Page 5 - 1913-49

Nr. 49. ------------------------------------ C O S I N Z E A N A Pag. 717.

fost mai îmbelşugate şi mai bune,
dar s’au şi copt mai curând.
După moartea lui Lemstrom cer­
cetările lui au rămas deocamdată
în părăsire, căci nu erau încă gata
pentru a fi întrebuinţate la cultura
mare. Mai ales făcea greutate re­
ţeaua, care, aflându-se prea aproape
de pământ, trebuiâ dată la o parte
când să lucrâ ogorul, când să se­
cera orzul, etc.
Poate că lucrul ar rămânea la
atât multă vreme, dacă acum câţiva
ani Nezumann n’ar fi dovedit, că re­
ţeaua să poate înlocui cu folos prin
sârme aşezate orizontal la înălţime
de 5 metri şi la îndepărtare una
delà alta de 3—6 metri.
Tot Newmann a aplicat apoi şi
transformatori, cari pot da curenţi
mult mai puternici.
Cu o instalaţie de felul acesta
Aeroplan cu un vagon pentru 10 persoane! Aeroplanul a cărui chip îl arătăm
a cultivat Newmann în apropiere aci, a fost construit de un talentat tiner dela Şcoala Politechnicâ din Petersburg,
de Birminghan grâu şi a căpătat un lgor Sikorsky. El e un biplan, a cărui suprafaţă superioară, întindere a aripilor,
e uriaşă: 130 metri pătraţi. Singur aeroplanul e de 3000 kilo de greu, căci are
spor delà 30—40°'« pe un ogor în­ atârnat de sine un vagon care poate duce de-odată 10 persoane. Maşina e ră­
semnat ca întindere. pită prin văzduh de 4 motoare de câte 100 puteri de cal unul, punând în mişcare
4 helice. — S’a zburat cu el la înălţime de 500 metri, cu viteză de 110 kilometri
Experienţa aceasta şi altele de pe oră. In timpul plutirii sale pe sus, călătorii s’au plimbat prin cabinele vago­
acest fel au îndemnat pe unii pro­ nului, piloţii s’au schimbat, oamenii au eşit pe balcon. La oprire s’a oprit întâi
funcţionarea unui motor, viteza a scăzut; s’a oprit al doilea motor, repeziciunea a scă­
prietari să facă şi ei încercări. Toţi zut şi mai tare până s’a oprit. E o descoperire ce promite foarte mult în aviaţie.
au căpătat sporuri însemnaţe. Unii
recoltă îndoită, decât pe ogoarele renţi. Căpătând rezultatele bune, a fi făcut experienţe cu copii de şcoală,
de acelaş fel, dar neelectrizate. în făcut încercări şi cu animale supe­ a căror clasă era încungiurată de
cele mai multe cazuri s’a constatat rioare. S’a pus în legătură cu pro­ sârmă, prin care circulau curenţi la
şi îmbunătăţirea calităţii. prietarul fermei Meeches din Poole fel cu cei înirebuinţaţi la creşterea
La unele feluri de plante sporul (Anglia), cea mai mare crescătorie puilor. El pretinde că s’ar fi dove­
de recoltă a fost atât de mare, în­ de găini din lume. dit un spor în creştere şi în rezul­
cât înfr’un an şi-au scos proprietarii I s’au pus la îndemână pui să tatul învăţământului.
cheltuiala făcută cu instalaţiile. facă experienţă asupra lor. Baker Cum de pricinueşte electricitatea
Acesta a fost până acum mersul a pus lădiţele în cari să cloceau asemenea efecte? S’a zis că o fi
electroculturei şi de bună seamă ouăle în colivii încunjurate cu sârmă aţâţând organismul. Alţii au arătat,
avem tot dreptul a pune cea mai izolată prin care circulau mereu cu­ că plantele electrizate evaporează
mare nădejde în ea. renţi de mare frecvenţă, adecă cu­ mult mai multă apă, deci ar fi gră­
De aplicarea metodei asupra a- renţi cari îşi schimbă de foarte bind şi absorbirea apei din pământ,
nimalelor nu s’a vorbit până acum. multeori pe secundă senzul. cum şi a hranei cuprinsă în acea
Dar iată că vine din Anglia veste, Rezultatele întrecură orice aş­ apă.
că electrocultura face minuni şi la teptare. Puii electrizaţi au ajuns în Deci hrănirea organismului s’ar
animale, ba chiar că rezultatele ce cinci săptămâni la greutatea celor face mai din belşug. Aşa ceva tre-
dă sunt şi mai minunate, încât cu de trei luni. Din patru sute de elec­ bue să fie, căci experieuţa arată,
drept cuvânt ne vine în minte ro­ trizaţi au pierit abiâ şase, cari fuse­ că electrocultura plantelor reuşeşte
manul amintit al lui Wells. Thome seră firavi dela început. numai dacă ogorul e bine şi des
Baker, un fizician englez, a făcui La puii neelectrizaţi pier 507o. udat. Să mai poate însfârşit, ca e-
începutul. Mai întâi a cercetat efec­ Experienţele lui Baker sunt în lectricitatea să sporească în pământ
tul curenţilor zişi de mare frecvenţă, afară de ori ce îndoială. Nu tot aşa compoziţiile trebuitoare pentru hrana
întrebuinţaţi în medicină, cercetând însă să par a fi experienţele unui plantelor.
cum cresc bacteriile şi algele su­ învăţat şvedez, despre care să scri­ Baker crede că prin curenţii ce
puse la acţiunea acestui fel de cu­ sese mai nu ştiu când. Acesta ar întrebuinţă să grăbeşte circulaţia