Page 9 - 1923-01

io—I. 1923. . -------------------------------- C O S I N Z E A N A Pag. 9

plante se face fie fără concursul care i-se fixează însuşirile proprii visător şi mai utopist. Adevărul de
unui al doilea exemplar, fie chiar pe care le transmite. Prin aromă azi e doar acesta: universul nu e
cu concursul acestuia. In acest din Fourier înţelege esenţa specifică, un cimitir, ci o grădină veşnic şi
urmă caz masculul exemplarului A caracteristică a planetei, după cum pretutindeni însufleţită. Mai mult
fecundează femela lui B prin po­ aroma unei flori e emanaţiunea, re­ nu putem şti deocamdată, să ne
lenul dus de vânt, iar femela lui prezentativă a acelei flori.’ Şi atunci, înfrânăm deci şi imaginaţia, şi cu­
A se lasă fecundată de organul deoarece similis siinili gaudet. adică riozitatea! Tot ce ni se va spune
mascul, de polenul lui B. Fecun- egalul caută pe egal, — două pla­ dincolo de această limită, fie că e
daţia e deci reciprocă, deşi planta nete, ori două alte corpuri cereşti, vorba de locuitorii presupuşi de pe
e de un singur tip, spre deosebire cari au o aromă aproape la acelaş Marte, fie de fecundaţia interplane­
d. ex. de un mamifer care totdea­ grad de perfecţiune, cu aceleaşi tară ori alte tablouri de viaţă ste­
una are două tipuri deosebite, unul însuşiri, se fecundează reciproc prin lară, — sunt simple ipoteze, iar nu
bărbătesc şi altul femeiesc). acele cordoane aromale de forţă, adevăruri ştiinţifice.
Această lege a androginiei o aplică cari fac fecundaţia interplanetară Ar mai fi multe de spus în le­
Fourier şi la corpurile cereşti, per- ori interstelară, din care purcede gătură cu acestea. De pildă: con­
sonificându-le pe acestea ca pe apoi viaţa risipită pe suprafaţa glo­ secinţele personificării planetelor
orice vieţuitoare, atribuindu-le un burilor. asupra vieţii fiinţelor mici dela
trup: globul ceresc material şi un Astfel, Fourier ar rezolva în mare suprafaţa lor. Fourier ajunge prin
suflet: forţa, inteligenţa, partea de parte problema originei vieţii pe această teză şi la o filosofie a sa,
divin care conduce materia. In acest Pământ şi pe alte corpuri cereşti. cam descurajatoare: „omul e legat
caz vieţiuitoarele corpului ceresc Dar argumentarea lui nu e deloc de planetă şi inferior ei; trebue să
sunt cu adevărat copii ai globului ştintifică, şi cât de uşor a fost ima­ i se supună ’deci şi să nu lupte
pe care trăesc. Iar aceşti copii, ginată, atât de uşor se doboară. contra legilor ei, totdeauna destul
această viaţă germinală din trupul Flammarion îl combate cu o sin­ de bune pentru el“. — Dar toate
corpului ceresc s’a născut după le­ gură armă, suficientă pentru a-1 acestea poate pe altă dată, azi am
gile obişnuite ate naturii, transmise răpune: Fourier s’a lăsat vrăjit de dorit doar să distrăm pe cititori cu
şi urmaşilor, adică în urma unei o falşă analogie, întinzând o lege interesanta poveste a amorului ste­
fecundaţii întâmplate în organe ger- izolată şi parţială de pe Pământ, lelor, care e bine s’o repetăm: e o
minatoare astrale. Deci atunci când asupra universului întreg, fără a se utopie; nu e nici mai mult, dar
globul nostru era nelocuit încă, baza pe nici o dovadă, pe nici un nici mai puţin decât o ipoteză uto­
tânăr, s’a întâmplat fecundaţia pla­ adevăr ştiinţific. Analogia, rău apli­ pică; are deci în sine atâta sâm­
netei noastre, din care s’a născut cată, şi folosită ca punct de ple­ bure de adevăr cătă orice ipoteză
primul prunc mişcător şi viu, care care pentru o utopie, ne poate uşor care, ce-i drept, se poate desminţi
apoi înmulţindu-se, perfecţionându- rătăci, cum s’a întâmplat în cazul ca mâine, dar se poate şi confirma!
se şi diferenţiindu-se în cursul mii­ acesta cu Fourier. Chiar dacă nu Azi teoria lui Fourier nu e nici
lor ’de veacuri, a dat naştere vie­ se poate desminţi teoria aceasta, confirmată nici desminţită ştinţifi-
ţuitoarelor pe care le vedem astăzi, totuşi ea rămâne o simplă ipoteză, ceşte. E numai nedovedită şi ulti­
iar fecundaţia aceasta se face, după întru nimic mai valoroasă decât mul cuvânt în această chestiune
spusele lui Fourier, dela planetă oricare alta, emanată dela vre-un este încă al viitorului. /. /. M.
la planetă, delà stea la stea. Pla­
netele, încă virgine şi nelocuite,
sunt însufleţite de o pasiune, de o Problema biologiei sexuale
atracţiune specială una faţă de
alta, ca şi orice vietate mai mă­ In 1901 Tolstoi a dat la iveală Nordau numeşte ideile lui Toistoi
runtă. Şi atunci, Natura, după anu­ nişte cugetări, în cari căuta să delirante şi arată, că ura faţă de
mite legi de-ale ei, face alegerea arate relele cari rezultă din viaţa femee şi frica de senzaţiunile pe
celor două globuri cari se vor iubi, sexuală şi în consecinţă predica cari dânsa le deşteaptă, ’constituie
se vor fecunda reciproc, după le­ abstinenţa absolută. Cu mult mai o manifestaţiune bolnăvicioasă, bine
gile androginiei, dând naştere în înainte de această, dată (la 1888) cunoscută în psihiatrie.
amândouă trupurile anui fetus viu, a publicat cunoscutul roman „So­ In chipul acesta fu adusă pe
copilul corpului ceresc şi tatăl vi­ nata Kreutzer“, în care propovă- tapet problema vieţii sexuale şi se
eţii de pe suprafaţa lui*). Fecundaţia dueşte înăbuşirea instinctului sexual reliefară lacunele imense ce existau
însăşi, se face, — zice Fourier, — şi ajunge la concluzia castităţii ab­ în educaţia maselor în această ma­
prin’ nişte cordoane aromalc cari solute, a ascetismului social desă­ terie. Educatorii începură să-şi dea
se întind prin polurile magnetice vârşit. Principiile lui Tolstoi au seama, că ignorarea celor mai in­
delà un corp ceresc la altul, fă­ stârnit o fierbere mare în lumea time legi, cari asigură buna func­
când fecundaţia. Aceste „cordoane ştiinţifică şi îndată s’a produs o ţionare a organismului şi perpetu­
aromale“ sunt nişte râuri de forţă avalanşe de proteste contra teorii­ area speciei umane este un isvor
în care se cristalizează puterea de lor lui ascetice şi ciudate, cari nesecat de primejdii şi nenorociri,
germinaţie a corpului ceresc şi în n’au putut să reziste la atacurile cari pândesc pe cei neştiutori. Con­
fiologilor.. Era aşa de uşor de de­ diţiile vieţii sexuale stau în strânsă
*) Vedem acum de ce a avut lipsă Fuo- legătură cu legile cari guvernează
rier de exemplul vietăţilor androgene: monstrat, că practicarea unei cas­
dacă n’ar fi androgene corpurile cereşti, tităţi absolute ar însemna moartea echilibrul trupesc şi sufletesc al
atunci ar trebui două corpuri pentru a omenirii, pentrucă oricât de de­ fiecărui individ, iar acest echilibru
produce un fetus, şi în acest caz unul parte ar ajunge ştiinţa, niciodată individual stabileşte bunăstarea so­
din cele două, şi anume masculul, ar cială şi determină mersul evolutiv
rămânea nelocuit! Androginia însă ne nu vom putea să fabricăm oameni
scapă de această încurcătură. pe cale chimică, în laborator. Max al oricărui popor.