Page 2 - 1922-11
P. 2

Pag. 162.    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   C  O  S  I  N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -  Nr. 11.

                                  Geneza serbărilor delà Blaj.



                       Seva, care face să înverzească frunza de durerea moştenită din durerea sutelor de ge-
                  azi şi care aşezând an de an noui inele pe neraţii.
                  trunchiul  nebiruit  de  vijelii  întemeiază  şi  asi-  Noi  suntem  un  neam,  care  nu  avem  nevoe
                  gură  pe  veacuri  viaţa  şi  verdele  stejarului,  seva  să  ne  făurim  din  legende  trecutul.  Ni’l  spune
                  vieţii  purcede  din  adâncuri  şi  curge  neîncetat  lespedea  de  marmoră  pe  care  o  scoate  plugul
                  din  depărtata  clipă,  când  sămânţa  a  aruncat  ţăranului  nostru.  Ni’l  spune  Baia,  Călugărenii,
                  primul  luger  fraged.  Asemenea  şi  ziua  de  azi  ruinele  Cetăţii  Neamţului,  Mirislăul  şi  Câmpia
                  şi  îndepărtata  vreme  a  viitorului  unui  neam  se  Turzii,  Fântânelele,  Plevna,  Blajul  şj  Alba-Iulia
                 întemeiază pe îndepărtate fapte ale strămoşilor, şi Mărăşeştii acoperiţi de sânge şi glorie. Ni M
                  adâncite  în  amurgul  vechilor  vremuri             spune tot colţişorul de ţară, doar tot colţişorul
                    Un  neam  fără  tre­                                                            poartă  urmele  unei
                  cut  şi  tradiţii  e  des-                                                        străvechi  culturi,  a  u-
                  rădăcinat.  CeM  leagă                                                            nei  îndelungate  robiri,
                  pe  el  de glia  supt  care                                                       a  sângelui  care  a  curs
                  nu-şi  ştie  pe  moşi-                                                            şi  a  trudei  ce  s a  jert­
                                                                                                                   ?
                  strămoşii  lui?  Ce-i  pot                                                       fit  pentru  răsărirea  zi-  *
                 spune lui ruinele, când                                                            lei  de  azi  şi  înteme­
                  el  nu  cunoaşte  gân­                                                            ierea celei de mâine.
                  dul, străduinţele şi fap­                                                           Dar  aceste  amintiri
                  tele celor ce le-au stă­                                                          glorioase,  din  mândria
                  pânit  odinioară?  Ce-i                                                           şi  pildele  cărora  se
                  spune  lui  sfântul  Ho­                                                          alcătueşte  mândria  şi
                  tar  al  Ţârii,  când  el                                                        sufletul  neamului  nos­
                  nu  ştie  că  bătrânii  au                                                        tru,  nu  trebue  lăsate
                  făcut  deatâtea  ori  dea-                                                       împărăginite.  Ele  tre­
                  lungul lui  zid de piep-                                                          bue  ţinute  vii  deapu-
                 jturi  şi  cadavre,  ca  să-l                                                      ruri,  foc  de  curăţire,  *
                 ¡apere?  Ce-i  povestesc                                                           de  entuziasm  şi  dra­
                 ¡lui  câmpiile,  râurile  şi                                                       goste  de  -  ţară  în  su­
                 ¡munţii,  dacă  nu  ştie                                                           fletul fiecărui român.
                 [oamenii şi faptele, care                                                            Pilda  a  dat-o  Bla­
                 [au  închegat  ’  trudnic                                                         jul,  când  I.  P.  S.  D.
                |din  ele'Patria  lui?                                                              Mitropolit  şi profesorii
                f -   Un  rneam  fără  tre­                                                        vechilor  şcoalede  aici,
                  cut  şi  tradiţii  e  lipsit                                                      au  hotărât  să  facă  an
                  de  razim  şi  îndrumări,                                                         de  an  din  ziua  ani­
                  e  lipsit  de  elanul  îna­                                                      versării  desrobitoarei  *
                  intării.  Se  pierde  în                                                          adunări  din  1848  de
                  strâmtele hotare ale zi­                                                          pe  Câmpul  .  libertăţii,
                  lei  de  azi,  orbecă  fără                                                      o  zi  de  sărbătoare  na­
                  priveliştea d r u m  u l u i    SERBĂRILE DELA BLAJ: Frumosul car plin de        ţională.  In  urma  aces­
                  trecut,  fără  ţinta  cul­  flori şi de domnişoare, care a reprezentat poemul    tei  frumoase  porniri,
                  milor din faţă. Şi ală-          Unir ei la măieţele serbări delà 3/15 Mai.      în sfânta zi de 3/15
                  turi trec celelalte neamuri, îl ajung, îl copleşesc, Maiu, la Blaj de aici înainte nu va flutura o
                 îl pàrâsésc în urmă şi îi înscriu viaţa în croni- clipă doar steagul tricolor arborat' noaptea, în
                  cele trecutului lor: viaţa unui neam trecut...       taină pe turnul Catedralei, ca apoi să fie smuls
                       De  aceia  neamurile  noui  îşi  creiază  legen-  şi  târât  în  noroi  de  jandarmii  unguri.  De  aici
                  dele  trecutului  lor  şi  neamurile  conştiente  des-  înainte  o  lume  întreagă  românească  se  va  în-  5
                  groapă  şi  cultivă  amintirea  trecutelor  vremi.  De  china  sfintelor  locuri  şi  va  simţi  plutind  şi,răs-
                  aceia  străbate  peregrinul  musulman  pustiurile,^  firându-se  în  suflete  duhul  marilor  înaintaşi,  cari
                  ca  să  sărute  sfânta  Caba,  şi  evreul  doreşte  sa  s’au  ştiut  jerfi,  stăruitori  în  muncă,  tăcuţi,  pri-
                  moară  aproape  de  ruinele  templului  lui  Solomon,  goniţi  şi  fără  altă  răsplată  decât  mângăerea  da-
                  dupăce i-a atins piatra şi a plâns la umbra lui toriei de neam împlinite.
   1   2   3   4   5   6   7