Page 5 - 1922-06
P. 5

Nr. 6.--------------------------------------- - - - - - - -   C  O  S  I N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  Pag. 95.

     altul  şi  pare  a  fi  anume  creiat  pentru      Vizita Nunjiului Papal la Iaşi.
     a înlocui pe cuminţii şi blânzii cai.
         De  acest  fapt  se  ţine  de  pe  a-   Cel  dintâi  reprezentant  oficial  al  Papei,  pe  lângă  Guvernul  României,
     curo  socoteală  în  birourile  tainice   Mgr.  Francisc  Marmaggi,  după  instalarea  sa  a  ţinut  să  viziteze  eparhiile
     ale  statelor  majore  şi  de  aceea  ve­  şi  bisericile  mai  însemnate  din  ţară.  Printre  ele  fiind  şi  laşul,  i  s’a  făcut
     dem,  că  în  unele  ţări  cu  industrie   distinsului  oaspe  una  din  cele  mai  frumoase  primiri,  din  partea  tuturor
     dezvoltată,  noul  armament  se  pregă­  autorităţilor militare şi civile, precum şi a publicului.
     teşte,  având  în  consideraţie  toate
 i cele spuse mai înainte.
         Piesele  de  artilerie  se  montează
      delà  început  pe  caroserie  de  auto­
     camion  şi  tunurile  vor  fi  duse  de
      motor  şi  nu  de  cai  mai  mult,  pe
     cele drumuri.
         Un  astfel  de  tun  american  de
      75,  arată  şi  ilustraţia  noastră  din
      pagina  dinainte.  America  a  înce­
      put  cea  dintâi  să  pună  piesele  de
      artilerie  în  funcţie  de  motoare  şi  în­
      cercarea  ei  a  izbutit  pe  deplin.  în­
      treg  tunul  ei  de  75,  cu  camion  şi
      motor  cu  tot,  cântăreşte  numai  6
 !*  tone  şi  V*  şi  a  făcut  cu  uşurinţă
      drumul  delà  Newyork  la  Washington
      în 17 ore.
         Folosirea  motoarelor  în  locul  cai­
      lor  în  armată,  are  importanţă  nu  nu­
      mai  din  punct  de  vedere  strategic,
      ci şi economic, bine înţeles.
         Motoarele  atunci,  când  artileria
      nu  se mişcă  din  loc,  nu cer de mân­
      care,  şi  nici  îngrijire  deosebită  cum
      cer  caii.  Aceasta  are  mare  impor­
      tanţă  în  bugetul  armatei  şi  apoi  chiar
  ^  înlocuirea  unui  cal  nu  se  face  aşa
      de  uşor  şi  repede,  ca  înlocuirea  unui
      motor.  Uzinele  din  interiorul  ţării
      pot  lucra  în  linişte  şi  în  cele  mai
      bune  condiţii  şi  în  cursul  războiului   Au  luat  parte  dl  General  Zadik,  comandantul  corpului  IV  Armată,
      şi  pot  fabrica  în  măsură  nelimitată   dnii  Generali  Gherculescu,  Tomoroveanu,  Sava-Goiu,  comandanţii  de  re­
      ori  câte  motoare.  Nu  se  poate  spune   gimente,  dnii  prefecţi  de  judeţ  şi  poliţie;  dl  primar,  Prinţul  Albert  Ghica,
      acelaş lucru şi despre cai, că s’ar pu­  ofiţeri, trupe, şcoli, etc.
      tea  fabrica  ori-cât  de  mulţi,  ori  unde   La  catedrala  episcopală  catolică,  s’a  oficiat  o  slujbă  liturgică,  unde
      şi ori-cât de repede.              Excelenţa  Sa  ceteşte  adresa  şi  dă  binecuvântarea  papală,  ţinându*se  mat
         Iată  tot  atâtea  consideraţii,  pen­  multe  cuvântări.  —  Apoi  în  sala  de  conferinţe  delà  Institutul  Notre  Dame
      tru  cari  s’a  început  chiar  de  pe  a-   de Sion s’a servit un banchet dat de Mgr. Episcopul Cisar.
      cuma  înlocuirea  cailor  din  serviciul
  ¡A.  armatei,  cu  motoarele.  Ca  mâne,  în-
      tr’un  răzobiu  viitor,  organizat  bine
      înţeles  de  ţări  şi  neamuri  cu  civili­      Cea mai fericită regină
      zaţia  înaintată,  nu  vom  mai  vedea
      chinuindu-se  ce-1  puţin  bietele  ani-   din  zilele  noastre  e  desigur  „Regina   aceasta  s’a  născut  şi  „Regina  Regi­
      nimale  şi  murgul  nostru  mocănesc   Reginelor“  din  Paris.  Căci  republica   nelor“  din  Paris,  a  cărei  povestire
      poate  nu  va  mai  purta  nici  el  în   Franceză  dacă  nu  mai  are  regi  mal  o  dăm  mai  jos.  Ideea  „eroului  necu*
      spate  cele  mitraliere,  cari  îi  rup  azi   are  însă  regine,  după  cum  vedeţi   noscut“  a  pornit  de-asemenea  din
      şira  spinării  şi-i  umplu  spatele  de   mai jos.                    Franţa,  ca  şi  multe  altele  mai  mici
      carne vie.                                                             şi mai mari.
                                             Spiritul  francez  e  acela  care  com­
         înlocuirea  cailor  cu  motoarele,   bină  mai  admirabil  fondul  cel  mai   în  Paris  în  fiecare  an  în  sezonul
      pune  apoi,  bine  înţeles,  în  discuţie   cuminte  cu  forma  cea  mai  frumoasă,   carnevalului,  fiecare  circumscripţie
      problema  petrolului  şi  a  uleiurilor,   desfăşurând  idei  mari  şi  fapte  mă­  a  oraşului  îşi  alege  „regina“  sa,  a-
 i'i-  Când  atingem  aceasta  chestiune  în   reţe  într’un  cadru  de  lumină  şi  en­  decă  femeea  cea  mai  frumoasă  din
      treacăt,  poate  e  de  prisos  să  mai   tuziasm.  Franţa  a  fost  şi  va  fi  pro­  circumscripţie.  Cele  20  regine  se  a-
      adaugem  ce  importanţă  poate  avea   babil  şi  în  viitor  ţara  cea  mai  pro­  leg  în  mod  solemn  de  către  public
      din  acest  punct  de  vedere  ţara  noas­  gresistă,  tocmai  deoarece  a  fost  tot­  şi  autorităţi  colaborând  împreună,  în
      tră, într'un viitor războiu.       deauna  stăpânită  de  cel  mai  puter­  cele  20  circumscripţii.  Poate  candidă
            -----------o □ o------------  nic  şi  luminos  avânt  inovator.  Din  orice fată tânără ori femee, care Io-

                                                                                                  /
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10