul a avut 16°/0 zahăr, după fer-
bere va avea 8°/0 alcool.
De odată cu fermenţii, ajung în must şi alte soiuri de ciu­
perci şi mucegaiuri. Aceasta se întâmplă mai cu seamă atunci, când
sunt mulţi struguri stricaţi. Ciupercile acestea stricăcioase se des-
voltă în must spre paguba noastră. Ele pot să aducă stricarea mus­
tului şi a vinului. E de nsvoe să ştim, cum să ajutăm la desvol-