Page 8 - 1913-26

Pag. 360. C O S I N Z E A N A Nr. 26.

lângă truda zilnică pentru susţine­ mea română o existenţă asigurată, pentru biserici, scopuri de binefa
rea proprie, mai aveau să facă şi ca să poată răspunde multiplelor cere, etc.?
slujbele bisericii. Cu toate acestea sale îndatoriri. Am amintit toate acestea, numa
însă, au ţinut adunată pe lângă Vom recunoaşte că are şi preo­ ca să se vadă că sunt juste plân
dânşii turma oropsită a neamului, tul român oficiu din zi în zi tot mai gerile de greutăţi ale preoţilor. Fări
lerindu-o astfel de înstrăinare. Acest greu. Dar condiţiile de trai? îndoială, juste.
merit nu li se poate contesta din Iar venitele?
partea nimănui. De scumpetea şi de greutatea
câştigării paralelor sunt îndreptăţiţi Relativ, mai puţine ca a tuturo
Cu vremea însă, împrejurările
i-au făcut să se ţină tot mai în să se plângă, fără îndoială, şi preo­ oficialilor cu aceleaşi pregătiri. între
gire congruală până la 1600 cor,
frunte. Au devenit conducătorii con- ţii. Susţinerea famiilor lor le recla­ la cei cu 8 clase de liceu. Dar ş
ştii ai poporului. Aşa, de pildă, la mă cheltuieli tot mai ridicate. Şco­ dintre aceştia numai aceia, cari ai
48, când afară de adunarea din lile sunt scumpe astăzi. Creşterea comune, cărora legea congruală l
Câmpia Libertăţii unde au dus ro­ copiilor, şi numai în gimnazii, con­ prevede întregire deplină. O foart»
lul de îndrumători, ch arhiereii în sumă sume enorme. Dar universita­ mare parte din întreagă preoţime;
frunte, îi găsim luptând în primele tea? La teologii încă sunt necesari română nu beneficiază astfel d<
rânduri ale lăncerilor, ca popa Ba- astăzi bani mulţi. Chiar şi la Semi­ toată întregirea.
lint din Munţii Apuseni, ori ca nă- narul din Blaj sunt întroduse anu­
sţrujnicul popă Vlăduţiu din Bogata. mite taxe de întreţinere de câţiva Ei, dar se va spune: au preoţi
De atunci încoace nici o mişcare ani încoace. Apoi, ca parte socială, stole, prescuri... Răspundem, că m
românească din Ardeal nu se face aşteptăm ca preoţii noştri încă să prea au. Sătenii noştri, în contactu
fără rolul de fruntaşi al preoţilor. se ţină în frunte. Ne place, ceea des, ce îl au cu credincioşii alto
ce-i just, să-i ştim îmbrăcaţi potrivit, legi şi, cu pocăiţii, nu mai sunt bu
în timpurile mai dincoace înda­ ca să nu se uite străinii la dânşii curoşi de stole. Şi le răresc, sau li
toririle preoţilor faţă de neam, faţă cu dispreţ, ori cu milă. Aşa popa, suprimă cu totul.
de turma păstorită au crescut în aşa familia popii. După toate acestea, credem ci
mod foarte considerabil. Fiecare e foarte îndreptăţită îngrijorarea a
Instituţiile noastre încă tot cam
casă parohială se face un adevărat pe dânşii se razimă. La „Asociaţie", dăncă, de care e cuprinsă preoţime;
oficiu. Preotul pe lângă slujbele din
dumineci şi sărbători, trebue să la „Fondul de teatru", la diferite noastră în faţa situaţiei ce li s’;
gătit pe malul Dunării, în somptuo
poarte administraţii, să lupte pentru reuniuni, însoţiri, îi poftim să se în­ sul palat al parlamentului ungar. îi
susţinere de şcoli, să facă propa­ scrie membrii. La fondurile culturale greutatea traiului de astăzi, puteai
gande culturale, să întemeieze şi pentru susţinerea şcolilor, asemenea.
susţină însoţiri, instituţii. Are să Şi câte nu cere neamul dela dânşii? aştepta o mai dreaptă consideraţie
Din punctul de vedere al misiuni
poarte o mulţime de scrisori cu Afară de greutăţile private pe cari lor şi al aceluiaşi rost pe care-
consistoarele, cu administraţia, cu le au ca cetăţeni, ca părînţi, ca Inte­
ministrul. Prin urmare, preotul chiar ligenţi ai satelor. împlinesc, separarea în două clase
deplin şi nedeplin cvalificaţi, e <
dacă ar vrea nu mai poate astăzi Un preot trebue să ţină la casă jicnire grea. Echitabil e, că cei o
să poarte economia ca mai demult, cel puţin o gazetă de zi, o gazetă poartă sarcini egale pe umerii lor
fiindcă clipă de clipă e reclamat de oficioasă, o revistă de specialitate cei ce au a îndeplini aceleaşi înda
îndatoririle sale de altă natură. îl (teologică), o revistă beletristică, o toriri să se împărtăşaşcă de aceea:
ştim cu toţii conducător firesc al gazetă poporală săptămânală... Unde
satelor şi zilnic îi cerem, în numele mai snnt cărţile, broşurile, publica­ tratare sub toate raporturile.
neamului, servicii de organisare, de ţiile, de cari nu se poate lipsi anual, E de înţeles mişcarea lor. Şi me
luptă pentru interesul de obşte. Prin dacă ţine la cultura sa, la cinstea rită toată atenţia şi tot sprijinul.
urmare ar trebui să aibă şi preoţi- tagmei? Dar colectele nenumărate □ □ □

W/ Y Y i i

_ WiWFfB&iS-
pipi
*w 1
■

Participanţii la întâiul congres al femeilor române din Transilvania şi Ungaria ţinut la 4/17 Iunie în Braşov.