Page 2 - 1913-35-36
P. 2

Pag. 506.                                  C O  S I N  Z E A  N  A                             Nr. 35-36.

                           VIEAŢA ROMÂNEASCĂ ÎN ORĂŞTIE



               Privită  în  întregul  ei,  vieaţa   afară  de  el,  şi  am  luat  parte   treceâ  pe  lângă  prăvălioara  de  cărţi,
           noastră  azi  în  Orăştie  e  pornită   vie   şi   la   întreagă   mişcarea   curăţică  şi  drăguţă,  află  de  foarte
           spre  o  desvoltare  din  cele  mai   noastră  politică.  Era  de  activi­  multeori  pe  dl  Dr.  Mihu  şezând
                                                                                   pe  un  cap  al  tărabei,  pururea  ve­
           sănătoase  şi  mai  mult  promi­    tate  a  răsărit  în  mijlocul  nos­  sel,  glumeţ  şi  râzător,  stând  de  vorbă
           ţătoare.  Românismul  de  aici,     tru  şi  în  această  luptă  s’a  tri­  cu  cei  ce  întrau  în  librărie,  sau
           susţinut  de  o  mulţime  de  inte­  mis  în  parlament  cel  dintâi    chiar  anume  stâ  acolo  ca  lumea  să
           lectuali  relativ  bine  situaţi  şi   deputat  un  bărbat,  pe  care  noi   între,  să  înveţe  a  întră  şi  în  prăvă­
           independenţi,  cucereşte  zi  de    l-am dat.                           lia  aceasta...  Voiâ  par’că  să  ocro­
                                                                                   tească tiiiera plantaţiune, să-i observe
           zi  tot  mai  mult  teren  şi  des-     Vederile  caselor  româneşti    desvoltarea.  Iar după  tarabă, ca con­
           voltându-ne  în  măsura  de  până   din  numărul  acesta  al  revistei   ducătoare,  vindeâ  drăgălaşa  dşoară
           acum,  în  câţiva  ani  vom  câştigă   noastre,  dovedesc  starea  noas­  Leontina  Corvin,  azi  soţia  negus­
           majoritate  în  reprezentanţa  a-   tră  materială  bună,  iar  amă­    torului  Bălaş  în  Băiţă.  Şi  librăria
           cestui  oraş,  care,  pe  semne,  e   nuntele   ce   le   dăm   despre   sporeâ încet încet.
                                                                                      In  acelaşi  timp  se  instalase  în  o
           menit  cel  dintâi  s’ajungă  pe    diferitele  noastre  instituţii  eco­  căsuţă modestă,
           mânile noastre!                     nomice  şi  culturale  progresul            Tipografia „Minerva“
               Un   oraş   românesc,   curat   ce  l-am  făcut  pe  toate  tere-
           românesc,  în  care  să  fie  repre­  nele  în  ultimii  30  de  ani,  când   având  o  maşină  de  tipar  şi  material
                                                                                   cât  îl  puteai  luâ  odată  tot  în  spate,
           zentate  în  măsură  covârşitoare   „Asociatiunea   pentru   literatura   iar  căruntul  „Baciu-Carica“,  drept
           toate  clasele  noastre  sociale,   română    şi   cultura   poporului   „motor“,  puneâ  cu  braţele  sale  ma­
           —  iată  un  vis,  o  ţintă,  care  român   şi-a  ţinut  adunarea  ge­  şina în mişcare, când aveâ ce Iucrâ cu
                                                     u
           în  Orăştie  pare  a  se  izbândi   nerală  pentru  ultima  oară  la    ea.  Personalul  tipografiei  stăteâ  din
           în cea mai scurtă vreme.            noi.  De  aici  se  va  vedeâ,  că   dl  Petru  P.  Bariţiu,  (azi  în  Cluj),  ca
                                                                                   conducător,  culegător,  contabil,  cas-
               Avem  dată  toată  posibili­    în  Orăştie  vieaţa  românească     sar  şi  tot,  doar  cu  ua  învăţăcel  pe
           tatea  întru  scopul  acesta.  A-   a  dat  înainte  în  proporţii  for­  lângă  dsa.  Că  atâta  erâ  de  lucru,
           vem  un  puternic,  bogat  şi  in­  midabile  şi  se  va  vedeâ,  că    încât le prea biruiâ pe toate.
           teligent  jur  curat  românesc,  cu   mergând  tot  pe  acelaş  drum       Dar  peste  4  ani  deschide  şi  un
           preoţi  şi  învăţători  harnici,  în   şi  cu  aceeaş  perseveranţă  şi  pe   Sas  librărie.  Românii  văzură  că  două
           oraş  şcoală  cu  4  puteri  didac­  mai  departe,  la  o  nouă  adu­   librării  nu  vor  puteâ  există  în  acest
                                                                                   orăşel,  şi,  la  propunerea  noului  lib­
           tice,  două  institute  financiare  :   nare   generală   „Asociaţiunea“   rar  sas,  intrară  în  pact  cu  el:  să
           „Ardeleana“    şi   „Dacia“,   un   va  găsi  aici  o  cetăţuie  româ­  aibă  el  singur  librăria,  iar  Românii  să
           ziar  politic  poporal,  mai  răs­  nească şi mai puternică.            aibă  singuri  tipografia.  Se  învoiră.
           pândit  şi  mai  bine  redactat,  de­                                   întreprinzătorul sas Schăser luă asup-
                                                                                   ra-şi  afacerea  librăriei,  încheind  cu
           cât  toate  celelalte  ziare  româ­         Mişcarea culturală.         tipografia,  rămasă  Românilor,  con­
           neşti,  o  tipografie  solidă  şi  bine   — Tipografie, librărie, foi, ca măsurătoare  tract,  prin  care  se  obligă  a  nu-şi
                                                       a desvoltării culturale. —
           aranjată,  o  librărie  în  plină  des­  Dacă  în  mare  se  consideră  drept   deschide  şi  tipografie  nicicând,  ci
           voltare,  „Reuniune  economică“,    termometru  al  desvoltării  culturale   chiar  a  tipări  ..oate  de  ce  are  lipsă,
           „Reuniune  de  cântări“,  „Reu­     a  unui  popor,  sau  a  unei  ţări  numă­  ba  şi  ce  se  va  comandă  la  el,  tot
                                                                                   în  tipografia  românească.  In  schimb
           niune   de   înmormântare“,    un   rul  ziarelor,  revistelor,  tipografiilor   tipografia  românească  se  obligă  a
           „Atelier  de  ţesături  şi  cusături“,   şi  librăriilor  ce  le  are,  —  credem   nu-şi  deschide  şi  ea  o  altă  librărie,
           două  casine  înzestrate  cu  bi­   că  şi  în  mic,  la  un  oraş  sau  la  un   ci  a  cumpără  toată  hârtia  de  câtă
                                               ţinut, se poate aplică aceeaş măsură.
           blioteci  alese,  advocaţi,  medici,   Sub  acest  raport  privită,  Orăştia   are lipsă, dela librăria săsească.
           funcţionari  şi  peste  100  de  me­  ne  înfăţişează  următoarea  scară  a   Şi  au  mers  aşa  alături  cele  două
           seriaşi.  Aşa  cum  ne  prezintăm,   desvoltării sale româneşti:        aşezăminte  de  industrie  şi  comer-
                                                                                   ciu literar, sprijinându-se împrumutat,
           suntem  înzestraţi  cu  toate  ele­    La  1888,  trei  ani  după  înfiinţarea   mulţi  ani  de  zile,  şi  le-a  mers  des­
           mentele  necesare,  ca  să  putem   băncii  „Ardeleana“,  la  propunerea   tul de bine.
                                               şi  stăruinţele  dlui  Dr.  I.  Mihu,  pe
           cuceri şi să putem progresă...      atunci  în  floarea  tinereţei  şi  a  voiei   La  1894  Românii  se  avântară  a
               Dintru   început   având    la   de  muncă  şi  de  creaţiuni  noui,  se   înfiinţâ  chiar  o  foaie  românească,
           conducerea    destinelor   noastre   înfiinţează  în  Orăştie  o  librărie  şi   cea  dintâi  foaie  românească  în  co­
                                                                                   mitatul Hunedoarei:
           bărbaţi  ca  Dr.  Ioan  Mihu,  Dr.   o  tipografie  românească,  sub  numirea
                                               „Minerva“.  In  o  modestă  prăvălioară
           Aurel  Vlad  şi  alţii,  nu  ni-am   din  vecinătatea  farmaciei  Vlad,  erâ     „Revista Orăştiei“.
           întărit  numai  economiceşte  şi    instalată această                   Ea  începu  să  apară  ca  întrep.  indere
           pe  teren  cultural  înlăuntrul  ora­          întâia librărie          a  tipografiei,  având  asigurat  sprigi-
                                                                                   nul  spiritual  al  dlui  Nicolau  Ivan,
           şului,  ci  am  avut  cuvânt  şi  în  românească  în  oraşul  nostru.  Cine  pe atunci protopop în ,Alba-Iulia şi
   1   2   3   4   5   6   7