Page 10 - Campul_1925_12_24
P. 10

CÂMPUL                           329

       a  viitoarei  plante.  Colţul  în  majoritatea  cazurilor  are  deja
       formate  şi  chiar  vizibile  râdăcioara  şi  tulpiniţa  viitoarei
       plante.  Colţul  mai  conţine  pe  lângă  cotiledon  şi  ceva  ma­
       terii  grase,  cari  îi  dau  prima  posibilitate  de  desvoltare.
            O  sămânţă,  pentru  a  putea  produce  plante  viguroase  şi
       deci o recoltă satisfăcătoare,  trebuie să  îndeplinească următoa­
       rele condiţiuni:  Să  fie  bine coaptă,  bine  desvoltată  şi în stare
       să  tncolţeas:â.  Deasemenea  seminţele  trtbue  să fie  întregi,
       neatâcate  de  insecte  sau  boale  criptogamice  (mâlurâ  sau
       tăciune)  şi  să  nu  fie  amestecate  cu  seminţe  de  burueni  sau
       de  plante  parazitoare.
            Pentruca  sămânţa  să  fie  bine  coaptă,  trebue  recoltată
       atunci  când  planta  a  ajuns  la  complecta  maturitate.  Ex-
       eepţie  tac  plantele  la  cari  seminţele  se  scutură  uşor  şi
      cari  se  vor  recolta  în  pârgă,  urmând  a  se  coace  mai  târziu.
            Bine  desvoltată,  este  sămânţa  ajunsă  la  maturitate,
      care  a  avut  condiţiuni  prielnice  de  viaţă,  ploi  regulate  şi
       nu  a  fost  atacată  de  insecte  sau  boale  criptogamice.  Agri­
       cultorul  trebue  să  găsească  timpul  cel  mai  potrivit  pentru
       recoltarea  lor,  căci  o  sămânţă  bine  coaptă  şi  desvoltată  va
       avea  ca  urmare  şi  o  germinaţie  (incolţire)  puternică.
            Seminţele  de  cereale  în  general  au  puterea  de  inccl-
       ţire  cea  mai  mare  in  primul  an,  iar  treptat  cu  trecerea  tim­
       pului  o  pierd.  Astfel  grâul  după  3  ani  nu  mai  încolţeşte
       decât  60% ,  orzul           iar  secara  şi  mai  puţin  sau
      chiar  de  loc.  (Seminţele  prea  proaspete,  până  la  o  lună
       după  recoltare  încolţesc  anevoie  şi  neregulat).
            Cu  cât  seminţele  vor  fi  mai  mari  şi  mai  grele,  cu
       atât  vor  fi  mai  bune  pentru  semănat,. întrucât  ele  vor avea
       un  mare  depozit  de  substanţe  hrănitoare,  cari  vor  da  pu­
       tinţă  colţului  să  se  desvolte  puternic.  Din  contră  o sămânţă
       mică  şi  săracă  în  materii  nutritive,  nu  va  avea  puterea  sâ-
       şi  hrănească  îndeajuns  coltul,  care  astfel  va  fi  expus  peirii
       sau  va  produce  plante, slabe.  Deaceea  cultivatorul  trebue
      neapărat  să  cunoască  principalele  clauze,  care  sâ-1  ducă  la
       alegerea  unei  seminţe  bune.
            Acestea  ar  fi:  greutatea  hectolltrică  (a  ioo  litri),  cu­
       răţenia.  încolţirea  şi  greutatea  a  iooo  de  seminţe.
            i)  Greutatea  hectolitrieă,  depinde  de  mărimea  şi  greu­
   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14   15