Page 2 - 1923-01
P. 2

Pag.  2    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   C  0  S  1  N  Z  E  A  N  A    - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -   10—1. 1923.

                O PROPAGANDĂ RĂU PLASATĂ...

                  Anumite  cercuri  culturale  şi  reviste  au  fost    Ne  este  fireşte,  imposibil  a  împlini  aceste
             apucate  de-o  subită  şi  nemărginită  dragoste  cereri,  pentrucă  atunci  ar  trebui  să  dăm  gratuit
             pentru  literatura  maghiară.  Poeţii  unguri,  mai  sute  şi  sute  exemplare  şi  aceasta  ar  însema  să
             ales  cei  moderni,  sunt  înfăţişaţi  pe  capete  în  ne  substituim  noi  statului,  care  are  chiemarea
             traducere  românească,  adesea  chiar  de  către  să  se  îngrijească  de  lucruri  de  natura  aceasta.
             scriitori,  cari  nu  pot  şi  nu  ştiu  pronunţa  corect  Dar  statul  nu  o  face.  El  în  loc  să  caute  a  răs­
             nici  cel  mai  scurt  cuvânt  unguresc.  Cum  de  pândi  o  bună  gazetă  ori  revistă  poporală  în  Bi­
             traduc,  cu  toate  acestea,  şi  cele  mai  delicate  horul  întunecat,  susţine  şi  sprijineşte  în  acelaş
             poezii  ale  unui  Ady,  aceasta  este  o  taină,  mai  Bihor  fapte  şi  îndemnuri  pentru  înbrăţişarea  lite­
             ales  pentru  cunoscătorii  limbii  maghiare,  care  raturii maghiare, ca şi când de aceasta ar fi nevoie.
             ştiu  bine  cât  de  greu  se  pretează  la  adaptări      Nu  suntem,  fireşte,  dujmani  ai  literaturii  ace­
             această  limbă.  Dar  nu  valoarea  traducerilor  steia,  pe  care  o  cunoaştem  în  amănuntele  ei  şi  o
             româneşti  din  limba  maghiară  vrem  s’o  înfă­     apreciem,  şi  nici  nu  scriem  aceste  şire  pentru  a
             ţişăm,  ci  altceva:  greşala,  care  se  face  de  către  diminua valoarea ei ori a o denigra, — ci
             cercurile  şi  revistele  a-                                                   pentru  a  arăta  calea  gre­
             cestea  culturale,  care  au                                                   şită,  pe  care  s’au  pornit
             înţeles  să-şi  facă  chiar      Cetitorii entusiaşti ai revistei noastre      anumite cercuri şi reviste,
             un  program  de  propa­                sunt rugaţi să între în şirul           făcându-se     propagatori
             gandă  a  culturii  şi  lite­                                                   ai  unei  literaturi  streine,
             raturii  maghiare.  Ce  e      Propagandiştilor „Cosinzenii"                   în  paguba  literaturii  lor
             mai  dureros,  este  faptul,     raspândindu-ne revista printre cunos­          proprii.
             că  iniţiativa  aceasta  par­                                                        In  Ardeal,  în  Basa­
             ticulară  a  găsit  răsunet       cuţii şi prietinii lor cât mai m  u l t .     rabia  şi  în  Bucovina  —
             şi  în  sânul  guvernului           Oricare  cetitor  al  nostru,  care         şi  poate  chiar  şi  în  ve­
             şi  după  cât  ni  se  spune,       ne  face  cel  puţin  2—3  abo­             chiul regat! — este astăzi
             acesta,  a j u t ă c u   _sume      naţi noi este rugat a ne trimite şi         încă nevoie de a răspândi
             considerabile  propaganda          o lotograher                                 cât  mai  mult  şi  cât  mai
             de  această  natură  a  unei                                                    înteţit  literatura  românea-
             reviste culturale.             G a l e r i a       p r o p a g a n ­           "seă-  şi  nu  a  face  propa­
                  Ei  bine,  aici  este                                                      gandă  pentru  populariza­
             greşala!  Să  vii  tu  stat    d i ş t i l o r   C o s i n z e n i i '          rea  unei  literaturi  streine,
             şi  să  consfinţeşti  cu  au­                                                   când  propria  noastră  li­
             toritatea  ta  propaganda      care  va  începe  să  apară  începând  cu        teratură, săracă cum e ea,
             pentru o literatură streină,   numărul  proxim  deja.  Considerăm  pro­         — este atât de urgisită şi
             adesea chiar duşmană,          pagandişti  ai  „Cosinzenii"  şi  pe  acei  m.a-   atât de puţin cunoscută.
             —  în  vreme  ce  pentru       rinimoşi abonaţi cari plătesc mai multe abo-          Pentru  aceasta  so­
             răspândirea  literaturii  şi   nonamente  cu  indicaţia  de  a  se  trimite  re­  cotim rău plasată frămân­
                                            vista  şcoalelor  medii,  de  meserii,  etc.  ori
             culturii  tale  nu  faci  a-        bibliotecilor şcolare şi comunale.          tarea unora de a ne zvârli
             proape  nimic,  —  acea­                                                        tot  la  două  săptămâni
             sta  însemnează  o  mio­                                                        în  ochi  articole,  însem­
             pie  politică  brutală.  Satele  româneşti  gem  de  nări  şi  traduceri  din  şi  asupra  literaturii  maghiare,
             neştiutori  de  carte,  târgurile  nu  cetesc  aproape  ca  şi  când  aceasta  ar  fi  astăzi  chestiunea  cea
             de  loc  şi  scrisul  românesc  trăeşte  vremi  de-o  mai  vitală  a  neamului  nostru.  Să  înceteze  şi  să
             tragică  vitregie,  —  iar  noi,  —  ei,  bine,  noi  ne  vadă  realitatea!  Ardealul  geme  de  ziarele  şi  re­
             zolim  să  înfăţişăm  publicului  nostru  pe  Ady  şi  vistele  ungureşti  şi  literatura  lor  se  resfaţă  trium­
             pe  Babits  şi  căutăm  puncte  de  contact  între  fătoare  delà  Sătmar  până  la  Braşov  în  toate  vitri­
             dofîă  culturi,  cari  n’au  avut  niciodată  nimic  nele  librăriilor,  la  toate  chioşcurile  de  prin  gări,  la
             comun,  decât  doar  ura  neîmpăcată  a  uneia  faţă  toţi  depozitarii,  în  vremece  ziarele,  revistele  şi
             de ceealaltă!                                         cărţile  noastre  tânjesc  şi  abia  se  zăresc  ici-colea,
                  Zilnic  primim  la  redacţia  acestei  reviste  mai  mult  ca  un  semn  de  cultură  plăpândă  şi
             duioase  şi  întemeiate  cereri,  din  partea  reuniu­  naivă,  decât  ca  un  drapel  conştient  al  unei  naţii
             nilor  săteşti  de  lectură,  a  societăţilor  literare  stăpânitoare.
             studenţeşti  şi  a  altor  „casine“  şi  „cercuri“,  ca    Şi  atunci  nu  este  o  greşală  ceeace  se  face
             să  le  dăm  gratuit  revista  „pentru  a  sprijini  şi la Oradea şi la Cluj şi la Bucureşti ?
             cultura românească“.                                                           SEBASTIAN BORNEMISA.
   1   2   3   4   5   6   7