Page 6 - 1923-05

Pag. 78 C O S 1 N Z E A N A — 10—III. 1923

Figuri contimporane europene
Lenin, Mustafa Kemal, D’Annunzio, Mussolini

Enormele frământări ale omenirei, se opri Ia nicj_ o__consideraţie,
provocate de marele cataclism mon­ pentru a-şi realiza ideea fixă, care
dial a răsturnat o mulţime de glorii era, de a fi primul, să facă expe­
şi a scos la suprafaţă oameni noi, rienţa unui stat în care orice plu-
un fel de dictatori, cari au pus tocraţie să dispară, şi să fie înlo-.
mâna pe putere în credinţa, că vor cuită printr’o organizaţie comunistă.
scăpa de naufragiu, dacă nu ome­ Poate că Germanii în caz de
nirea, cel puţin propriul lor neam. victorie, n’ar fi lăsat să întroneze
Aceste tipuri de oameni noi ai vre­ în vecinătatea lor un regim comu­
murilor noastre sunt de multe ori nist. înfrângerea germană însă pe
oameni periculoşi, însă cu atât mai frontul de vest a încurajat acţiunea
interesante de studiat. lui Lenin, care s’a putut desvolta
Intre acestea cele mai interesante fără nici o piedecă. Ce e drept că
prin acţiunea lor sunt Lenin, Mus­ Franţa şi Anglia au intervenit la
tafa Kemal, D’Anunzio şi Mussolini, Arhangelsk, Murmansk şi Odessa
ale căror chipuri Ie dăm în numă­ împotriva comuniştilor, dar fără re­
rul de faţă al foii noastre. zultat satisfăcător din cauza prea
marei distanţe delà Moscova, unde
*
Şeful guvernului sovietic rus, fermenta adevărata mişcare so­ Mustafa Kemal.
Lenin, a apărut în politica activă a vietică.
ţării sale odată cu defecţiunea ar­ Astăzi după patru ani de lupte franceze şi de a ridica împotriva
matei moscovite în 1917. Până intestine, de răsboaie civile, de acestor două ţări toate provinciile
atunci el era un simplu proscris tribulaţiuni şi foamete, cari au Islamului: Persia, Afganistanul, In-
obscur preumblându-şi delà Cra­ costat viaţa la milioane de oameni, diile, Palestina, Mesopotamia, Ma­
covia la Paris şi delà Zürich la republica comunistă a lui Lenin rocul, Tunisia şi Algeria.
Genova ura şi răsbunarea precum continuă să existe. Trebuie să admirăm fără rezervă
şi visurile, ce i-le procura studiul Se credea, că uzurpatorul va fi energia neîmblânzită a lui Mustafa
doctrinei marxiste. răpus de boala sa misterioasă şi Kemal, de a fi descoperit împre­
Odată cu disolvarea forţei armate odată cu el se va prăbuşit şi re­ jurări excepţionale, cari i-au îngă­
ruse, şi cu nimicirea gardei impe­ publica sovietică. El însă a reintrat duit să-şi desvolte talentul.
riale, cauzate de indecizia unui în scenă, proclamând integritatea Născut în Turcia Europeană,
monarch prea moderat, pentru a fundamentală a doctrinei sale. unde în decursul veacurilor s’au
îndrăsni să se opună prin absolu­ Niciodată om, pornit de atât încrucişat toate rasele mediterane,
tism, şi prea conservator pentru a de jos, n’a răsturnat într’un mod şi unde haremurile musulmane
adopta la timp o politică liberală, mai complect şi jntr’un timp atât erau pline de femei creştine, Mus­
s’a ridicat deasupra tuturor acest de scurt societatea contimporană tafa Kemal n’are desigur în vinele
uzurpator, care a înţeles argumen­ lui. Discipolii lui au masacrat o sale, decât o proporţie destul de
tele de atracţiune ale încrederii familie imperială. El a ucis, sau a slabă de sânge turc. Mediul şi
poporului. Forţa lui a fost, de a nu umilit pe cei mai celebrii şefi de educaţia l’au făcut însă să urască
armată, a distrus băncile, a ucis şi tot, ce e creştin. Intenţia lui de a
sechestrat capii bisericei, a d'strus revolta lumea musulmană împotriva
burghezia, a suprimat presa şi li­ creştinătăţii x este destulă dovadă.
teratura timpului său. Vom trăi poate, să vedem, dacă
lată opera acestui vizionar, care aceasta intenţie poate fi şi pusă în
delà începutul răsboiului mondial practică.
a proclamat la Geneva, printr’o *
fiţuică socialistă, pe care n’o cetia Dintre toţi dictatorii, cu cari ne
nimeni, necesitatea defecţiunei ocupăm în numărul de faţă Gabriele
ruseşti. D’Annunzio, fecundul poet italian
* este fără îndoială cel mai simpatic.
Mustafa Kemal, actualul şef al Era de cincizeci de ani şi în cul­
guvernului din Angora a fost ataşat mea gloriei sale literare, când a
militar la Sofia. A profesat tot­ isbucnit răsboiul mondial. N’avea
deauna idei germanofile, ca toţi prin urmare de câştigat personal
ofiţerii ţuici. După unele versiuni nimic. Cu toate acestea, încă din
el ar fi de origine evreiască. Este primele zile ale răsboiului a pornit
un fanatic nu atât prin convingerea acea famioasă agitaţie, care a ho­
sa religioasă, cât mai ales prin tărât patria sa, să între în răsboi
xénophobie. Programul său se re­ împotriva Puterilor centrale. N’a
zumă în trei cuvinte: „Turcia a fost un aventurier, pentru a afirma
Turcilor“. In acest scop el nu-şi necesitatea aceirtei acţiuni, numai
ascunde ideea, de a proclama in­ cu scopul de a-şi creia norocul
Lenin. dependenţa coloniilor engleze şi propriu. In decursul ostilităţilor a