Page 9 - 1923-14
P. 9

25—VII 1923                                 C  O  S  I N  Z  E  A  N    A                        Pag. 217

       cut.  Sub  umbrarul  cafenelei  lui   mi-ai  da  în  schimbul  ei  zece  vieţi   ţetă  bizantină  pururea  sigură:  fe-
       Mehmet, ce-i drept, credincioşii sorb  să adaug o vorbă măcar.          meea.  Or,  de  data  aceasta  reţeta
       cafeaua  ocupând  aceleaşi  locuri;   Iar  când,  într’un  târziu,  barca   dădu greş. Haremul, întocmit cu ra­
       măsuţe,  bărbi,  turbane,  totul  este   mă  îndepărta  de  casă,  aveam  im­  finament  oriental  trebui  disolvat.  In
       cum  a  fost,  dar  oamenii  Mephisto,  presia  că  inima  mea  era  un  ghem   cartea  lui  Alah  însă  pare  că  a  fost
       sunt alţiii.                        de  pe  care  de  acolo  din  casă  o  scris  prinţului,  să  cunoască  totuşi
         Şi pe Mehmet îl face un altul.    mână nevăzută depăna încet, firul.  prin  femee,  bucuria  şi  durerea  ace­
         Simţiam  cum  mi  se  strânge  ceva   La  dreapta  mea.  vilele  europeni­  stei  vieţi,  lntr’o  zi,  trecând  pe  aici,
       în  piept,  când  am  apucat  pe  sub   lor  din  Terapia  îşi  muiau  icoana  în   orin  faţa  moşeei,  dânsul  întâlni  o
       zidul  grădinei  lui  Celebi,  barcagiul   apele  albastre.  Mai  în  sus.  Stambu-  roabă,  o  circasiană,  de  o  frumseţe
       Am  stat  o  bună  bucată  de  vreme   lul  străpungea  văzduhul  cu  mina-   atât  de  mare,  încât  dânsul  rămase
       în  fata  portiţei,  mereu  zăvorită.  Ci-  reţii lui.                  trăsnit.  A  doua  zi,  circasiana  era  în
       preşii  au  crescut  mari  şi  liliacul  din                            casa prinţului.
       colţ  s’a  lăţit  ca  un  ţăran  lacom,  o-        XX.                    La  anul  roaba  născu  un  băiat.
       cupând  aproape  tot  frontul.  Cei  doi                                Acesta  trebuia  să  moară,  fiindcă  le­
       nuci,  cari  atunci  erau  svelţi  şi  ti­  Contesa  Danilovicz,  care  locueşte  gea  nu  îngădue  ca  moştenitorul  să
       neri,  nu  mai  erau  de  recunoscut.   în  acelaşi  otel  m’a  îrvitat  să  o  în­  aibe  copii  de  parte  bărbătească  atât
       Plopşorii  de  către  mare  îşi  tremu­  soţesc.  Deşi  nu  prea  dispus,  căci   timp cât regentul este încă în viaţă.
       rau  însă  şi  acum  frunzele  arginţii   vizita  mea  la  Kaulidjam’a  desechi-   Medjid  însă  a  declarat  că  va  a-
       ca’n  neuitatele  seri  de  demult.  Sin­  librat  sufleteşte  niţel,  am  primit.  In   păra cu sabia viaţa feciorului său.
       gură  casa  am  găsit-o  neschimbată.   mod  firesc,  cunoscând  mentalitatea   Palatul  la  aparenţă  a  cedat.  La
       Ascunsă în verdeaţă, cu olanele aco­  europenilor  am  propus  Pera  şi  Ga-   câteva  luni  însă  prinţul  a  fost  in­
       perite  de  muşchi,  am  găsit-o  încre­  lata.  Dânsa  ridică  ochii  mari,  de  un   vitat  Ia  o  vânătoare.  Când  a  venit
       menită în liniştea care o înconjoară.  albastru  curios  la  mine  şi  zice:  —   acasă,  nu  mai  găsi  nici  pe  circa­
         De-ai  şti,  cu  câtă  teamă  m’am  a-   Ceeace-mi  ofere  Pera  sau  Galata   siană, nici băiatul.  Doi albaneji cre­
       propiat de ciocanul de lemn.        pot  vedea  în  oricare  ora?  din  Apus,   dincioşi  străjuiau  şi  morţi  intrarea
         Simţiam  perfect  de  bine  şi  des-   vreau  să  văd  un  colţ  turcesc,  o   la harem.
       luşiam  clar  lupta  pe  care  o  dedeau   icoană din Răsărit.            Nimeni  n’a  ştiut  ce  s’a  întâmplat.
       înlăuntrul meu cele două tabere. Era   Curios, ce timbru are vocea femeii   Prinţul  s’a  zbuciumat  un  an  doi  în
       cât  pe  aci  să  dau  ascultare  aceleia   acesteia.                   dureri şi accese de furie.
       care  mă  sfătuia  să  plec,  să  nu  mai   Vom  merge  deci  la  Tophane.  A-   Un  şir  întreg  de  nevinovaţi  au
       caut ceeace nu mai pot găsi.        colo  e  încă  Turcia,  acolo  e  Răsări­  plătit  cu  viaţa  lor  taina  aceasta.  O
                                           tul.  Trecem  prin  strade  înguste  cu
         Dar  eu  m’am  lăsat  convins  de                                     viaţă întreagă Abdul-Medjid a căutat
       cealaltă  şi  ciocanul  de  lemn  izbi  în   caldarâmul  stricat.  Maidane  largi   mereu  circasiana  şi  copilul.  Şi  o
       scândura  porţii,  răscolind  pentru  o   urmează,  cu  cete  de  copii,  cari  îşi   viaţă  întreagă  Abdul-Medjid,  sulta­
       clipă liniştea adormită.            fac  jocurile  tacticos  şi  fără  zgomot.   nul, n’a mai cunoscut altă femee.
         Un bătrân deschise şi văzându-mă   O  linişte  de  ţintirim  aici,  pretutin­  Aşa spune povestea.
       tresări.  Evident  nu  aşteptase  un   deni.  Neguţătorii  turci  îşi  sorb  ne­  Dar,  să  mergem  Doamnă,  nu  e
       ghiaur.  II  întreb  dacă  mai  locueşte   tulburaţi  cafelele  în  uşa  dughianei,   consult  să  ne  surprindă  seara  în  a-
       aici Aii Celebi barcagiul.          fără  să  te  învrednicească  de  o  sin­  ceste  locuri.  Când  îmi  întinse  mâna,
         Ah  Mephisto!  Bătrânul  trecuse   gură  privire.  Hamali  spătoşi,  încăr­  era  rece.  Lângă  turnătoria  de  tunuri
       deja  de  mult  în  raiul  credinţei  sale.   caţi cu baloturi uriaşe trec prin mij­  tocmirăm  un  barcagiu.  Când  urcai
       Cei doui feciori, lumina ochilor săi,   locul  străzii  în  pas  cadenţat.  De   barca,  mi-se  păru,  că  în  ochii  po­
       Rah  şi  Selim,  îşi  închinară  vieţile   după  un  colţ,  resare  albă,  împodo­  lonezei tremura o lumină stranie.
       tinere padişahului în Trakia, în luptă   bită  cu  beteală  de  aur  ca  o  mireasă   Pe ţărmul deta Üsküdar, se aprin­
       cu  Bulgarii.  Vei  înţelege,  că  inima   gata.de  nuntă,  moşeia  lui  Mah-   deau tocmai becurile electrice.
       mi  se  strângea  de  durere.  Adastam   med.  Este  singura  moşee  înze­
       acum  ultima  lovitură.  Şi  bătrânul   strată  cu  clopote  cari  nu  sună  însă
       turc mi-o dădu inconştient istorisind   niciodată.  Turcii  „bătrâni“  n’ar  în­  I Cărţi, reviste româneşti, I
       cum  Fatimah...  rămasă  singură  şi   gădui,  odată  cu  viaţa,  aceasta.  La
                                  :
       fără  sprijin  primi  vălul  unu   tinăr   această biserică venia, cu vădită plă­  I franceze, germane, etc. |
       de prin părţile Brunei.             cere odinioară,  Sultanul Abdul-Med-   I hârtie, articole de birou, |
         Mai  mult,  nu  ştia  să-mi  spue.  In   jid. Avea şi o poveste.
       schimb  mi-a  putut  citi  de  pe  faţă   Luarătn  loc  în  umbra  groasă  a   I maşini de scris == I
       atât  cât  i-a  ajuns  să  înţeleagă  ro­  doi  platani  uriaşi,  pe  o  piatră  ră­
       stul  meu  aci.  Bun  ca  toţi  moslinii,   sturnată.  Să-i  spui  povestea  pentru   c confecţie de hârtie şi
       rosti câteva cuvinte de mângăere de   ce venia Abdul-Medjid cu atâta plă­  | imprimate de orice %
       cari  nu-mi  mai  amintesc.  Un  gând   cere în această moşee.          |           natură la:          ?
       pribegit  îmi  dădu  un  îndemn,  li   Ascultă Doamnă!
       cerui  voie  să  întru  puţin în  grădină.   Când  Abdul-Medjid  era  numai   j   Librăria, Papetăria* Tipografia j
       Cu  gestul  larg  al  omului  cu  suflet  moştenitorul tronului, dedea cele mai
       bun mă pofti înlăuntru.             frumoase  nădejdi  pentru viitor.  Cum   | LEPAGE Cluj |
         Mephisto!  Cuprinzi  tu ce a  trecut  însă  regenţilor  niciodată  nu  le  con­
       prin sufletul meu în acele clipe?   vine,  ca  urmaşii  lor  să  devie  prea   Cereţi cataloage, liste
         Era,  ca  şi  când  învelit  în  pânză  populari,  mai  marii  curţii  s’au  gân­  j şi oferte.   3—6
       ţesută  din  raze  de  soare,  m’aşi  fi   dit  cum  ar  putea  sugruma  ambiţia
       coborât  în  mormânt.  Nu  pot,  de  tinărului  prinţ.  Invocară  vechea  re­
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14