Page 3 - 1922-23-24
P. 3
Nr. 23-24 --------------------------------- --------- C O S I N 2 E A N A Pag. 347
Când s’a proclamat mai întâi Unirea Transilvaniei cu România?
La 1 Dec. anul acesta s’a serbă- litică. Pe urma grozavelor suferinţi şi Bucovina sunt defenitiv rupte de
torit — poate că cu mai puţină în morale îndurate dela începutul răs Austro-Ungaria şi unite cu România.
sufleţire decum ar fi trebuit — a boiului şi până în acel moment, în La acea adunare, răpiţi de elanul
patra aniversare a proclamării uni faţa acestei veşti, lumea românea fără margini al mulţimei, au luat
rii Transilvaniei la Alba-Iulia. scă era într’o înfrigurare unică cuvântul şi representanţii celor două
In opinia noastră publică această în felul său. Cu mult înainte de mari puteri aliate, dd. Wopicka şi
dată, de 1 Dec. nou, este socotită ca aceea, prin presa Aliaţilor, la Iaşi Sarret, cari şi-au arătat în numele
data adevărată a proclamării Unirei. cercurile politice aflaseră despre ţării lor, marea bucurie pentru uni
Totuş, Unirea s’a proclamat mai îna declaraţia pe care o făcuseră cu rea tuturor Românilor. Iată cum
inte ’de această dată şi în împreju câteva luni înainte, o seamă de scria despre ziua aceasta, în care,
rări, cari erau aproape tot atât de fruntaşi politici ai Ardealului, în con cu patru săptămâni înainte de
măreţe ca si cele dela 1 Dec. tra Antantei şi pentru Puterile adunarea dela Alba-Iulia, s’a pro
’ * centrale. Mulţi îşi aduceau aminte clamat unirea tuturor Românilor,- zi
a
După cum se ştie, Comitetul na şi de nişte interview-uri date la arul „România Nouă din Chişinău,
ţional al Românilor din Transilva începutul ’ răsboiului de d. Vaida*) cu data de 23 Oct. 1918 : „Nici o-
nia îşi suspendase în timpul răsbo- şi din cari credeau că pot să tragă dată în trecutul lui de aproape două
iului european, aproape cu totul ac concluzia că cuvântul dsale în mii de ani, neamul nostru n’a avut
tivitatea. -Ne mai având libertatea Parlamentul unguresc nu va fi la o zi măreaţă ca ziua de ieri.
de acţiune necesară, şi, pe lângă înălţimea aspiraţiilor întregului po Sfâşiaţi în mai multe bucăţi,
aceasta, o seamă dintre fruntaşii lui por românesc. Toată lumea se în cari veacuri dearândul au gemut
fiind pe front sau departe de tran treba: ce crezi că o să spuie Vaida la sub apăsarea străină, neamul no
silvania, acest comitet încetase a- Budapesta? O să aibă curajul să stru luat ca întreg, nici n’a avut
proape dela sine să mai funcţioneze. vorbească cum trebue în aceste mo până astăzi o zi de sărbătoare, o
In vremea aceasta, când steagul mente unice, sau vom păţi o ruşine zi de bucurie pentru toţi fiii lui
revendicărilor naţionale nu mai pu ne mai pomenită?—Insuş comitetul deopotrivă. Singuraticele’ provincii
tea fi fluturat deschis în Transilva naţional, ai cărui membrii erau acum s’au bucurat, ce e drept, din când
nia, el se agita în Rusia, printre la Iaşi şi la Chişinău, nu avea sen- în când de câte o clipă de recule
voluntarii ardeleni şi printre refu timen’tul’de siguranţă că ne vom ma gere, de fericire, dar momente
giaţii plecaţi de acasă la începutul nifesta la Budapesta cu demnitatea mari cari să atingă deopotrivă,
şi în cursul răsboiului. şi cu curajul cuvenit. Pentru a pre în mod intensiv viaţa întregului
încă în Aprilie 1917 la Darniţa, veni orice eventualitate, în şedinţa neam, n’am avut niciodată în tre
lângă Chiev, adunarea generală a sa dela 6/15 Octomvrie, ţinută la cutul nostru.
ofiţerilor voluntari a lansat cătră laşi, cu o zi înainte de ce se aflase In sfârşit ieri s’a milostivit Dum
toată lumea civilizată un manifest acolo cele petrecute în Parlamentul nezeu de noi şi ne-a hărăzit o
prin care spunea că Ardealul vrea unguresc, Comitetul naţional a sta clipă mare la Chişinău, cu prilejul
să se unească cu România şi că fiii bilit textul unei declaraţii — mani aniversării proclamării autonomiei
lui sunt gata să prindă în acest fest, care avea să fie trimis repre Basarabiei. Românii din toate ţă
scop armele. Dar glasul lor, totuş, zentanţilor Puterilor aliate şi în care rile, în frunte cu înalţii reprezen
nu a putut fi auzit pretutindenea. se spunea categoric că Românii din tanţi ai clerului, ai armatei, ai au
La 2 ianuarie 1918, Ardelenii refu Austro-Ungaria se socotesc rupţi de torităţilor civile şi cu reprezentan
giaţi în Rusia, constatând că Comi monarhia maşteră şi se unesc cu ţii celor mai mari puteri din lume,
tetul naţional din Transilvania nu România. Orice declaraţii contrare, America şi F r a n ţ a a« proclamat
mai funcţionează, au ales un nou făcute de ardelenii rămaşi acasă, unirea întregului' neam românesc
comitet naţional, constătător din 10 sunt declarate fără valoare, ca fiind dela N i s t r u pân' la Tisa, într’un
persoane (între cari şi un bucovi stoarse cu forţa. singur stat naţional independent...
nean, d. I. Nistor, actualul minis A doua zi după acest manifest,— Comitetul naţional al Românilor
tru), în frunte cu d. Dr. G. Baiu- care, date fiind împrejurările poli ardeleni şi bucovineni refugiaţi în
lescu, comitet care avea să repre tice dela laşi pe timpul guvernării România, au declarat ieri la ’Chi
zinte pe toţi Românii din Austro- Marghiloman, nu putea fi publicat şinău ruperea pentru totdeauna a
Ungaria şi să facă parte, ca secţie, — a sosit ştirea despre declaraţia Transilvaniei şi Bucovinei de Au
din Comitetul central al Naţionali lapidară a dlui Vaida — şi toate stro-Ungaria şi unirea lor cu Ro
tăţilor asuprite din Austro-Ungaria, sufletele s’au înseninat. Insă mani mânia“.
cu sediul în Chiev. festul comitetului naţional tot nu se *
Acest cornitet central izbutise, graţie putea răspândi. Moldova era încă De sigur, dacă marea adunare dela
mai ales stăruinţelor lui Massaryk, să într’o anumită formă supt călcâiul Alba-Iulia, în care s’a proclamat U-
fie recunoscut de către Puterile Aliate nemţesc. Dar la două săptămâni, în nirea Transilvaniei cu România, îşi
ca adevăratul reprezentant al popoa ziua de 21 Octomvrie v., când se are importanţa s’a mai presus de
relor asuprite din fosta monarhie. serba la Chişinău prima aniversare orice discuţie, nu trebuie să se uite
înainte de ce comitetul naţional a proclamării autonomiei Basara nici marea adunare dela Chişinău,
din Transilvania ar fi ajuns să pro biei, în cadrul unei sărbări strălu care a precedat-o cu patru săptă
clame unirea Transilvaniei, la 1 Dec. cite şi în prezenţa tuturor notabili mâni, şi în care s’a proclamat pentru
1918, Comitetul naţional al pribegi tăţilor Basarabiei (arhiepiscopul Ni- întâia oară deschis şi în faţa lumei
lor a proclamat-o încă la 21 Octomvrie codem, comisarul general Văito- întregi, unirea tuturo’r Românilor.
v. al aceluiaş an. ianu ş. a.).precum şi a ministrului
* Americei, d. Wopicka şi a consu de ONISIFOR GHIBU
La Iaşi venise ştirea că în ziua lului Franţei, d. Sarret, declaraţia *) Mai târziu, în primăvara anului curent,
de 18 ’Oct. în ’Parlamentul din comitetului -naţional s’a cetit de că dl Vaida a lămurit origina acelor inter-
Budapesta dl. Dr. Al. Vaida îşi tre însuş preşedintele lui, în faţa viewuri, notând că ele au fost date, din
va spune, în numele partidului unui public enorm care, într'un glas, motive de tactică, in urma înţelegerii cu
însuş capul guvernului românesc din acele
naţional, cuvântul la situaţia po a strigat că de acum Transilvania vremuri.
