Page 6 - 1922-11
P. 6

Pag. 166.                                   C  O  S  I ^  Z  E  A  N  A                           Nr. 1.1.

       urma jertfelor şi 2., să lucreze pen­
       tru  a  împiedeca  în  viitor  cauzele,
       cari au produs nenorocirea.
          Pentru  a  ne  achita  de  această
       a  doua  datorie,  cerem  şi  noi  să  se
       stabilească  adevărul  în  chestia  ne­
       norocirii  delà  Lupeni  şi  dacă  există
       culpă,  eâ  să  fie  pedepsită  fără  şo­
       văire,—  iar  pentru  a  nu  uita  nici
       de  prima,  apelăm  la  cetitorii  noştri
       să  facă  daruri  cât  de  mici  pentru
       cei  rămaşi  pe  urmă  victimelor  delà
       Lupeni.  Comitetul  central  de  aju­
       torare  din  Lupeni  a  trimis  la  ad­
       ministraţia  noastră  în  acest  scop,
       o  listă  de  subscripţie,  pe  care  o
       ţinem la dispoziţia celor marinimoşi
       si cu milă.
                       *
          a          A
          în  legătura  cu  nenorocirea  delà
       Lupeni,  primim  din  partea  Dlui
        Vaier Pop,fost comisar guvernial al
       minelor de   cărbuni de   pe valea
       Jiului în anii 1918—1920,   urmă­      SERBĂRILE  DELA  BLAJ  :  După  serbările  de  pe  câmpia  Liber­
       toarele :    1                         tăţii,-  oaspeţii  s’au  dus  la  recepţie  delà  Metropolie.  Aci  vederii  pe   I .V "•
           „  Printre  cele  circa  15  mine  de   câţiva  dintre  distinşii  oaspeţi  înainte  de  a  intra  în  reşedinţa  metro­
       cărbuni,  pe  care  le  avem  în  Ro-   politană,  la  recepţie.  In  rândul  întâi  distingem  (delà  dreapta  spre
       mânia-Mare,  minele de   pe valea      stânga)  pe  Dl  ministru  Banu,  Dl  prefect  Vescan  şi  Dl  prof.  univ.
       Jiului  sunt  cele  mai  înfloritoare  şi   Marin  Ştefănescu.  în  fund,  în  mijloc,  se  vede  Dl.  Dr.  Simion  Tă-
       cele  mai  bogate.  Producţia  zilnică             maşiu, fost prefect al judeţului Cojocna.
       a minelor acestora este de 450—480
       de  vagoane  pe  zi,  faţă  de  cele  200—220  de  ani  dacă  s’ar  exploata   goane.  Capitalul  acestei  societăţi
       600—800  vagoane  câte  s’au  scos  zilnic 1000 de vagoane.             este  azi  jumătate  românesc.  Acestei
       înajnte  de  războiu  şi  chiar  în  cur­  Proprietarii  minelor  jde_xărbuui  societăţi  .îi  aparţin  minele  din
       sul  războiului.  După  cum  se  vede   de  pe  valea  Jiului  sunt  mai  mulţi.   Petroşeni,  Petrila,  Aninoasa  şi  Vul­
       şi din asemănerea acestor cifre, ex­  Este  statul,  cu  minele  sale  dela   can. A treia societate este „Uricani—
       ploatarea  minelor  de  cărbuni  de  pe   Lonea  şi  Cimpa.  In  aceste  mine  Valea-Jiului“,  cu  capital  maghiar.
       valea  Jiului  nu  se  face  nici  astăzi   lucrează  2400  de  muncitori.  Vine   Minele  ei  sunt  în  Lupeni  şi  tot  ea
       cu  aceiaş  intensitate,  cu  care  ea   apoi  societatea  a.  „Petroşeni“  (fostă   e  stăpână  şi  pe  teritorul  neexploatat
       se făcea în trecut. Cărbunele pe va­  Salg6-Tarjâni)  cu  6000  de  munci­  de  mine  dela  Uricani  ’  până  la
       lea  Jiului  este  atât  de  abundent,  că  tori.  Producţia  zilnică  a  acestei  so­  Câmpu lui Neag, în lungime cam de
       el  abia  s’ar  putea  exploata  în  cietăţi este ” de 200—250 de va-   vreo  30  km.  Societatea  „Uricani—
                                                                               Valea-Jiului“  lucrează  cu  circa  4500
                                                                               muncitori  şl  are  o  producţie  zilnică
                                                                               de  150—180  de  vagoane.’  In  mina
                                                                               Aranca  a  acestei  societăţi  s’a  în­
                                                                               tâmplat   înfiorătoarea   nenorocire
                                                                               din săptămânile trecute.
                                                                                  In  ceea  ce  priveşte  cauzele
                                                                               acestei  nenorociri,  cercetările  sunt
                                                                               încă  în  curgere  şi  astăzi  adevăra­
                                                                               tele  motive  ale  nenorocirii  nu  se
                                                                               pot  încă  constata,  deoarece  apara­
                                                                               tele  de  ventilaţie  sunt  toate  dis­
                                                                               truse  şi  gazul  acopere  şi  azi  adân­
                                                                               cul  minei.  Cele  82  de  victime  au
                                                                               fost  îngropate,  au  rămase  însă  în
                                                                               urma  lor  105  orfani  şi  65  de  vă­
                                                                               duve,  care  aşteaptă  zilnic  ajutorul
                                                                               societăţii merinimoase“.
                                                                                     7
                                                                                  Din  convorbirea  cu  Dl  Vaier
                                                                               Pop  am  aflat,  că  dânsul  porneşte
                                                                               o  puternică  acţiune  pentru  asigu­
             O echipă dintre elevele Şcoalei medii de fete din Orăştie, care a   rarea  drepturilor  muncitorilor  mi­  :æ
             cutreerat în acest an şcolar mai multe sate, arătându-le sătenilor   nieri  dela  aceste  mineTji  inten­
              dansurile naţionale şi propagând printre ti dragoste de carte;   ţionează a face chiar o ancheta par-
   1   2   3   4   5   6   7   8   9   10   11