Page 2 - 1924-04
P. 2
R^g, 3$ ■■'■n*** . ' M . M j n r . V . t r r ■ „„a.-—A ■«. ■ £ O S ! N 2 f i A N A --------------- --------- —-■■■ ............ ■ r ---- --------- ■- ‘£¡3--11. lţj'24
Viaţa Indienilor.
Un ofiţer francez, maiorul Mar
eei, însărcinat cu organizarea ar
matei din republica sudamericană
Chili, s'a înapoiat în ţară pe linia
Amazonului. Ofiţerul a trecut prin
ţinuturi locuite numai de triburi
sălbatice de indieni şi prin imense
păduri, necăi:ate încă de picior de
,om. E*te interesantă descrierea ce
q tace escursionistul asupra vieţ i
acestor triburi cu cari a trăit mai
multă vreme în intimitate. Din a-
ceste povestiri extragem şi noi câ
teva fragmente interesante.
Primul sentiment, ce 1 inspiră in
dienilor vederea unui alb, este frica.
Lucrul acesta l’a observat dl Mar
cel indstă ce s’a apropiat de ochoza,
cum i se zice casei locuită de-
sâlbatici. Mai întâi a fost zărit de
copii,'cari au început să urle în
fiorător de spaimă, refugindu-se în
spre choza. La strigătul lor au ie
şit mamele, cari şi ele s'au ascuns.
Bărbaţii mai rezervaţi, n’au părăsit Un grup de indieni înaintea casei lor numită c h o z a , subt acoperişul căreia se
interiorul colibei. adăpostesc toţi membrii unui trib înrudit, câte 60 - 80 de persoane.
După ce interpretul, un om cu
noscut de indieni, le-a dat câteva „La Huitoţi“, un trib indian, am la indiene. Rar se întâmplă, ca noul
daruri, cuti de ţigări şi mai multe intrat într'o colibă şi am dat peste născut să moară.
oglinzi mici, tribul s'a liniştit şi o femee bâtrănâ, care fierbea în In absenţa femeii, bărbatul se
călătorii au fost primiţi cu simpatie. tr'o oală un cap de om“. culcă. La înapoiere mama îi dă co
Chosa aceasta indiană este un fel Alţii au văzut capete de om atâr pilul în braţe şi ea îşi vede de
de colibă uriaşă, de formă conică, nate în pari Aceste capete erau treabă l a . . . . bueătârie.
dela duşmanii învinşi în lupte. Ca
construită din ’ coceni de porumb. petele nu sunt dela morţi. Indienii Tatăl cu copilul în braţe î1 giugiu
leşte şi pe urmă începe a se văeta
Are o singură uşe joasă şi strâmtă.
Io interior se adăposteşte întreg respectă morţii. Pe cei învinşi însă şi a se boci cu ţipete sfâşietoare.
tribul compus din câte 15—20 de îi maltratează, ii taie bucăţi şi le La strigătele acestea de____ durere,
bărbaţii din trib se apropie de fe
mănâncă capul şi braţele. S’a con
familii înrudite şi având câte 60-)- statat, că obiceiul acesta are o ori ricitul părinte şi-l felicită pentru
80 de membri. ’ Copiii şi femeile gine de superstiţie. Ei cred, că mân
umblă de obicei goi. Bărbaţii po când capul şi braţele devin mai naşterea pruncului, apoi il încura
jează, să supoarte cu răbdare du
artă Ia brâu o cingătoare din ţesă cuminţi, mai inteligenţi şi mai pu- rerile __facerii, căci prin aceste
turi vegetale. t<rnici, capul reprezentând intelec urlete desperate bărbatul caută să
Interiorul unei choza este lumi tul şi braţele forţa.
nat numai de focurile, la cari fie Canibalismul nu este prin urmare participe oareşicum la durerile naş
terii suferite de femee.
care familie îşi găteşte separat o necesitate la indieni, căci ei au Junele primeşte pe viitoarea so
mâncarea.
de toate. In primul rând arborele ţie în schimbul unui cadou.
Inlăuntru un adevărat bâlciu origi pâinii, apoi vânatul, pescuitul. Sin Indianul este poligam prin forţa
nal: Copii se tăvălesc pe jos, fe gură superstiţia aceasta poate fi împrejurărilor, dar nu trăieşte decât
meile işi alăptează noii născut', bă motivul, că indienii şi astăzi încă cu o singura femee. Numai unii
trânele ’pregătesc mâncările primi au un deosebit apetit pentru seme şefi au două
tive în jurul fcculji. Bărbaţii zac nii lor. întocmai ca şi căsătoria, moartea
trântiţi, sau repară câte ceva. în Interesante sunt moravurile lor e prematură, din cauza condiţiilor
colo tot felul de unelte necesare la naşteri, nunţi şi moarte, cele trei generale de viaţă. Mai contribuie
unei vieţi lipsite de civilizaţie: tolbe acte mai importante ale existenţei apoi şi neîntrebuinţarea sării ne
de săgeţi înveninate, curcubete a- omeneşti. cunoscută la indieni. Morţii sunt
runcaie pe jos, saci de legănat, Când o femee se simte, că e pe îngropaţi în interiorul chozei şi cu
scânduri, şi alte lucruri. punctul de a naşte, ea îşi părăseşte ei împreună toate lucrurile ce le
Din cauza comunităţii strânse, domiciliul conjugal şi se izolează aparţin. Când tot subsolul de sub
moravurile sunt foarte’ primitive. singură într’o pădure, în deostbi choza e plin de morminte i se dă
Canibalismul se menţine încă Aşa lângă o apă. Ea dă naştere copi foc şi locatarii îşi construiesc alta
spune de pildă Crevaux, un cerce lului, neasistatâ de nimeni şi pe în vecinătate.
tător al vieţii indiene în: „Călăto urmă se s:aidâ în apă împnună Indianul iubeşte^ dansul, iar .te
riile mele în America de Sud:“ cu copilul. Naşterea e foarte uşoară mea indiană moare" după j-pc. Ast-
