Page 9 - 1924-03
P. 9

KMT. 1624 -                                 -C 0 S' I N J.% ANA -                                Pa&29-

                                                                               F/RE DE PELIN.  . .
                                                                               G VLÂDESCU ALBEŞTI
                                                                               Eu ţi-am prins la-ncingătoare,
                                                                                    Fire de pelin.
                                                                               Albe flori p-am prins in păr,
                                                                                    Albe flori de măr... *
                                                                               Cupa am sorbit-o toată
                                                                                    înspumată-n vin.
                                                                               Inchinat-am pentru tine
                                                                                    Cupa cu pelin...........
                                                                               După ce-am golit paharul.
                                                                                    înspumat în vin,
                                                                               Am simţit pe buze-amarul,
                                                                                     Urme de pelin...
                                                                               A fost semn de prevestire,
                                                                                     Vinul înspumat!
                                                                               Florile, ce i-au fost prinse
                               4
            CJubu!  sportiv  „Unirea   din  Timişoara  a  repurtat  o  splendidă  victorie   7u le-ai aruncat...
            asupra  trupei  de  şampionat  din  capitala  Italiei  (0—2).  Chipul  acesta,  luat
            la  Roma,  ilustrează  seara  comună  de  sf.  Silvestru  petrecută  împreună  de   Florile ce-am prins in păr,
            studenţii  societăţ  i  „Dacia-Traiană"  cu  fruntaşii  conducători  români  ai   Albe flori de măr
            glorioasei  trupe  sportive.  A  fost  o  seară  de  nedescris  entuziasm  româ­  Tu le-ai arucat în calea
                             nesc in afară de hotarăle ţării.
                                                                                     L/nui trecător...
                                                                               Am simţit atunci în suflet
                                                                                     Gustul in pahar,
       O NUNTA JIDOVEASCĂ IN PERSIA                                             Vinul ce-am turnat in cupe,
                                                                                    Era vin amar...
          Populaţia  evreească  din  Persia   copilăriei.  Sunt  miri  şi  mirese  de
        trăeşte  aci  de  mai  bine  de  două   8—9 ani.
        mii  de  ani  Este  o  rasă  veche,  de­  Ei  nu  trăesc  izolaţi,  fiecare  la  JN VRAJA NOPŢII
        căzută,  trăită în „ghetto -\iri\z (ma­  părinţii  lui,  până  la  vârsta  puber­  IO AN BERGH1A
                             a
       halale jidoveşti) oraşelor persane.  tăţii,  cum  s’ar  crede,  ci  duc  viaţă
         Autochtonii  o  despreţuiesc  şi  o   casnică împreună.                Vraja nopţii 'njur de min' coboară
       marchează  cu  semne  exterioare,        Din cauza aceasta rasa este    Şi-mi adună ’n gând atâtea vise.
       pentru  a  o  împiedeca,  să  se  ames­  cu totul degenerată.           Osteniţi cocori la cuiburi sboară,
       tece  cu  populaţia  arică.  Jidovii  nu   Chipul,  ce-l  arătăm  reprezintă  o   Doarme 'n vad şi apa delà moară
       erau  duşi  în  râsboi  şi  nu  cultivau   pereche de tineri jidovi în ziua  Intr'un farmec lin din paradise.
       pământul.  Se  îndeletniceau  numai
       cu  comerţul  şi  ţineau  permanente                                    Somnoioasă lume năcăjită
       discuţii la sinagogă, faţă de alţii.                                    Peste drum îşi stinge luminarea.
         Apărându-şi  cu  îndârjire  tradiţiile                                Pe câmpia verde adormită
       şi  obiceiurile  lor  ignorante,  o  rasă                               Pui de vânt do fire îmblânzită
       şi orgolioasă şi servilă faţă de alţii.                                 înconjoară înc'odatâ zarea.
         Femeile  lor  erau  de  multe  ori
       plasate în „Anderun“-z (apartamen­                                      Turmele se ’ntorc delà păşune
       tele  femeilor,  unde  bărbaţii’  nu  pot                               După ele glas de fluer plânge
       întră)  pe  lângă  bărbaţi  puternici,                                  Cântec trist amară rugăciune.
       pentru  a  face  întrigi  şi  a  ajuta                                  Cea din urmă raz’ acum apune
       rasa jidovească prin influenţa lor de                                   Şi se ’nbrac’ un colţ de cer în sânge.
       curtezane.
          „Alianţa  israelită*,  o  puternică                                  Eu pe prag cu gându ’n depărtare
       societate  de  educaţie  jidovească,                                    Şi cu ochii duşi spre zări senine
       ce trimite ajutoare coreligionarilor de                                 Stau şi-ascult un cântec de Tigropare
       pe  toată  suprafaţa  globului,  a  întins   Tânârii soţi, in ziua cununiei lor. La   Şi târziu de-odată mi-se pare
                                            stânga e mama mirelui, iar Ia dreapta
       mâna şi evreilor din Persia. A trimis    • bunicul miresei.             Dor nebun, că povestesc cu tine.
       aci  profesori,  crescuţi  la  şcolile
       europene,  cari  caută  să  ridice  pe   nunţii  împreună  cu  mama  mirelui   TOAMNĂ
       evreii  persani  din  starea  lor  de   şi moşul miresei.
       sclâvie intelectuală şi morală.       însurăţelul  e  de  11  ani  şi  fata   ELENA DIN ARDEAL
            Evreii  aceştia  păstrează  obi­  de zece.                         De-a bolţii pânză cenuşie,
       ceiuri  învechite,  cari  le  prejudi-   La  nuntă  a  luat  parte  şi  o  fată   Şi-anină vârfurile plopii,
       ţiază rasa.                         logodită.  Ea  e  numai  de  opt  ani.   Şi râpăe prin ramuri stropii,
            Ceremonia  căsătoriei  este  ţi­  Peste  cătăva  vreme  îşi  va  serba  şi   Ca bulgării de pe sicrie.
       nută  la  ei  în  mare  cinste.  Nunţile  ea cununia.
       sunt  adevărate  sărbători  în  ghetto-   „Alianţa  israelită“  se  luptă  să   Se cere sufletu-mi afară
       uri  Toată.lumea  jidăvească  ia  parte   desfiinţeze  aceste  obiceiuri,  păgubi­  Din încăperea lui îngustă,
       4a  astfel  de  serbări.  Este  însă  obi­  toare pentru ririmful ¿rasei f poporu­  Cu ’nfometare de lăcustă,
       ceiul/  că  se  căsătoresc  în.  vârsta  lui ales. _________            Spre-un cer de nouă primăvară ..,
   4   5   6   7   8   9   10   11   12   13   14