Page 10 - 1923-01

Pag. 10 - - - - - C O S I N Z E A N A - - - - - - - - - - 10—I. 1923.

Necesitatea imperioasă a educa­ pentru a trezi conştiinţa igienică a raţiunea. Vedem pretutindeni afişe
ţiei sexuale a tineretului este im­ individului, făcând’ apel la simţul şi instrucţiuni cari sfătuesc lumea
pusă foarte categoric de pericolul de responsabilitate, pe care îl are ce să facă sau mai bine zis, ce să
din ce în ce mai mare al boale- faţă de familie şi de generaţia vii­ nu facă pentru a se feri de tuber­
lor venerice, cari în epoca în care toare. După cum recomandă şi re- culoză, dar nu zărim nicăiri vreun
trăim trebuie considerată ca cea mai zoluţiunile adoptate Ia Prag’a de cuvinţel privitor la combaterea boa­
ameninţătoare plagă socială. Pro­ conferinţa ţărilor din Europa orien­ lelor aşa numite sexuale. A vorbi
paganda antiveneriană în mediile tală „noţiunile relative la boalele despre sifilis sau . blenoragie pro­
şcolare a fost preconizată încă în venerice trebuie să fie răspândite fanii o consideră ca o infracţiune
1901, concomitent cu propunerea în întreagă populaţia şi mai ales la bunele moravuri în timp ce aceste
Societăţii franceze de profilaxie sa­ printre părinţi şi ’institutori. Pro­ periculoase boale continuă să facă
nitară şi morală, care a recoman­ blema reproducerii Ia fiinţele vii nenumărate victime, graţie unei
dat introducerea învăţământului trebuie să fie explicată copiilor false pudicităţi şi a ipocriziei.
igienii sexuale pentru elevii de 16 încă din şcoala primară, ţinând Pentru îmbunătăţirea acestei stări
ani. Propunerea prof. Fournier s’a cont de dezvoltarea fizică şi inte­ de lucruri e foarte mult de făcut
împărtăşit de sancţiuni practice în lectuală a copiilor“... în domeniul medical, dar şi mai
Italia, unde ministrul Credaro a in­ Neştiinţa crasă în care este ţinut mult în domeniul moral; într’âdevăr:
trodus în scoale studiul igienei sexu­ tineretul — şi mai ales fetele — medicii şi savanţii n’au de învins
ale. Măsura aceasta salutară nu s’a în ceeace priveşte condiţiile esen­ decât un microb în timp ce propa­
putut generaliza şi în alte ţări din ţiale ale căsătoriei şi ale vieţii con­ ganda morală are de luptat cu o
cauza divergenţei de păreri în ceeace jugale dă naştere lâ o mulţime de armată întreagă de prejudiţii adânc
priveşte persoana, care ar fi mai perturbaţiuni grave în exercitarea înrădăcinate în mentalitatea’ oame­
indicată să facă această educaţie. celor mai vitale funcţiuni ale orga­ nilor din toate păturile sociale.
La 1919 congresul interaliat de nismului; pe de altă ’ parte imagi­ Ca să poţi învinge un duşman
igienă socială a revenit asupra naţia nutrită de necunoscut şi de trebuie mai întâi să-i cunoşti ’ for­
acestei chestiuni iar comitetul de misterios alunecă degrabă pe panta ţele şi nenorocirile care ţi Ie poate
propagandă pentru igiena socială şi combinaţiilor nepermise şi pericu­ aduce. Lupta cu un inamic ascuns,
educaţia profilactică din Franţa a loase, atunci când părinţii’ copiilor care te loveşte pe Ia spate fără să-l
anunţat pentru Decembre 1922 un neştiutori uită că ignoranţa e mama vezi sau nici macăr să-l bănueşti
mare’congres la Paris sub condu­ viţiului şi că inocenţa ’bazată pe este cu mult mai grea şi are mai
cerea rectorului universităţii şi a ignoranţă n’are nicio’ bază solidă. puţine sorţi de isbândă’ dacă nu
celebrului dr. Roux, delà Institutul Numai virtutea sprijinită de cu­ rămâne cu totul ineficace, lată pen­
Pasteur. Cu această ocazie se vor noaşterea condiţiilor esenţiale ale tru ce abordarea acestei probleme
stabili normele unei educaţiuni vieţii este statornică şi nu’poate fi de ordin sanitar, moral şi educativ
sexuale în toate straturile societăţii. sdruncinată de influenţele naive din are o importanţă aşa de maie şi
Plecând delà axicma că educa­ afară. trebuie să intereseze de aproape pe
ţia sexuală făcută în tinereţe este In epoca pubertăţii atât băieţii toţi aceia în mâna cărora este în­
cel mai eficace mijloc pentru a cât şi fetele sufere o transformare credinţată viaţa şi progresul tine­
dirija instinctul sexual pe o cale apreciabilă a sufletului. In această relor vlăstare omeneşti.
conformă cu igiena — după cum epocă critică se fixează caracterul
au admis savanţii elveţieni ia un definitiv al individului, la bărbat Dr. AUREL VOINA.
progres menit să elucideze aceeaş se consolidează puterea voinţii iar
importantă problemă — va trebui la femee se desvoaltă mai ales sen­
mai întâi să înfrângem indiferenţa timentalitatea. Imaginaţia îşi ia sbo-
publicului şi să spulberăm obiecţi- rul cu mai mult avânt’ şi între ta­
unile cari nasc în numele pudoarei lazurile furtunoase ale sbuciumări- FRUNZE... GÂNDURI...
femenine şi a anumitor convenienţe Ior sufleteşti, isvorâte din înfiripa­
sociale. Prof. Pinard spune, că rea unei noi vieţi lăuntrice şi tru­ \ănt de toamnă,
dintre toate instinctele noastre, ins­ peşti, relaţiile tacite dintre cele două
tinctul reproducerii este cel mai sexe iau un aspect cu totul nou şi Vânt turbat,
puţin civilizat şi aceasta din cauza uneori sentimentul erotic poate să Vântul amintirii,
defectuozităţii educaţiei pretinse mo­ fie aşa de pronunţat, încât să ducă Răscoleşte ’n târâta t
derne, care până în prezent n’a la grave tulburări psihice sau la Frunzele gândirii.
reuşit să ne înalţe până la treapta aberaţiuni sexuale, dacă nu inter­
morală, depe care să putem sfida vin din vreme binefacerile unei Ţipă, plânge
rezistând tentaţiunilor nesănătoase. educaţiuni sexuale temeinice prin Şi le-adună,
Bărbaţii încep a frecventa femeile care să se arate pericolele inerente Ca în faţa mea apoi
înspre 18 ani şi se căsătoresc pela unei activităţi sexuale precoce sau Prohodind să le depună
29 în mediu. Pe de altă parte virili­ în afară de cadrele legale ale că­ Intr’o groapă cu noroi.
tatea nu e atinsă înainte de 21 de sătoriei.
ani. Preocitatea vieţii sexuale este Se fac atâtea eforturi pentru a Frunze... gânduri...
artificială, anormală şi periculoasă se răspândi în masele populaţiei Sfinte moaşte
astfel, că instinctul sexual tre­ cunoştinţelefgenerale despre igienă Ce muriţi ne nţe ese...
buie încadrat într’o disciplină rigu­ şi nu se desvoaltă aproape nicio Cine viaţa v’o cunoaşte
roasă. Educaţia trebuie să in­ activitate pentru popularizarea legi­ Cine dorul vi’l mai ţese...?!
tervină pentru a arăta nu numai lor teoretice cari privesc cel mai
pericolul boalelor venerice, ci şi important fenomen al vieţii: gene- GEORGE PONETT1