Page 3 - 1913-35-36
P. 3

Nr. 35—36.                                   C O  S I N  Z E À  N    K                          Pag. 507.

                                                             Dr. Ioan Mihu, mare proprietar şi advocat, întemeie­
                                                             torul institutului de credit „Ardeleana“ şi a altor aşe­
                                                                zăminte economice şi culturale din Orăştie.












































      Dr.  Aurel  Vlad,  fost  deputat  al  cer­
      cului  electoral  Dobra  şi  Orăştie,
      advocat  şi  mare  proprietar,  unul
      dintre conducătorii mişcărilor româ­
             neşti din Orăştie.

   administrator protopopesc la Orăş­
  tie, şi figurând ca editor al foii reg­
  retatul  Aurel  P.  Barcianu,  iar  ca  re­
   dactor  dl  Dr.  Silviu  Moldovanu.
   La început „Revista“ apăreâ ca foaie
   culturală,  socială,  economică,  dar
   deja după un an, se prefăcu în foaie
  politică  comitatenză,  întâia  foaie  po­
   litică  în  comitat,  căci  nici  cea  un­
  gurească din Deva nu eră politică.
      Intr’aceea,  după  o  lucrare  paci-   dacă  Românii  au  una  românească  !   a  şi  fost:  librarul  tipograf  Schăser
  nică  de  vreo  opt  ani  de  zile,  pe   Şi  Ungurii  l’au  ascultat.  Au  fondat   a  trebuit  să  plece  din  oraş,  vânzân-
  librarul  sas  l’a  apucat  dorul  de-a   şi  ei,  a  doua  foaie  locală  în  Orăştie,   du-şi  librăria  unui  alt  Sas.  Peste
  aveâ  el  şi  tipografie,  împreunată  încă   una  ungurească.  Dar  pe  librarul-ti-   câţiva  ani  Ungurii  orăştieni  (de  alt­
  cu  heliotipie!  Şi,  punându-se  sub   pograf  sas  l’a  ajuns  încurând  ne-   fel  în  alianţă  ofenzivă  şi  defenzivă
   firma  unui  pretin  fotograf  (fiindcă   meza : conducătorul său maghiar, cer-   cu  Saşii...)  mai  observară  ceva:  că
  după  contractul  ce  aveâ  cu  tipo­  tându-se  într’o  zi  cu  el  şi  observând   şi  librăria  săsească  trăieşte  mai  ales
  grafia  românească,  el  n’aveâ  drept   el  acolo,  că  doar  şi  aşa  partea  cea   din  creiţarii  dela  gimnaziul  lor  şi
  a-şi  deschide  şi  tipografie),  a  de­  mai  mare  a  lucrărilor  tipografiei  vin   din  venite  de-ale  deregătoriilor...  Şi
  schis  aşa  în  Orăştie  a  doua  tipo­  delà  de-ai  lor,  delà  gimnaziul  un­  spuseră  atunci  aliaţilor  lor,  că  ei  îşi
  grafie,  săsască.  Dar  ca  să  câştige  bu­  guresc,  delà  deregătorii,  etc.,  a  zis   deschid  şi  librărie  proprie...  Cea  să-
  năvoinţa  Ungurilor  pentru  tipografia   Ungurilor  :  de  ce  să  susţinem  noi   sască  evident  nu  mai  putea  exista,
  lui,  şi-a  luat  de  conducător-maşinist   o  tipografie  săsească  şi  de  ce  nu   şi  aşa  o  predeteră  şi  asta  Ungurilor,
  pe  un  maghiar.  Apoi,  în  zelul  seu   una  ungurească  ?  Şi  au  înfiinţat  a   —  căzând  astfel  Saşii  cu  totul  din
  după  „geşeft“  a  îmbiat  pe  Unguri   treia  tipografie  :  ungurească.  Eră  vă­  concurenţa  în  librărie  şi  tipografie,
  să  scoată  şi  ei  o  foaie  ungurească,  dit  că  cea  săsească  va  perl,  precum  şi  rămânând  acestea  aici  numai  Ro­
   1   2   3   4   5   6   7   8