Page 6 - 1913-26
P. 6

Pag. 358.                         - - - - - - - - - - -   C  O  S I N  Z E A  N  A    - - - - - - - - - -  N  r .   2 6 .


                                                  Coborâtor  al  familiei  de  Hohen-  vot  şi  pentru  femei.  —  Remarcăm,
                                               zollern  e  înrudit  deaproape  cu  M.  că  „Uniunea  femeilor  române"  care
                                               Sa Regele Carol al României.        în  aceeaş  vreme  ţinea  congresul său
                                                  lubileul  de  25  ani  de  domnie  al   în Braşov, încă a trimis o telegramă
                                                                                   de simpatie congresului femeilor din
                                               împăratului  Wilhelm  11  e  sărbătorit   Budapesta.
                                               şi înafară de graniţele ţării sale. Mai           □ □ □
                                               ales  pentru  pacea,  pe  care  a  stră-
                                               ruit  totdeauna  să  o  susţină,  nu  nu­  O scenă duioasă.
                                               mai  spre  folosul  imperiului  său,  ci   Din  tragedia  căpitanului  Scott,
                                               a întregei lumi.                    care  s'a  prăpădit  cu  câţiva  tovarăşi
                                                             □ □ □                 pe  întinsele  câmpuri  de  zăpadă  dela
                                                                                   polul  sudic  -  a  urmat  încă  un  act,
                                               „Uniunea universală a femeilor"     aşa  ca  un  epilog  dureros  şi  sfâşie­
                                                                                   tor.  Cu  asta,  tragedia,  care  e  fatală
                                                  Zilele  trecute  străzile  Budapestei
                                               au  avut  ca  oaspeţi  câteva  mii  de   aproape  tuturor  oamenilor  plămădiţi
                                                                                   din alt lut, ca mulţimea fără de nu­
                                               femei,  membre  ai  „Uniunii  univer­
                                               sale  a  femeilor",  care  şi-a  ţinut  de   măr,  —  s’a  sfârşit,  şi  de  acum  îna­
                                               data  aceasta  obicinuitul  congres  în   inte noi, cei îndepărtaţi de ţara erou­
                                                                                   lui  tragic,  poate  nu  vom  mai  prinde
                                               acest oraş de pe cheiul Dunării. Lu­  nici  o  vorbă,  nici  o  veste  de  soar-
                                               mea  a  privit  cu  deosebit  interes  la
                                               cele  ce  aveau  să  se  desbată  în  şe­  tea  îndrăzneţului  căpitan  şi  a  celor
                                                                                   rămaşi  pe  urma  lor:  o  soţie  visă­
                                               dinţe,  mai  ales,  că  în  program  fi­  toare  cu  sufletul  cernit  şi  un  copi­
                                               gurau  o  mulţime  de  nume  celebre   laş  plăpând  lipsit  de  mângâierea  şi
                                               din  întreagă  lumea:  femei  medici,
                                               advocaţi,  profesoare  şi  altele.  Punc­  povaţa  părintelui.  Epilogul  acesta
                                                                                   însă,  urmat  acum,  va  stâruî  multe
                                               tul  de  atracţie  eră  mai  ales  preo-   clipe în sutletele simţitoare, cari vor
                                               tul-femee  Armie  Schazv,  care  a  ţinut   reconstrui  în  închipuire  din  când  în
                                               într’o  biserică  din  Budapesta  o  fru­  când  tragedia  căpitanului  scrutător
                                               moasă  vorbire  despre  drepturile  fe­  al  tainelor  eterne.  Va  stâruî,  fiindcă
                                               meii,  desvăluind,  că  vremile  în  cari
                                               trăim  sunt  de  mare  importanţă  şi  e   povesteşte  durerea  unei  mame  şi
                                               timpul  suprem,  ca  femeilor  să  li  se   lovitura  unui  suflet  de  copil,  care
                                                                                    aşteptă  de  doi  ani  ca  să  revadă
                                               deschidă  toate  drumurile,  cari  pe   fata  dulce  şi  plină  de  iubire  a  ace­
                                               seama  bărbaţilor  sunt  deschise.  In
            Principele  de  Cumberland  şi  principesa                             luia,  căruia  se  ’nvăţase  să-i  zică:
            Victoria Luiza, fata împăratului Germa­  privinţa  aceasta  America  e  cea  mai   tată.  La  moartea  tragică  a  lui  Scott
            niei, căsătoriţi mai în zilele trecute. Prin   înaintată,  căci  acolo  femeile  pot  fi   copilului  orfan  rămas  pe  urma  lui
            această căsătorie relaţiile între cele doua   deja  şi  preoţi,  nu  numai  medici  şi
            familii princiare s’au cimentat, căci până   profesoare cum e în .Ungari de pildă.  nu  i  s’a  spus  tragedia  înfiorătoare
            acum  fuseseră  cam  laxe  în  urma  unor                               a  tatălui  său;  l’a  ferit  de-a  o  auzi
                      certe familiare.             La  acest  interesant  congres  a   pe  micul  nepriceput  grija  mamei
                                               luat  parte,  ca  invitat  anume,  şi  de­  sale, pentru care ar fi fost prea gro­
              în vieaţa familiară Wilhelm e un   putatul  nostru  Dr.  Ştefan  C.  Pop,   zav  ca  să  comunice  copilaşului,  că
           model.  Ca  om  şi  ca  bărbat,  e  a-   care  într’o  vorbire  a  sa  în  parlament   acela  pe  care  el  îl  aşteptă  cu  atâta
                                               ceruse cu multă inzistinţă dreptul de  drag  şi  cu  atâta  dor,  s’a  prăpădit
           proape  idolizat  de  Nem|i.  Adevărat                                   undeva  departe,  printre  nişte  mor­
           că  nu  este  prilej,  nu  e  bucurie  na­                               mane de zăpadă, într’un câmp peste
           ţională  sau  operă  de  înaintare,  unde                                care  şueră  vecinie  crivăţul  şi  urlă
           să  nu-şi  facă  apariţia,  cu  îndemnul                                 la  stele  şacalii.  Şi  luni  de  zile  au
           sau  cu  fapta.  Glasul  lui  răsună  des,                               trecut  aşa,  copilul  aşteptând  pe  tată
           care  e  totdeauna  întruparea  nizuin-                                  cu  bucuria  aceea  proprie  copilaşi­
                                                                                    lor  plăpânzi,  iar  mama,  hesitând  zi
           ţelor poporului său. Credincios con­                                     de  zi,  oră  de  oră,  ca  să  zdruncine
           vins,  liberal  în  înţeles  cuminte  şi                                 bucuria  unui  copilaş.  Aveâ  fără  în­
           democrat,  dânsul  merită  adorarea                                      doială multă dreptate sărmana inimă
           naţiunei sale.                                                           de  mamă,  dar  cine  ştie,  n’ar  fi  fost
                                                                                    totuş  mai  bine,  ca  să  i  se  spună
               Născut  la  1859  şi  căsătorit  la
                                                                                    copilului sfârşitul fatal al tatălui său,
            1881  cu  Augusta  Victoria  de  Au-                                    atunci,  când  tragicul  se  întâmplase?
            gustenburg, e capul unei familii nu­                                    Ar fi fost lovitura mai uşoară poate,
            meroase.  Are  mai  mulţi  feciori  şi  o                               decât  acum,  când  s’a  rentors  vapo­
           singură  fată,  măritată  de  curând  cu                                 rul  „Terra  nova",  cu  care  tatăl  său
                                                     Dela congresul femeilor din    plecase. Când drapele fâlfăiauîn zare
            un prinţ de Cumberland. Nunta care       Budapesta : A  n n i e  Schaw,   şi corabia s’apropiâ greoaie de ţărm,
            s’a  desfăşurat  de  curând  la  Berlin   cea  dintâi  feniee  preot,  ţi­  orfanul  i-a  ieşit  înainte  cu  mamă-sa
                                                     nută între femeile din lume,
            cu atâta strălucire.                     ca cea mai bună vorbitoare.    cernită şi sufletul lui erâ plin de
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11